Pensii private din mila Bancii Mondiale

Pensiile ocupationale risca sa devina un al doilea FNI

Banca Mondiala ar putea acoperi o parte din costurile trecerii de la sistemul public de pensii la fondurile de pensii administrate privat * Pensiile ocupationale sunt doar o prima etapa pentru a facilita procesul de asimilare a sistemului de pensii private * Pentru infiintarea unei scheme ocupationale trebuie sa existe cel putin 100 de membri intr-o intreprindere

Banca Mondiala ar putea acoperi o parte din costurile trecerii de la sistemul public de pensii la fondurile de pensii administrate privat in cazul in care Guvernul va solicita imprumuturi in acest sens. Richard Florescu, directorul de operatiuni in cadrul Misiunii Bancii Mondiale la Bucuresti, a explicat ca: "Daca vom avea de-a face cu o solicitare a Guvernului, vom putea discuta imprumuturi care sa sustina partial costurile tranzitiei de la pilonul public la fondurile obligatorii de pensii administrate privat". Reprezentantul Bancii Mondiale este de parere ca alegerea autoritatilor romane de a introduce pentru inceput pensiile ocupationale si apoi, intr-o etapa ulterioara, pe cele private denota o atitudine prudenta. Referitor la aceasta optiune a Executivului de la Bucuresti, Florescu a subliniat faptul ca: "Nu avem nici o prejudecata si este chiar o hotarare politica. S-ar putea ca strategia prudenta a Guvernului sa dea roade". In ceea ce priveste sumele care se vor aloca in acest an plafonului de pensii private, Elena Dumitru, ministrul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, a afirmat ca in acest sistem vor intra in jur de 24 de milioane de dolari. Proiectul de lege prevede alocarea pentru schemele private a 2% din salariul angajatului, prin scaderea de la contributia publica, urmand ca in termen de zece ani ponderea sa creasca pana la 8%. O conditie obligatorie pentru cei care vor beneficia de pensiile private este aceea ca in acest sistem vor fi inclusi numai angajatii care nu depasesc varsta de 34 de ani. Restul de salariati care nu se incadreaza in aceasta limita de varsta vor putea opta pentru pensiile private facultative si vor plati in continuare intreaga contributie pentru sistemul public de pensii.

Interesul societatilor de asigurari

In aceasta situatie, conform spuselor Violetei Ciurel, presedintele ING Nederlanden, numarul celor cuprinsi in schemele obligatorii private de pensii nu va depasi nici macar jumatate de milion de angajati. De asemenea, se poate preconiza ca si numarul de solicitari in cadrul pensiilor ocupationale va fi tot la fel de scazut, iar ca o informatie suplimentara, Violeta Ciurel a mai spus ca societatea pe care o administreaza nu este interesata de pensiile ocupationale. Ministrul Muncii se asteapta ca actul normativ privind pensiile ocupationale sa fie aprobat de Parlament pana la sfarsitul lunii iunie. Totodata, ea a mai adaugat ca va propune comisiilor parlamentare urgentarea intrarii in vigoare a legii, astfel incat pana la aplicarea noilor prevederi sa nu treaca mai mult de sase luni. Pensiile ocupationale reprezinta o alternativa la sistemul public si se bazeaza pe conlucrarea intre sindicate si asociatii salariale, pe de o parte, si angajatori, pe de alta parte. Pentru infiintarea unei scheme ocupationale trebuie sa existe cel putin 100 de membri. Angajatii societatilor de stat si ai firmelor cu datorii la bugetul national sau la furnizorii de utilitati nu au voie sa faca parte din acest sistem. Prin proiectul de lege s-a stabilit un plafon de 200 de euro atat pentru angajatori, cat si pentru angajati, din sumele care pot fi deduse din impozitul anual. Decizia de a limita la doar doua milioane de euro capitalul minim al societatilor care vor administra fondurile ocupationale a fost criticat de Valentin Lazea, economistul sef in cadrul Bancii Nationale Romane. Declaratia lui a fost destul de dura, el lansand ideea potrivit careia acest sistem risca sa se transforme intr-un al doilea FNI: "Se stie ca exista presiuni si interese, ca toata lumea vrea sa intre pe aceasta piata, dar doua milioane de euro este o suma foarte mica si reprezinta un risc. Nimeni nu cred ca vrea sa mai avem un FNI". Lazea considera ca este exagerata norma privind capitalul depozitarilor, de regula banci, care trebuie sa depaseasca 15 milioane de euro, cand prevederile europene vizeaza un minimum de cinci milioane de euro. "Aici suntem mai catolici decat Papa, iar in cazul administratorilor, prea lasi", a mai adaugat acelasi oficial al BNR. In acelasi timp, el reclama absenta unor criterii de aprobare a actionarilor semnificativi, atragand atentia ca reglementarea acestor aspecte trebuie facuta prin textul legii, si nu prin norme, care nu au putere in cazul unui proces in instanta. Banca Mondiala recomanda autoritatilor romane infiintarea unui organism de control si reglementare independent care sa supravegheze fondurile de pensii. Astfel incepe in Romania lungul si anevoiosul drum al pensionarii dupa rigorile legilor europene.