Înduioșător. O femelă de pescăruș clocește pe un loc de joacă dezafectat de Primăria Constanța. Păzită non-stop de mascul. Rar vezi așa ceva (foto+video)

O pereche de pescăruși și-a găsit să își organizeze cuibul, și să depună  ouăle, pe un fost loc de joacă din municipiul Constanța, dezafectat de primărie după ce a fost considerat periculos pentru copii.

Acesta se află în apropierea Spitalului Județean, chiar lângă sediul Serviciului Administrare Creșe din Constanța, situată pe aleea Mălinului.

Se pare că perechea de pescăruși se află de ceva vreme aciuată acolo din moment ce aceasta are deja în cuibar depuse trei ouă pe care femele le și clocește deja.

Cele două păsări sunt foarte prietenoase cu cei ce stau în apropierea lor, dar bărbatul devine, brusc, bărbat atunci când consideră că femela, care clocește permanent oule ar putea deveni ținta unor agresori.

Nu suferă prin apropiere câini, pisici, alte păsări. Și se observă nu numai din starea de nervozitate ci și din zgomotele pe care le scoate încercând să alunge potențialul pericol.

Bărbatul devine suspicios chiar când prin apropiere apare vreun copil care se joacă sau cineva care să le pună apă și mâncare în apropierea cuibului.

Toți cei care trec prin apropiere sunt înduioșați de perechea de pescăruși.

Despre pescăruși


Potrivit wikipedia pescărușii sunt cam între mărimea unui porumbel și a unui vultur (30 – 80 cm).

Păsările au aripi suple și ascuțite, iar la vârf au un cioc încovoiat și puternic.

Cele trei degete de la picior au o membrană interdigitală care le înlesnește deplasarea pe apă.

Pescărușii au penajul colorat alb-cenușiu, unele specii având pete sau dungi negre pe cap și pe spate.


La pescăruși nu există un dimorfism sexual accentuat, dar masculii sunt ceva mai mari. Puii de pescăruș sunt frecvent de culoare cenușie punctați cu negru, devenind păsări adulte la patru ani de la eclozare.
 
Răspândire și mod de viață

Arealul de răspândire al pescărușilor cuprinde mai ales regiunile temperate și reci. Ele cuibăresc pe continent și trăiesc pe mare sau pe fluviile mai mari în apropiere de coastă, cu excepția pescărușului argintiu „Larus argentatus”, care trăiește în largul mărilor.
 
Hrana pescărușilor este atât animală cât și vegetală, ea constând din deșeuri de la navele de pescuit sau de la fabricile de conserve, din pește, crustacee, moluște, sau alte animale marine mai mici, ca și din rozătoare.

Speciile mari de pescăruși, care au mărimea unei rațe, ca de exemplu „Larus marinus”, jefuiesc cuiburile altor păsări sau chiar vânează păsările adulte care sunt de obicei bolnave.

Speciile mici de pescăruși se hrănesc cu insecte și viermi.

Pescărușii pot să bea apa de mare, sarea din apă fiind eliminată prin două glande care se află în apropierea ciocului.

Pe ștrand pescărușii fură frecvent prada altor păsări. Ei pot să atingă vârsta de 30 de ani.
 
Reproducere

În general pescărușii au cuibul pe sol, dar unii cuibăresc pe stânci.
Indiferent unde se află cuibul, ei formează colonii. În cuib femela depune 2 - 4 ouă, care sunt păzite de părinții care pot ataca până și omul.

Puii eclozează la 3 - 6 săptămâni, ei putând să alerge și să înoate din prima zi, însă sunt hrăniți la cuib de părinți până la vârsta de 3 - 9 săptămâni.

Sursa foto si video: ZIUA de Constanta