Dmitri Medvedev catre Occident "Va vom cumpara"

Nikita Hrusciov, liderul Uniunii Sovietice din 1956, a spus lumii occidentale: "Va vom ingropa". In prezent, Dmitri Medvedev, presedintele nou ales al Rusiei, are o varianta imbunatatita a respectivei replici: "Va vom cumpara", scrie Financial Times. Intr-un discurs tinut anul acesta, Medvedev a cerut afacerilor ruse sa emuleze China si sa porneasca intr-o aventura a achizitiilor la nivel global, pentru a obtine noi tehnologii si noi piete. "Aceasta este o sarcina foarte importanta", a insistat el. Rusia are, cu siguranta, multi bani de cheltuit. Rezervele sale financiare, de 464 de miliarde de dolari, se afla pe locul trei in lume. A creat un fond de stabilizare in valoare de 127 de miliarde de dolari, cu dreptul de investire peste hotare. Gazprom, monopolul de stat din domeniul gazelor naturale pe care il prezideaza Medvedev, doreste sa faca achizitii in Europa Occidentala. Perspectiva de a fi cumparat este, cu siguranta, mai atractiva decat cea de a fi ingropat. Insa exista occidentali care considera ca bancile rusesti ar putea fi la fel de amenintatoare ca si tancurile rusesti. Edward Lucas, autorul recent publicatei carti "Noul Razboi Rece", scrie: "Avem de-a face cu oameni (rusii) care doresc sa ne faca rau, sa ne frustreze si sa ne slabeasca puterile. Principala lor arma consta in cea mai mare slabiciune a noastra: banii. Asa cum am fost ingrijorati in legatura cu puterea sovietica din timpul razboiului, acum trebuie sa ne temem de zecile de miliarde de dolari din banci". Aceste afirmatii sunt terifiante, insa ele au darul de a ridica doua intrebari importante. Prima este: doreste Rusia cu adevarat sa "ne faca rau"? In al doilea rand, ar face-o cu adevarat, chiar daca ar dori-o? Raspunsurile ambelor intrebari sunt mai incurajatoare decat ar dori vocile care vestesc un nou Razboi Rece. Este adevarat ca nu este necesara purtarea unor discutii in profunzime cu oficialii rusi pentru a descoperi un puternic antagonism fata de SUA si UE. In viziunea Kremlinului, Vestul a exploatat nemilos slabiciunea Rusiei din anii 1990. Acum, Moscova este hotarata sa isi ia revansa. Insa, interesele rusesti sunt prea indeaproape legate de cele ale Occidentului pentru a putea exista o politica directa de confruntare, in special in ceea ce priveste afacerile si comertul. In prezent, Kremlinul controleaza efectiv cele mai "strategice" elemente ale economiei ruse, insa folosirea acestei puteri drept arma politica este mai dificila decat ar putea parea. Principalul instrument ar puterii revigorate a tarii consta in rezervele de petrol si gaz. Pretul din ce in ce mai mare al energiei a imbogatit Rusia si i-a dat Kremlinului sentimentul ca are un avantaj important. UE se teme ca, intr-un potential viitor conflict politic, Moscova se va folosi de acest avantaj. In prezent, UE primeste de la Rusia aproximativ 30 la suta din gazul pe care il foloseste. Pentru a sublinia vulnerabilitatea Europei, Medvedev soseste la putere chiar in momentul in care Gazprom a redus cu 25 la suta furnizarea de gaz catre Ucraina, in urma unei dispute privitoare la pret. O amenintare cu sistarea furnizarii de energie in mijlocul iernii ar schimba, cu siguranta, sensul expresiei "razboi rece". Insa, energia rusa este o arma dificil de folosit. Kremlinul isi poate folosi cu adevarat bogatia resurselor doar daca isi vinde gazul si petrolul. Toate rutele importante ale conductelor Gazprom se indreapta spre Vest. Moscova este constienta de faptul ca daca ar incerca vreodata sa manipuleze Europa de Vest intrerupand livrarea de energie, si-ar pierde pentru totdeauna reputatia de furnizor de incredere. Eforturile UE de reducere a dependentei de energie de Rusia nu s-au bucurat de prea mult succes pana acum. Insa aceste eforturi ar fi mult mai sustinute daca un razboi al energiei ar deveni iminent. Nu doar Rusia are un interes major in mentinerea relatiilor comerciale cu clientii europeni. Legaturile stranse dintre politica si afaceri din Rusia moderna presupun ca cei mai puternici oameni ai tarii sa aiba o implicare directa in mentinerea prosperitatii Europei Occidentale. Acesti oameni de vaza au relatii de afaceri pe care trebuie sa le pastreze, investitii pe care sa le protejeze, domenii in sudul Frantei si copii in scolile britanice. Investitorii rusi in bunurile "strategice" europene vor fi, in mod inevitabil, monitorizati. Insa in vreme ce investitorii ar putea incerca sa influenteze deciziile de afaceri in asa fel incat ele sa foloseasca Kremlinului, este putin probabil ca ei sa aleaga o politica a confruntarii directe. Sa cumpere, bucata cu bucata, parti din economia europeana si apoi sa provoace in mod voit un conflict cu UE ar fi un gest autodistructiv. Nu inseamna, insa, ca europenii occidentali se pot relaxa cu totul. O prea mare dependenta de un singur furnizor de energie - fie el Rusia sau un altul - constituie o greseala. Chiar daca puterea de la Kremlin nu va folosi energia drept arma politica impotriva UE, un nivel scazut al productivitatii si al investitiilor ar putea semnifica faptul ca Rusia va deveni, in urmatorii 20 de ani, un furnizor mai putin demn de incredere. Prin urmare, cautarea unor surse alternative de energie ramane urgenta. Nu exista nici o indoiala ca marea "companie" Rusia Inc. exista. Traseul carierei lui Medvedev, de la Gazprom la presedintia tarii, reprezinta o dovada perfecta a acestui lucru. Desi amestecarea afacerilor cu guvernarea nu este neaparat negativa pentru restul lumii, nationalismul resurgent de la Kremlin reprezinta un adevarat motiv de ingrijorare. Oamenii de afaceri cu interese internationale, insa, nu isi pot permite sa fie nationalisti.

Scris de: {autor}ROMPRES{/autor}