Vasul avariat "Slavutich VII", la un pas de a produce un dezastru platformelor petroliere

Dupa disputa canalului Bastrai, un alt incident era sa inflameze relatiile romano-urainene

Un vapor s-a rupt in doua, la mica distanta de platformele de extractie romanesti, din cauza furtunii de vineri * Prova cargoului a fost purtata de curentii marini spre sud, iar cealalta parte a fost remorcata in ape sigure de o nava specializata ucraineana * Scepticii spun ca sinistrul naval a fost, de fapt, un serios avertisment dat de ucraineni, facandu-se analogii intre "Rostock" - canalul din nordul Deltei si criza legata de disputa legata de Insula Serpilor si zona economica exclusiva

Vineri, in jurul orei 17.00, echipajul cargoului ucrainean "Slavutich VII" a cerut asistenta autoritatilor romane, aflandu-se in situatie critica. Nava "Slavutich VII", un cargou de 3.200 de tone deadweight, proprietate a companiei ucrainene Ukrichflot, a suferit avarii la sistemul de propulsie si la corp. Nava a fost surprinsa de furtuna in mare deschisa, la aproximativ 40 de mile marine travers de localitatea Sfantu Gheorghe. Vasul se intorcea in balast dintr-un port turcesc aflat in golful Izmit din Marea Marmara si se indrepta spre portul ucrainean de destinatie Zaporojnie. Din cauza avariilor suferite, vasul a intrat in deriva, timp in care echipajul a incercat sa remedieze defectiunile de la sistemul de propulsie. Intre timp, din cauza suprasolicitarilor la care a fost supus corpul navei de actiunea valurilor inalte de peste 9-10 metri si a unui vant din sector nordic de 20 de metri pe secunda, s-a produs ruperea partii anterioare a navei. Sinistrul s-a produs chiar in momentul in care cargoul se afla deasupra conductelor de transport gaze si petrol de la platformele petroliere romanesti, pe toate hartile de navigatie existand mentionata interdictia stricta de ancoraj din cauza pericolului agatarii accidentale (sau voluntare) cu ancorele a retelei de conducte prin care se transporta petrol si gaze la presiuni uriase. Ruperea acestor conducte ar fi putut genera o catastrofa ecologica fara precedent, tinand cont de efectul devastator al exploziei conductelor de gaz si al poluarii cu hidrocarburi. Echipajul format din 14 oameni, aflat in pericol, a cerut asistenta autoritatilor romane, mesajul de urgenta fiind receptionat atat de Port Control Constanta, cat si de platformele petroliere romanesti aflate in apropierea locului sinistrului naval. Mesajul de urgenta a fost receptionat si de alte cateva nave ucrainene aflate in mars. Vineri seara, in jurul orei 22.00, corpul navei s-a separat in doua bucati in dreptul fisurii produse anterior, bucata din prova fiind dusa de valuri si curenti spre directia sud. Inca din constructie, acest tip de nava este compartimentat in mai multe volume etanse care sunt menite sa asigure flotabilitatea acesteia in cazul in care apar gauri de apa. Acest gen de compartimente etanse si-au aratat eficacitatea si in cazul acestei nave ucrainene, ambele corpuri desprinse ramanand la suprafata apei. La ora 2.00, in dimineata zilei de sambata, doua nave ucrainene au sosit la locul sinistrului, efectuand manevre de dare a paramelor de remorca spre bucata de nava pe care se aflau cei 14 navigatori. Salvatorul ucrainean "Mekanik Sherenkov" a reusit sa cupleze la remorca si sa remorcheze bucata de nava. Intre timp, cel de-al doilea vas ucrainean, "Dnepr 4", asigura de la o distanta de siguranta asistenta manevrei. Timp de peste opt ore dupa actiunea de remorcaj, vasul "Dnepr 4" a monitorizat deplasarea celeilalte bucati flotante, care se indrepta, dusa de valuri, spre apele nationale bulgaresti. In Portul Constanta, in permanenta au stat pe stand-by, fiind gata sa actioneze in orice moment, salvatoarele "Hercules" si fregata "Marasesti", aproximativ 400 de oameni fiind mobilizati sa intervina in orice clipa.

Accident sau tentativa esuata de sabotaj?

In urma acestui eveniment naval au inceput sa apara si nenumarate comentarii vizavi de subiect. Exista voci care afirma ca este prea mare coincidenta ca sinistrul maritim sa se fi produs chiar deasupra traseului de conducte petroliere care leaga platformele marine romanesti de extragere a titeiului cu terminalele aflate pe malul romanesc al Marii Negre in dreptul portului Midia. Multa lume a inceput deja sa faca legaturi intre sinistrele navale produse in cazul "Rostock" si intentia autoritatilor ucrainene de a construi un canal navigabil in nordul Deltei Dunarii, precum si intentia acelorasi ucraineni de a accede la resursele de petrol din bazinul continental al Marii Negre. Mai ales ca o mare parte dintre acestea se afla in apele teritoriale romanesti (Insula Serpilor). Exista voci care interpreteaza evenimentul in care a fost implicat "Slavutich VII" ca fiind unul provocat. Un fel de avertisment pentru a influenta cursul negocierilor cu privire la zona contigua si cea economica exclusiva din jurul Insulei Serpilor. Este cunoscut faptul ca presedintele Kucima a efectuat o vizita pe insula in urma cu cateva luni. Scopul vizitei a fost de a inmana buletine de identitate militarilor si civililor care sunt detasati pe insula. De fapt, se vrea sa se creeze ideea ca insula este una locuita si ca are propria viata economica, pentru ca Ucraina sa-si contureze alte pretentii cu privire la zona economica exclusiva, care ar putea ajunge pana la locul unde acum sunt amplasate platformele petroliere romanesti. Vizavi de acest aspect, exista suspiciunea conform careia, initial, echipajul navei raportase ca vasul avariat plutea in deriva catre est, chiar spre platformele petroliere romanesti Jupiter si Sectia 6, anuntandu-se pericolul unei coliziuni. Si asta in conditiile in care, in mod normal, traseul unei nave avariate, fara guvernare, trebuia sa fie spre sud, si nu spre est, vantul si valurile predominante avand directia spre sud.