Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
00:19 23 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Vechea Constanta se pierde in mizeria prezentului

ro

27 Jan, 2003 00:00 1712 Marime text

Amnezie urbana

Nimeni nu mai tine cont de valorile de patrimoniu ale orasului * Multe dintre cladirile cu valoare de patrimoniu zac in paragina * Din valori patrimoniale unele case au devenit o amenintare pentru viata oamenilor * Autoritatile in domeniu nu sunt interesate de acest aspect

Asa cum pe drept spunea cunoscutul scriitor dobrogean Marian Moise, "memoria unui oras se pastreaza prin strazile si casele sale vechi". Daca in ziua de azi rar auzim ca cineva ia atitudine vizavi de starea de fapt a simbolurilor arhitectonice ale Constantei, inseamna ca, de fapt, ne confruntam cu un puternic curent de indiferenta la tot ceea ce inseamna "trecut". Pentru un oras precum Constanta este scandalos faptul ca vechea zona peninsulara, cu casele si cladirile ei, este lasata in paragina. Cele mai des vehiculate scuze, in spatele carora se ascund toti cei care ar fi trebuit sa se ocupe efectiv de acest subiect, vizeaza in principal lipsa de fonduri, aceste argumente devenind deja desuete. Elementar este faptul ca memoria unui oras vechi este mentinuta prin conservarea atat a elementelor arhitecturale, precum si prin mentinerea denumirilor traditionale ale strazilor, lucru ce, din pacate, nu a fost luat in seama in Constanta. Daca cei de la Directia de Patrimoniu au in scripte doar liste cu "monumente si ansambluri de arhitectura" luate in evidenta, asta nu inseamna ca cineva se ocupa si de starea fizica a acestora. Bunul-simt al unor cetateni interesati de imaginea orasului lor ar trebui sa tina cont de faptul ca aceste simboluri ale trecutului trebuie pastrate in cea mai buna stare. Trebuie consolidate, renovate casele cu semnificatie istorica, cu valoare arhitectonica si chiar casele vechi pur si simplu.

Europa da exemplu

In orice lucrare care evidentiaza valorile istorice ale cate unui oras intalnim elemente clare de referinta, cum sunt tarile din vestul Europei. Distrus in totalitate de bombardamentele celui de-al doilea razboi mondial, centrul Varsoviei a fost reconstruit piatra cu piatra, casa cu casa, urmarindu-se cu minutiozitate vechile planuri. In Germania, Belgia si Olanda, cladirile noi au fost modificate stilistic dupa modelul celor vechi, iar in majoritatea oraselor au fost pastrate cu mare grija casele vechi ce evoca trecutul acelor asezari. In Romania, in speta la Constanta, brambureala de dupa evenimentele din decembrie `89 a facut ca atentia oamenilor sa nu mai fie captivata deloc de acest aspect. Numele a numeroase strazi vechi au fost schimbate, iar cladirile cu valoare istorica au ramas in paragina. "Stradela Vantului", strada "Marii", strada "Orientului", strada "Carpati", strada "Muzeelor" au acum alte nume. In ce priveste casele unor renumiti oameni de valoare ai orasului, cum ar fi colectionarul de arta Kricor Zambaccian, Gheorghe Murea, Benderli, Macri, Hagi Stoian, Calmis Ghinsberg, Alebret Tailer, Ermide, Cuzopol etc., unele dintre ele sunt intr-o stare buna de conservare, dar altele se afla intr-o stare deplorabila, devenind pentru trecatori chiar pericol public.

Patrimoniu in ruina

In peregrinarile noastre, ghidandu-ne dupa o lista "oficiala" care cuprindea adresele si numele locatiilor "Monumentelor si ansamblurilor de arhitectura" apartinand patrimoniului de stat, am descoperit cu stupoare ca peste 50 la suta din constructiile cuprinse pe aceasta lista se afla intr-o stare deplorabila. Lista cu pricina am obtinut-o cu "bunavointa" celor de la Directia de Patrimoniu Constanta, lista care cuprinde un numar de 132 de locatii aflate atat in orasul Constanta, cat si in restul judetului. Care au fost criteriile dupa care a fost intocmita aceasta lista, pentru noi va ramane, cel putin deocamdata, un mister. Astfel, am constatat ca mai mult de trei sferturi din cladirile aflate in asa-zisul "patrimoniu" arata ca dupa un bombardament. Casa din strada C.A. Rosetti nr. 6, ridicata in secolul XIX, si cea din strada Dianei nr. 4 parca sunt abandonate, chiar daca in ele locuiesc oameni. La exterior par ca de sute de ani nimeni nu a mai dat o mana de var, zidurile sunt dezgolite de tencuiala, iar mizeria din subsoluri degaja mirosuri pestilentiale in imprejurimi. Casa din strada Karatzali nr. 7 este o dovada vie a nepasarii umane, arhitectura deosebita acesteia este estompata in totalitate de starea jalnica a zidurilor si acoperisului de tabla peticit cu scanduri si cartoane. Curios este ca tot pe strada aceasta se afla si o casa construita de arhitectul francez Louis Givert in anii 1899-1900, imobil care nu se afla pe lista Directiei de Patrimoniu. Alte astfel de imobile pe care le-am identificat si care stau sa cada sau chiar pun in pericol vietile trecatorilor sunt cele aflate pe strazile Marc Aureliu nr. 10, Muzeelor nr. 5, Nicolae Titulescu nr. 7 si nr. 15. Bucati din acoperisul cladirii aflate in zona Pietei Independentei, cea de langa Muzeul de Istorie, pot sa se desprinda in orice moment si sa cada in capul trecatorilor. Alte constructii de importanta deosebita sunt si celebrele silozuri construite de inginerul roman Anghel Saligny in anii 1889-1909. Chiar si acum, aceste silozuri sunt folosite la randament maxim, atat cladirile, cat si constructiile metalice fiind in stare de functionare de mai bine 100 de ani. Cu toate acestea, trecerea timpului este marcata prin aparitia unor crapaturi imense intre corpurile silozului, iar in anumite zone zidurile de caramida se macina vazand cu ochii. Mai sunt destul de multe astfel de exemple, care oglindesc starea de fapt a interesului nostru pentru conservarea patrimoniului national.

Spoiala-n ochi

Carturarii dobrogeni au afirmat odata ca "memoria unui oras nu se pastreaza doar prin denumirea strazilor, ci si prin repararea, renovarea, intretinerea caselor cu valoare istorica, arhitectonica sau ambientala". Bazandu-ne pe aceasta afirmatie cat se poate de adevarata, putem spune ca orasul Constanta devine "amnezic" pe zi ce trece. Daca in alte tari ale Europei civilizate exista legi clare si dure care au rolul sa protejeze astfel de simboluri ale trecutului, exista si o opinie publica interesata sa le pastreze, exista si eforturi pentru refacerea si intretinerea acestora prin incheierea de contracte, firmele care solicita sedii in astfel de cladiri fiind obligate sa le renoveze si sa le intretina conform vechilor planuri, la noi, din pacate, interesele celor responsabili vizeaza cu totul altceva. Nu putem fi chiar total negativisti in acest sens, mentionand faptul ca, si la Constanta, au fost facute unele astfel de actiuni de reabilitare arhitectonica. Exemplul cert este cel al renovarilor majore efectuate la Cazino, Casa cu lei, Posta Veche (actualul Muzeu de Arta Populara), hotelul "Palace", fostul hotel "Carol", vila "Pariano" (Muzeul Jalea) etc. Din pacate, insa, actiunea de reabilitare a vechiului oras, in principal zona peninsulara, a stagnat de mai bine zece ani. Procesele de retrocedare a unora din imobilele cu valoare arhitectonica sunt, probabil, inca pe rol si tocmai de aceea nimeni nu ia nici o masura. Au fost cazuri cand chiar cei care revendicau imobilele respective si, saturandu-se de asteptari, si-au distrus cu buna stiinta prin incendiere imobilele solicitate, unul dintre exemple fiind imobilul de pe b-dul Tomis nr. 30.
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii

  • Buzea 30 Mar, 2011 20:02 Directia Patrimoniu,Directia de Cultura trebuie sa salveze de urgenta valorile Constantei, oras unic in Romania din multe puncte de vedere. Nu lasati indiferenta sa duca in uitare valorile Constantei, pentru ca deja sunt multi care afirma deja ca Dobrogea si Constanta nu a avut valori ...