Grupul G7 a decis interzicerea importului de aur rusesc

Liderii ţărilor G7 (Grupul celor şapte cele mai industrializate ţări din lume) au dat tonul summitului lor, reunit în Bavaria şi consacrat pe larg războiului din Ucraina, anunţând duminică extinderea sancţiunilor împotriva Moscovei şi lansând un apel la unitate.

Acesta este primul semnal de susţinere pentru Ucraina al reuniunii G7 care a început la miezul zilei în Alpii bavarezi.
 

„Împreună, G7 va anunţa că vom interzice importurile de aur rusesc, o sursă de export majoră pentru Rusia, ceea ce o va priva de miliarde de dolari", a indicat pe Twitter preşedintele american Joe Biden.

În aşteptarea unui anunţ colectiv la finalul reuniunii marţi, Washingtonul, Londra, Ottawa şi Tokyo au şi anunţat deja un embargo asupra aurului nou extras în Rusia, fără a-l viza pe cel deja vândut.
 

„Aceste măsuri îi vor lovi direct pe oligarhii ruşi şi vor ataca mersul maşinii de război a lui Putin", a asigurat premierul britanic Boris Johnson, în timp ce Rusia a exportat aur în valoare de aproape 15 miliarde de euro în 2021, potrivit Downing Street.

Franţa este favorabilă acestei măsuri, a anunţat Palatul Elysee, dar a cerut „o coordonare" a G7 în prealabil.

Dar guvernul ucrainean cere mai multe sancţiuni, după noi lovituri ruseşti asupra Kievului duminică dimineaţă, un act de "barbarie", aşa cum a denunţat Joe Biden.

În faţa unui risc de „oboseală", evocat de Boris Johnson din partea Occidentului, preşedintele american a lansat un nou apel la unitate a G7 şi NATO în faţa Moscovei.

Vladimir Putin spera „ca, într-un fel sau altul, NATO şi G7 să se divizeze. Dar noi nu am făcut-o şi nu o vom face", a asigurat Biden înaintea unei întrevederi cu cancelarul german Olaf Scholz.


În timp ce trupele ruseşti progresează în Donbas, Boris Johnson şi Emmanuel Macron au "convenit că este un moment critic pentru evoluţia conflictului şi că este posibil să se schimbe cursul războiului", potrivit unui purtător de cuvânt al guvernului britanic.

Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski va interveni la summitul G7 luni prin videoconferinţă.

Premierul britanic l-a avertizat totuşi pe preşedintele francez împotriva tentaţiei unei soluţii negociate "acum" în Ucraina, ceea ce ar risca să prelungească „instabilitatea mondială".

Acest conflict şi repercusiunile sale vor ocupa o mare parte din discuţiile G7 până marţi, împreună cu primele discuţii duminică consacrate turbulenţelor economice mondiale, ameninţărilor legate de o penurie alimentară, inflaţie galopantă şi de o criză energetică.


Joe Biden vrea de asemenea să demonstreze aliaţilor săi că rezistenţa în faţa Rusiei şi în faţa Chinei sunt obiective complementare şi nu opuse.

G7 vrea în special să contracareze China şi "noile sale drumuri ale mătăsii", investind masiv în infrastructurile ţărilor defavorizate în Africa, Asia şi America Latină, un proiect despre care liderii vor discuta duminică.

Liderii Indoneziei, Indiei, Senegalului, Africii de Sud şi Argentinei au fost de altfel invitaţi la acest summit anual, în timp ce ţările G7 încearcă să extindă frontul democraţiilor unite împotriva ameninţării unui bloc format de Rusia şi China, notează Boursorama.

Aceste economii emergente sunt de asemenea expuse în mod special riscului de penurii alimentare, exploziei costurilor la energie, agravate de războiul în Ucraina şi de criza climatică.

Militanţii pentru schimbările climatice aşteaptă de la G7 progrese concrete, între care "planificarea" eliminării complete a energiilor de provenienţă fosilă. Greenpeace intenţionează să reamintească această urgenţă desfăşurând un banner pe vârful alpin Zugspitze, care domină Elmau.

Discuţii bilaterale completează sesiunile, începând cu întâlnirea dintre Olaf Scholz şi Joe Biden, ambii lideri aflaţi în poziţii dificile în propriile lor ţări, scrie Agerpres.

Cancelarul german mizează pe această reuniune a G7 pentru a-şi reface popularitatea, în scădere în ultimele luni, în absenţa afişării unui sprijin ferm pentru Ucraina.

Preşedintele american face faţă unei Americi şi mai fracturate după adoptarea dreptului la avort de către Curtea Supremă, într-o ţară lovită din plin de o puternică inflaţie.

Francezul Emmanuel Macron a eşuat în urmă cu o săptămână în obţinerea unei majorităţi absolute şi va trebui să se alieze cu alte partide, obligaţie inedită pentru el. Cât despre premierul Johnson, a cărui poziţie este fragilizată de scandalul 'Partygate', el şi-a văzut în această săptămână partidul pierzând două alegeri locale.