Sancţiuni împotriva Hamas şi a coloniştilor israelieni şi sprijinul pentru Ucraina, pe agenda miniştrilor de externe ai UE

• Miniştrii de externe ai Uniunii Europene (UE) vor aborda luni posibilitatea de a bloca accesul la finanţare al mişcării islamiste palestiniene Hamas şi de a-i sancţiona pe coloniştii israelieni responsabili de violenţe în Cisiordania ocupată, şefii diplomaţiilor europene urmând totodată să discute despre continuarea ajutorului acordat Ucrainei, în contextul în care Ungaria continuă să ridice obstacole, transmite duminică EFE.

Miniştrii de externe ai Uniunii Europene (UE) vor aborda luni posibilitatea de a bloca accesul la finanţare al mişcării islamiste palestiniene Hamas şi de a-i sancţiona pe coloniştii israelieni responsabili de violenţe în Cisiordania ocupată, şefii diplomaţiilor europene urmând totodată să discute despre continuarea ajutorului acordat Ucrainei, în contextul în care Ungaria continuă să ridice obstacole, transmite duminică EFE, citat de Agerpres.

Şefii diplomaţiilor europene, reuniţi la Bruxelles în Consiliul Afaceri Externe al UE, vor discuta din nou despre cum poate să fie garantată securitatea civililor din Fâşia Gaza în plină campanie militară a Israelului împotriva Hamas după atacurile teroriste comise de gruparea islamistă palestiniană pe teritoriul israelian în 7 octombrie.

Ei vor aborda, de asemenea, importanţa prevenirii extinderii conflictului în regiune după reluarea luptelor din cauza imposibilităţii de a prelungi armistiţiul dintre Israel şi Hamas şi importanţa de a acţiona în favoarea soluţiei cu două state.

În acest context, miniştrii de externe europeni vor discuta o serie de idei propuse de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Josep Borrell, bazate pe patru puncte de plecare: protecţia civililor, tranzitul ajutorului umanitar, evitarea unei escalade regionale şi un orizont politic cu o soluţie cu două state.

Cei douăzeci şi şapte sunt de acord că nu va exista nicio strămutare forţată a populaţiei din Fâşia Gaza, nici o ocupaţie israeliană a teritoriului enclavei palestiniene, nici o schimbare a graniţelor sale, nici o întoarcere a Hamas la guvernarea Fâşiei Gaza şi nici aplicarea în enclavă a unei soluţii diferite de cea a Cisiordaniei, întrucât ambele enclave formează Palestina, au indicat surse comunitare.

Referitor la aceste principii, Borrell a prezentat şapte posibile linii de acţiune asupra cărora miniştrii vor face schimb de opinii.

Acestea includ aspecte precum respectarea dreptului internaţional pentru stabilizarea Gaza, menţinerea posibilităţii a două state, revitalizarea Autorităţii Palestiniene, oferirea de sprijin suplimentar Palestinei prin misiuni de Politică Comună de Securitate şi Apărare, dacă este necesar, sau revigorarea procesului de pace.


Între timp, pe masa negocierilor este în discuţie aplicarea unor noi sancţiuni - care este de aşteptat să fie gata în două săptămâni - pentru a întrerupe accesul la finanţare al Hamas, care se află deja pe lista organizaţiilor teroriste a UE, precum şi posibilitatea de aplicare a unor măsuri restrictive coloniştilor israelieni responsabili de acte de violenţă în Cisiordania.

Surse comunitare au calificat drept „o provocare” planurile de a crea noi colonii israeliene în acea zonă, mai ales în contextul războiului din Gaza.

În orice caz, sancţiunile asupra coloniştilor israelieni - decise deja de către SUA - sunt mai puţin conturate în acest moment în UE decât posibilitatea de a impune restricţii suplimentare asupra Hamas.

Menţinerea sprijinului faţă de Ucraina

O altă problemă principală pe care miniştrii o vor discuta va fi necesitatea de a garanta asistenţă Ucrainei pentru a se apăra cu garanţii de invazia rusă, problemă pe care o vor discuta cu omologul lor ucrainean, Dmitro Kuleba, care va participa la o întâlnire a UE cu Parteneriatul Estic, o „umbrelă” care include şi Republica Moldova, Georgia, Armenia şi Azerbaidjan.


UE doreşte să se asigure că menţine unitatea în sprijinul pe termen lung pentru Ucraina într-un moment de „certă stagnare” pe câmpul de luptă şi când Congresul Statelor Unite nu reuşeşte să aprobe continuarea finanţării pentru Kiev din cauza reticenţei republicane faţă de planul preşedintele democrat Joe Biden.

Întrebate despre o posibilă revenire a republicanului Donald Trump la Casa Albă, surse comunitare au asigurat că de la Bruxelles vor continua să lucreze „independent” pentru sprijinirea Ucrainei şi împotriva „ameninţării existenţiale la adresa Europei” pe care o reprezintă preşedintele rus, Vladimir Putin.

„Este evident că ceea ce se întâmplă în SUA nu este util şi face ca ceea ce se întâmplă aici în Europa să fie şi mai important”, au spus alte surse diplomatice.

În cadrul UE însăşi, premierul ungar Viktor Orban este reticent în a da undă verde noilor tranşe de ajutor pentru ca ţările UE să cofinanţeze transportul de arme şi muniţii către Ucraina, în ciuda faptului că ţări precum Germania sau Franţa văd în aceasta chiar o oportunitate de a-şi moderniza propriile arsenale, au spus surse diplomatice.

De altminteri, Orban a ameninţat că va bloca începerea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE, împotriva recomandării Comisiei Europene.

În fine, miniştrii vor aborda schimbările în situaţia de securitate din Sahel după ultimele lovituri de stat din Niger, Mali şi Burkina Faso, precum şi prezenţa Rusiei şi Chinei în zonă, a încheiat sursa citată.


Citește și:
Israel-Hamas: Secretarul general al ONU deplânge paralizia Națiunilor Unite