Unde's „băieţii cu ochii albaştri" de la Constanţa?! De ce nu ascultă telefoanele Parchetul Tribunalului

Parchetul Tribunalului Constanţa nu ascultă telefoanele, nu pune microfoane şi nici nu urmăreşte suspecţi. Sau, cel puţin, din lipsă de oameni, nu o face „în timp util". Condiţii în care, nu o dată, infracţiuni flagrante nu au mai putut fi probate. Scurt şi cuprinzător, aceasta ar fi concluzia care se desprinde din datele oficiale puse la dispoziţie de reprezentanţii Parchetului de pe lângă Tribunalul Constanţa, pe site-ul oficial al instituţiei.

Isteria convorbirilor interceptate şi a aşa-zişilor „băieţi cu ochii albaştri" a cuprins România în ultimii ani, şi Constanţa deopotrivă. În urmă cu aproximativ un an, şeful DIICOT Constanţa, procurorul şef Laurenţiu Bratosin, dădea asigurări că interceptările se fac exclusiv în baza autorizaţiilor emise de instanţele de judecată, pentru o perioadă clar determinată de timp şi numai în cazul în care există suficiente indicii pentru ca procurorii să ceară autorizarea interceptărilor. Teoria conspiraţiei pare însă a fi mai puternică decât asigurările legale, oficiale, cetăţenii obişnuiţi crezând în continuare că sunt ascultaţi non-stop de reprezentanţii unora din multiplele servicii secrete la care România este campioană. Şi totuşi, activitatea Parchetului Tribunalului Constanţa vine să contrazică puternic această credinţă: potrivit raportului de activitate pentru anul trecut, se pare că procurorii constănţeni uneori nu ascultă telefoanele nici măcar când sunt mandataţi de instanţă în sensul acesta! Motivul? Oarecum îngrijorător, privit în ansamblu: „lipsa acută de personal". Iar taman acest deficit de „ascultători" a dus la „situaţii în care s-au pierdut momente operative de constatare a infracţiunilor flagrante datorită faptului că nu s-au transcris în timp util convorbirile telefonice interceptate ori nu a fost pusă în aplicare de îndată autorizaţia de interceptare în mediul ambiental ori de înregistrare de imagini şi de localizare".

Ce zice legea

Legislaţia română în vigoare prevede faptul că „Interceptarea şi înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon sau prin orice mijloc electronic de comunicare se realizează cu autorizarea motivată a judecătorului (...)". Autorizarea este dată „la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, în condiţiile prevăzute de lege, dacă sunt date sau indicii temeinice privind pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni pentru care urmărirea penală se efectuează din oficiu, iar interceptarea şi înregistrarea se impun pentru stabilirea situaţiei de fapt sau pentru că identitatea sau localizarea participanţilor nu poate fi făcută prin alte mijloace ori cercetarea ar fi mult întârziată". Totuşi, gurile rele ar putea spune că, la Parchetul Tribunalului Constanţa, cercetarea pare a fi mult întârziată oricum, şi cu interceptări şi fără, iar uneori poate că nici nu mai are loc.

„S-au pierdut momente operative"

Concret, în bilanţul activităţii Parchetului Tribunalului Constanţa pentru anul precedent - document oficial publicat pe site-ul instituţiei - se arată printre altele că „fluenţa şi eficienţa activităţilor de urmărire penală au fost influenţate uneori şi de organele specializate care concură la punerea în aplicare a autorizaţiilor de interceptare emise de judecător, în temeiul dispoziţiilor articolelor 91 indice 1 - 91 indice 8 Cod procedură penală, datorită lipsei acute de personal". Astfel „în situaţia acestei lipse de personal s-au constatat situaţii în care s-au pierdut momente operative de constatare a infracţiunilor flagrante datorită faptului că nu s-au transcris în timp util convorbirile telefonice interceptate". Iar lucrurile merg şi mai departe, căci, conform aceleiaşi surse, au existat şi situaţii în care „nu a fost pusă în aplicare de îndată autorizaţia de interceptare în mediul ambiental ori de înregistrare de imagini şi de localizare". Cu alte cuvinte, s-ar părea că aşa-zişii „băieţii cu ochii albaştri", pe care îi „vedem" cu ochii minţii pretutindeni şi pe care ni-i imaginăm interesaţi de viaţa şi mai ales convorbirile fiecăruia dintre noi, s-au terminat brusc, taman la Parchetul Tribunalului Constanţa! De menţionat că printre celelalte cauze invocate de reprezentanţii instituţiei pentru justificarea soluţionării cu mai puţină celeritate decât ar fi fost indicat a cauzelor se numără şi celelalte instituţii şi autorităţi „care nu dau dovadă de promptitudine în comunicarea relaţiilor solicitate, în aducerea la îndeplinire a comisiilor rogatorii, în situaţia solicitării de verificări economico-financiare şi de efectuare a unor expertize judiciare".