Raportul anual al Comisiei Europene privind statul de drept, numit „superficial” de Parlamentul European

Parlamentul European a adoptat joi, 18 mai, un punct de vedere critic asupra raportului anual al Comisiei Europene privind statul de drept, informează un comunicat de presă de la Bruxelles.

Cu 429 de voturi pentru, 131 împotrivă şi 34 de abţineri, europarlamentarii au decis că raportul pe 2021 este util, însă ar putea fi mult îmbunătăţit, deoarece, în ciuda sugestiilor Parlamentului, Comisia nu ia în considerare întregul spectru de valori ale Uniunii Europene în statele membre şi nu face diferenţe între încălcările sistematice ale valorilor europene şi cele individuale.

Din punctul de vedere al Parlamentului, evaluarea Comisiei este superficială şi insuficient de transparentă, scrie Agerpres.

Problemele raportului pornesc chiar de la metodologie. Europarlamentarii ar dori renunţarea la „documentaţia descriptivă" în favoarea unei abordări „analitice şi prescriptive", care să identifice tendinţele în profunzime, inclusiv eventualele vulnerabilităţi sistematice la nivelul UE.

De aceea, raportul actual nu identifică clar „procesul deliberat de regres al statului de drept" în Polonia şi Ungaria şi nu identifică deficienţele din alte ţări europene.

Europarlamentarii salută intenţia Comisiei de a include în raportul pe 2022 sugestii pentru fiecare ţară, însă apreciază că trebuie creată o legătură directă între concluziile raportului şi activarea măsurilor de corecţie, de exemplu condiţionarea bugetului conform Articolului 7 şi proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor (infringement) declanşate automat.

Parlamentul propune crearea unui „index al statului de drept" pe baza unei evaluări cantitative a performanţelor fiecărei ţări de către experţi independenţi şi a unui „index al spaţiului civic european" pentru abordarea obstacolelor cu care se confruntă cetăţenii şi organizaţiile în statele membre.