Hasis libanez pentru "dusmanii" din Israel

Un articol aparut luni in ziarul Yediot Aharonot nu putea fi mai explicit: "Hezbollah inunda Israelul cu droguri. Nu este un caz de paranoia israeliana. Este un razboi indirect al Hezbollah impotriva Israelului", scria Alex Fishman, editorialist al ziarului. Purtatorii de cuvant ai serviciilor secrete israeliene citati de ziar dezvaluiau ca doar in ultimele luni agentii israelieni au capturat 50 de kilograme de heroina provenita din Liban, in conditiile in care in 2005 s-a descoperit un singur kilogram pentru intreg anul, noteaza ziarul El Mundo. "Volumul traficului ilegal (de droguri) a crescut treptat de la sfarsitul celui de-al doilea razboi din Liban (2006) iar acum este mai periculos. Nu este vorba doar de hasis, ci de heroina. Un kilogram de opiu netratat in Liban este estimat la 20.000 de dolari in timp ce heroina procesata in Israel este cotata la 100.000 de dolari per kg", sublinia ziarul israelian. Insa teoria bizara a unui plan ipotetic al miscari siite de "a otravi societatea israeliana" - expresie folosita de Yediot Aharonot - se bazeaza pe scandalul suscitat dupa arestarea unui militar israelian, avand presupuse legaturi cu o retea de trafic de stupefiante provenite din Liban si care, pe deasupra, ar fi furnizat informatii gruparii Hezbollah. Pentru orice cunoscator al realitatii libaneze o asemenea stire nu este deloc surprinzatoare, exceptand curioasa teorie a "complotului" copatronat de Hezbollah. Intr-o vizita recenta in localitatea Yamuni, din valea Bekaa, cultivatorii de cannabis recunosteau fatis ca productia lor este destinata Israelului, dar nu vorbeau de "razboi indirect", ci de "o lege a pietei", amintind de frumoasele vremuri ale anilor 80. Atunci soldatii israelieni se aflau in numar mare in sudul Libanului, si, potrivit localnicilor, tancurile si masinile blindate "se intorceau pline de hasis libanez in tara lor". "Evreii au fost intotdeauna cei mai buni clienti ai nostri si am fi fericiti daca le-am vinde din nou hasis", spune Abou Ali. Libanezul nu gaseste niciun inconvenient in a comercializa marfa sa intre militarii israelieni, iar afilierea sa este clara la disciplina grupurilor paramilitare siite, a carei iconografie explicita este dominanta pe strazile acestui sat de 15.000 de locuitori, unde abunda steagurile gruparilor Amal si Hezbollah, fotografiile lui Hasaan Nasralah (liderul celei din urma) si chiar ale presedintelui iranian, Mahmud Ahmadinejad. "Este o afacere. Clientul are intotdeauna dreptate. Daca ne cere, ii dam. Politica este altceva", spune ironic Abu Ali. La Kfar Kila, in plina linie limitrofa intre Liban si Israel, localnicii spun ca nimeni nu se mira cand noaptea apar umbre suspecte pentru a trece linia de demarcatie si a se intoarce apoi cu pachete de droguri. Insusi ziarul Yediot Aharonot recunostea voalat ca "traficantii libanezi beneficiaza de o ingrijoratoare cooperare din partea colegilor lor de partea israeliana, unii dintre ei in uniforma". Ziarul facea astfel trimitere la infloritoarea mafie de origine rusa care s-a extins in Israel si care acum este atat de puternica incat isi regleaza conturile interne cu rachete si masini capcana. De fapt, sosirea masiva a drogurilor in Israel ar putea fi rezultatul unei cresteri paralele a culturilor de stupefiante ca urmare a crizei suferite de aceasta tara. Desi autoritatile de la Beirut au reusit sa desfiinteze la jumatatea anilor 90 o productie care a atins un nivel record in timpul razboiului civil (1975-1990), deteriorarea situatiei politice a permis "seniorilor razboiului" din valea Bekaa sa-si recupereze vechea afacere. Politia libaneza estimeaza ca in 2007 culturile de droguri au ocupat intre 7.000 si 7.500 de hectare si a admis incapacitatea sa de a impiedica extinderea. Cand membrii unitatii antidroguri libaneza comandati de locotenentul colonel Adel Machmouchi au incercat in septembrie sa se apropie de Budai - la sud de Yamuni - au fost primiti cu rafale de mitraliere si chiar cu rachete antitanc. Ziarul egiptean Al Wafd informa in decembrie ca in cadrul strategiei lor de "marketing" traficantii libanezi de hasis au abandonat denumirea de "rosu libanez" care i-a facut celebri in Europa in anii '80, comercializand acum produsul sub numele unor vedete ale muzicii din Tara Cedrilor, precum "Nancy Ajram" sau "Haifa Wahbi".

Scris de: {autor}RMP{/autor}