Directia Silvica Dobrogea deruleaza cel mai amplu program de impadurire

Sambata trecuta, Directia Silvica Constanta a avut o actiune de curatire a padurilor din zona de Sud a Dobrogei * Rezervatia de la Negureni detine al doilea efectiv de mufloni din tara, numiti "antilopa" Dobrogei * De doi ani si jumatate, directia, cu o conducere noua si competenta, a reusit sa recupereze toate pierderile inregistrate din 1990 si pana in prezent * Padurile Hagieni, Dumbraveni, Canaraua-Fetei, Esechioi si Padurea Fantanita-Murfatlar fac obiectul unui proiect PHARE care urmeaza sa fie aprobat la Bruxelles * In mai putin de un an, Herghelia de la Mangalia a fost pusa pe picioare de Directia Silvica

Actiune de igienizare

Lucratorii silvici din judet au participat, sambata, la derularea programului "Romania curata". Acesta a fost initiat de Ministerul Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului la nivel national. Pe plan local, Directia Silvica Constanta a actionat pe domeniul forestier din sudul Dobrogei. Actiunea de recuperare si reciclare a ambalajelor de tip PET a fost supervizata de Ion Bogdan, directorul Directiei Silvice Constanta, care a mobilizat intregul personal. Lucratorilor silvici li s-au alaturat locuitorii comunelor din vecinatatea padurilor aflate in administrarea directiei. Scopul acestei actiuni nu a fost doar de igienizare ci si de educare si sensibilizare a locuitorilor Dobrogei cu privire la impactul pe care il poate avea ignoranta asupra fondului forestier. Padurile vizate au fost cele folosite ca loc de agrement de turisti si localnici. Este vorba de padurea Valu lui Traian, Fantanita-Murfatlar si Negureni. Primul popas a fost in padurea Valu lui Traian, aflata la marginea drumului national, una dintre cele mai expuse care tinde sa devina groapa de gunoi a soferilor aflati in tranzit si a turistilor de week-end. Planurile de conservare a acestei paduri de "agrement" cuprind imprejmuirea suprafetei, crearea unor alei pietruite si a unor vetre de foc care sa poata fi controlate si astfel sa se poata evita eventuale incendii. Padurea Fantanita-Murfatlar, declarata rezervatie naturala din anul 1962, unica in Romania, a fost urmatorul punct de stationare. Lucratorii silvici din Basarabi, ajutati de localnici, au actionat pentru conservarea fondului silvic. Padurea Negureni, clasificata ca zona de tranzitie spre silvo-stepa, adaposteste a doua rezervatie de mufloni din tara, prima gasindu-se la Scrovistea. Aceasta rezervatie este mandria Directiei Silvice Constanta. Muflonul este asemuit cu capra neagra. Pentru ca animalul are agilitatea unei antilope, el a fost denumit de lucratorii silvici "antilopa" Dobrogei. Nemultumirea privind aceasta rezervatie este legata de imposibilitatea de a largi spatiul tarcului in care sunt tinuti muflonii, fapt care duce la domesticirea lor si pierderea valorii genetice a speciei. In padurea Negureni erau prezenti peste 20 de copii ai scolii din localitate care, dotati cu saci si manusi de plastic, colectau ambalajele aruncate prin padure de turisti.

Directia Silvica Constanta

.Prin HG 173/2001, s-a facut dreptate silviculturii constantene prin reinfiintarea, dupa doi ani de la disparitie, a Directiei Silvice Constanta, ca subunitate a Regiei Nationale a Padurilor, administratorul padurilor conform Legii codului silvic nr. 26/1996, aflata in prezent sub autoritatea Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului. DSC administreaza, in prezent, aproximativ 35.000 hectare de terenuri forestiere, care reprezinta padurile statului din judetul Constanta, in proportie de 4-5% din suprafata totala a judetului. Aceste paduri au ramas neafectate de procesul de retrocedare in urma aplicarii legilor proprietatii funciare, deoarece in judetul Constanta statul a fost si va ramane principalul proprietar al padurilor si garant al echilibrului ecologic forestier.Dupa numirea lui Ion Bogdan la conducerea directiei au urmat doi ani si jumatate de rezultate economice si manageriale excelente. In calitate de director, inconjurat de o echipa administrativa de exceptie, se poate spune ca silvicultura constanteana a renascut si se afla in plina dezvoltare. Sub aceasta administrare, la finele anului 2002, DSC a inregistrat un profit net de 3,23 miliarde lei, iar valoarea cifrei de afaceri a fost in 2002 de 32 miliarde lei. La capitolul investitii, in cursul anului trecut s-au investit din surse proprii 1,9 miliarde lei.

Regenerarea padurilor - obiectiv primordial

Numai in primavara acestui an au fost impadurite 175 ha, iar per total, din 2001, s-au regenerat 1.744 ha in total, din care 1.155 ha prin impaduriri artificiale si 589 ha prin regenerari naturale. Toate aceste cifre ascund in spatele lor multa munca. Au fost doi ani si jumatate de recuperare a restantelor acumulate in perioada 1990-2000, care au insemnat cele mai mari campanii de impadurire de dupa 1989 din Dobrogea. Regenerarea padurilor a insemnat si cresterea productiei de masa lemnoasa fasonata prin exploatari in regie proprie la valoarea de 7.818 mc in anul 2002 si 3.191 mc de la inceputul acestui an.O ultima realizare pentru Directia Silvica, si nu cea din urma ca importanta, este elaborarea unei strategii clare de dezvoltare a fondului forestier al judetului. Aceasta strategie are ca tinta realizarea unui procent de 8-10% de paduri in judet, care inseamna circa 55.000 hectare de noi suprafete de padure. S-au identificat deja 9.000 de hectare de terenuri cu pasuni care se pot prelua de la Agentia Domeniilor Statului Constanta prin hotarare de guvern. Conform strategiei de dezvoltare durabila a silviculturii judetului, parte integranta a Strategiei de dezvoltare durabila a Romaniei - "Orizont 2025", lansata in iunie 2003 la Constanta, pentru a atinge pragul de minima securitate ecologica de 8-10% ar fi necesar un total de 80.000 de hectare fata de cele 35.000 pe care le are in acest moment in administrare. In prezent, este confirmata o suprafata de peste 9.000 de hectare. In prima etapa se vor prelua terenurile aflate in proprietatea privata a statului, iar in etapa a doua se vor primi prin donatie de la consiliile locale si primariile din judet terenuri aflate in proprietatea privata a unitatilor administrativ-teritoriale.

Surse proprii de venit

Banii cu care isi administreaza intreaga activitate provin din surse proprii care reprezinta nu doar valorificarea masei lemnoase, ci si exportul fructelor de padure in Germania si al produselor din rachita. In categoria fructelor de padure exportate se inscriu macesele si paducelul. In 2002 s-a redeschis Atelierul de impletituri din rachita Cernavoda pe un sistem nou, avantajos pentru sectorul silvic, in care muncitorii sunt contractanti pentru executare de lucrari, dupa autorizarea lor prealabila de catre primaria locala, conform legislatiei in vigoare. Atelierul are un aport esential in realizarea programului de export al directiei si incepe sa devina un element de baza la realizarea lunara a productiei Ocolului Silvic Cernavoda, care are o mare criza de resurse lemnoase. Profitabilitatea medie a comenzilor actuale este cuprinsa intre 5 si 15%, dar prin conversia spre alte simboluri, ea ar putea creste semnificativ. Rachitaria a adus, in 2002, 16.000 USD, iar in primul semestru al acestui an, 33.000 USD. Capacitatea de productie este in dezvoltare, fiind necesare infiintarea unei noi rachitarii. Un marketing serios pentru noi comenzi si o adaptare continua a fortei de munca la cerintele pietei europene vor putea spori profitul.

Ariile protejate

Ariile protejate au inceput sa aduca speranta unor investitii din fondurile nerambursabile ale Uniunii Europene. Anul acesta s-a inaintat un proiect "Conservarea biodiversitatii si managementul durabil al padurilor din Dobrogea de Sud", care a fost aprobat in forul regional de decizie, numit Comitetul Mixt de Cooperare Romania-Bulgaria 2003, si este in analiza expertilor de la Bruxelles. Este unicul proiect ce dezvolta aceasta cooperare in zona de frontiera terestra, de cand a demarat programul in 1999. Obiectivele proiectului sunt: realizarea a patru arii protejate transfrontiere cu Bulgaria si imbunatatirea administrarii a cinci arii protejate forestiere din sudul Dobrogei: padurea Hagieni, Dumbraveni, Canaraua-Fetei si Esechioi in zona limitrofa granitei si padurea Fantanita-Murfatlar. Din fondurile PHARE se vor realiza patru noi cladiri tip cabane silvice, cu multiple functionalitati in imediata apropiere sau chiar in interiorul a patru paduri de mare importanta: Hagieni, Fantanita, Negru Voda si Negureni. Cabanele vor functiona cu rol de puncte de monitorizare, control si informare publica. Parte din fonduri va fi folosita pentru imprejmuirea padurilor Fantanita, pentru controlul turismului popular si transformarea lui intr-un silvoturism durabil, si padurile Negru Voda si Negureni, pentru protectia faunei salbatice impotriva braconajului si actiunii unor carnivore atipice, cum ar fi sacalul. Din fondurile Regiei Nationale a Padurilor se vor realiza lucrari de impaduriri si studiile aferente acestora, intreg judetul fiind eligibil pentru acest gen de lucrari. Proiectul se va derula in perioada 2004-2006, iar bugetul acceptat in prezent este de 1,35 milioane de euro din partea UE, care reprezinta 75%, restul urmand sa vina din partea RNP. Pregatirea proiectului a durat jumatate de an, cu sprijinul conducerii RNP, ICAS Timisoara, Academiei Romane etc.

Herghelia Mangalia

Din luna noiembrie a anului trecut, printr-o ordonanta de Guvern, Herghelia Mangalia a trecut in patrimoniul DS Constanta. Dupa investitii de 7 miliarde lei, plus achitarea a 13 miliarde lei reprezentand datorii acumulate anterior la bugetul statului, dupa o munca asidua, herghelia are in prezent 250 de cai de rasa pur-sange arab, conditii tehnice bine puse la punct, personal calificat oricand capabil sa faca fata unor eventuale probleme. Pentru ca activitatea de pana acum a insemnat un consum mare de resurse, sprijinul statului lipsind fara echivoc, s-a reusit atragerea suportului RNP-ului pentru a reabilita si pune in valoare patrimoniul genetic. Anul acesta s-au recuperat doar 60 milioane lei din totalul cheltuielilor, bani rezultati din vanzarea unui cal pur-sange. Se preconizeaza o acoperire partiala a resurselor consumate prin recoltarea culturilor de pe cele 400 de hectare de teren arabil pe care herghelia le are in administrare.Ion Bogdan a declarat ca "o frumusete exotica si un tezaur de biodiversitate de o densitate uimitoare se ascunde in padurile Dobrogei de Sud. Aceasta asteapta o mai buna cunoastere si sustinere din partea intregii societati romanesti si o punere in valoare corespunzatoare si printr-un silvoturism de nivel european".