Retrospectiva 2024 în plan extern. Un an încercat de războaie și alegeri electorale

Impresia pe care ne-o lasă anul 2024 la nivel mondial este că lumea se află pe un butoi cu praf de pușcă. Pe parcursul unui an zonele de conflict sunt în continuare pe rol, spre dezamăgirea multora dintre noi care speram că cele deja existente se vor acalma. Nu doar că nu s-au stins, dar tensiunile dintre părțile beligerante au crescut atingând un punct critic.
 
Orientul Mijlociu, Ucraina, Sudan și Myanmar sunt câteva dintre cele aproape 60 de conflicte care au loc în lume. Se pare că mapamondul a devenit un loc mai instabil în ultimul timp, iar instabilitatea politică suferă un proces de generalizare.
 
Fondul Naţiunilor Unite pentru copii (UNICEF) a anunţat de curând că în zonele de conflict din întreaga lume trăiesc mai mulţi copii ca niciodată şi că numărul copiilor strămutaţi din cauza conflictelor a atins un nivel record. Însă semnalele de avertizare ale instituțiilor abilitate să aducă pacea rămân fără răspuns, acestea și-au pierdut din autoritatea pe care o aveau odată, în atmosfera generală conflictuală.

Războaiele izbucnite în ultimul timp, cum sunt cele din Ucraina sau Orientul Mijlociu, nu au reușit să ajungă la un final, părțile implicate nu par dispuse să ajungă la o înțelegere, în același timp, niciuna din tabere nu reușește să o învingă pe cealaltă.


„Rusia nu este dispusă la concesii pentru încheierea conflictului din Ucraina”, a declarat în decembrie Vladimir Putin. Declarația lui Putin a venit în contextul în care preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a avut o discuţie  la Paris cu preşedinţii ucrainean şi francez, Volodimir Zelenski şi Emmanuel Macron, și a cerut o încetare imediată a focului şi negocieri între Ucraina şi Rusia.

În octombrie 2024, s-a comemorat un an de la atacul terorist al Hamas împotriva Statului Israel, soldat cu mai mult de 1100 de victime în rândul civililor și mai mult de 250 de persoane răpite și ținute captive în Fâșia Gaza.

Încă de la începutul crizei, România a fost solidară cu statul Israel, condamnând atacurile teroriste fără precedent ale Hamas împotriva  Israelului.

Nici în această zonă fierbinte nu s-a ajuns la un acord după mai bine de un an de la începutul conflictului, în ciuda multor tentative. Ba dimpotrivă, violențele din Gaza au escaladat la un nivel inimaginabil. Situație semnalată deseori de diverși lideri și de însuși Papa Francisc care , nu o dată, a transmis apeluri la pace.

Violența în această zonă a  atins niveluri record chiar și pentru această regiune care a mai cunoscut conflicte. Distrugerile ca pierderi omenești și materiale sunt greu de cuantificat, cu efectul unei crize umanitare fără precedent în Gaza.

 
2024, anul alegerilor electorale

Pe de altă parte, a fost un an electoral pentru multe state – Statele Unite ale Americii, Republica Moldova și, nu în ultimul rând, România, în care lucrurile au luat întorsătura cea mai neașteptată.
 
Deși Joe Biden își anunțase oficial candidatura la președinția SUA, în primăvara lui 2024, acesta a fost nevoit să revină asupra hotărârii.
Deja cel mai în vârstă președinte din istoria americană  s-a confruntat și cu întrebări persistente despre vârsta lui. Totuși, Biden este cel mai bătrân președinte al SUA. Sondajele au reflectat în mod constant îngrijorarea cu privire la vârsta lui, chiar și în rândul democraților.
 
Câteva luni mai târziu, Joe Biden  și-a anunțat retragerea din cursa prezidențială a SUA, când mai erau doar câteva luni înainte de alegerile din noiembrie împotriva celuilalt candidat, Donald Trump. Înaintea anunțului lui Biden de retragere, existaseră mari îngrijorări în rândul democraților cu privire la starea acestuia de sănătate. Practic, Joe Biden n-a mai fost  susținut de o parte importantă din rândul propriilor colegi de partid. Liderul american  făcuse mai multe gafe la diverse întruniri publice, fapt ce a atras suspiciuni legate de claritatea sa mentală.

În locul lui Biden, a fost aleasă candidată a democraților vicepreședinta Kamala Harris, care a câştigat sprijin masiv din partea partidului şi a membrilor Convenţiei.

Numai că la cursa prezidențială din SUA voturile au înclinat în favoarea lui Donald Trump, candidatul republican. Donald Trump le-a spus susținătorilor săi în ziua alegerilor că va ajuta țara să se vindece.

Joe Biden s-a angajat să asigure un transfer de putere „paşnic şi ordonat" cu republicanul, care urmează să-i succeadă în funcţie în ianuarie, la Casa Albă.

În următoarea administrație Trump se prefigurează deja figuri precum antreprenorul Elon Musk sau Robert F. Kennedy Jr. ce ar putea juca roluri importante. Donald Trump, care nu şi-a recunoscut niciodată înfrângerea în 2020 şi a boicotat ceremonia de învestire a lui Joe Biden, a declarat  că „aşteaptă cu nerăbdare această întâlnire" la Casa Albă, potrivit echipei sale. Republicanul a făcut joi prima sa numire majoră: Susie Wiles, coordonatoarea campaniei sale, va fi şefa sa de cabinet, o poziţie ultra-strategică ce nu a fost niciodată deţinută de o femeie.
 
La alegerile din Republica Moldova au câștigat valorile proeuropene
 
Și în Republica Moldova s-au desfășurat alegerile prezidențiale, împreună cu referendumul pentru integrarea țării în Uniunea Europeană.
După primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, au rămas în cursă pentru al doilea tur preşedintele în exerciţiu al Republicii Moldova, Maia Sandu, care a candidat pentru un nou mandat, şi reprezentantul Partidului Socialist din Republica Moldova (PSRM), Alexandru Stoianoglo.
 
La cel de-al doilea tur de scrutin, moldovenii din diaspora s-au mobilizat impresionant, formând cozi lungi la numeroase secții de vot din străinătate, încă de la primele ore, pentru a participa la turul doi al alegerilor prezidențiale.
 
Candidatul socialiştilor, Alexandru Stoianoglo, s-a impus în  rândul votanţilor interni, însă proeuropeana Maia Sandu a contrabalansat prin votul din diasporă, unde a câştigat net față de contracandidatul său.

Alegerile din Republica Moldova nu au fost lipsite de surprize. Serverele Comisiei Electorale Centrale (CEC) din Republica Moldova au fost ţinta unui atac cibernetic, în ziua desfăşurării turului al doilea al alegerilor prezidenţiale.  Atacurile au avut ca efect încetinirea funcţionalităţii programului care înregistrează alegătorii la urna de vot. În discursul său de după alegeri, Maia Sandu a avertizat asupra unei campanii intense de dezinformare și presiune economică, acuzând grupuri locale și externe că ar fi încercat să manipuleze procesul electoral prin cumpărarea de voturi.
În turul doi, Maia Sandu a câștigat cu 55,41% din voturi în fața lui Alexandr Stoianoglo, susținut de Partidul Socialiștilor, care a obținut 44,59%. Deși Sandu a reușit să obțină sprijin substanțial atât din diaspora (82,77%), cât și de la o mare parte din alegătorii din Chișinău, Stoianoglo a înregistrat succese remarcabile în regiuni precum Găgăuzia și Transnistria​.
 
 
 
 
Citește și
Retrospectiva 2024. Evenimente mondene care au marcat anul