O impozantă clădire din zona peninsulară a Constanţei intră în reabilitare. Vega Turism SA, undă verde de la municipalitate (galerie foto)
O impozantă clădire din zona peninsulară a Constanţei intră în reabilitare. Vega Turism SA, undă verde de
17 Feb, 2018 00:00
ZIUA de Constanta
9520
Marime text
Casa cu Lei, simbol al Constanţei, va fi consolidată, restaurată şi reamenajată. SC Vega Turism SA, controlată de omul de afaceri Gabriel Comănescu, a solicitat şi a obţinut, pe data de 15 februarie, de la Primăria Constanţa, Certificatul de urbanism nr. 528, în vederea amenajării celebrului monument Casa cu Lei. Mai exact, actul presupune „Consolidare, restaurare, reamenajare Casa cu Lei D+P+1E+M“, de pe strada Dianei nr. 1.
Acţionari persoane juridice sunt: GVC Investment Company Limited, cu sediul în Cipru, Limassol, cu 33,3089% din capitalul social, SC Upetrom Engineering SRL, cu sediul în Ploieşti, Piaţa 1 Decembrie 1918, cu 3,6826% din capitalul social, Navymar Shipping Company Ltd, cu sediul în Cipru, Limasol, cu 63,004% din capitalul social. Acţionari persoane fizice sunt: Gabriel Valentin Comănescu, cu 0,0002% din capitalul social, Liviu Valentin Runcan, cu 0,0002% din capitalul social, Maria Roman, cu 0,0005% din capitalul social, Eugenia Drăgan, din capitalul social, Ion Topoleanu, cu 0,0007% din capitalul social, Acţionari Listă persoane fizice, cu 0,0025% din capitalul social. Persoane împuternicite ale companiei, care se ocupă de hoteluri şi alte facilităţi de cazare, sunt: Gina Comănescu – preşedinte CA, Camelia-Claudia Tivichi - membru în CA, Mihai Dumitru Bratu - membru în CA. Cenzorul firmei este Elena Iatan.
Printre activităţile secundare ale firmei se numără: prelucrarea şi conservarea cărnii; fabricarea îngheţatei; fabricarea pâinii; fabricarea prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie; prelucrarea ceaiului şi a cafelei; intermedieri în comerţul cu combustibili, minereuri, metale şi produse chimice pentru industrie; intermedieri în comerţul cu material lemnos şi materiale de construcţii; comerţ cu ridicata al fructelor şi al legumelor; comerţ cu ridicata al cărnii şi al produselor din carne; comerţ cu ridicata al îmbrăcămintei şi al încălţămintei; comerţ cu ridicata al mobilei de birou; comerţ cu ridicata al altor maşini şi echipamente de birou; comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun; comerţ cu amănuntul al textilelor, în magazine specializate; comerţ cu amănuntul al covoarelor, al carpetelor, al tapetelor şi al altor acoperitoare de podea, în magazine specializate; comerţ cu amănuntul al cărţilor, în magazine specializate; comerţ cu amănuntul al ziarelor şi al articolelor de papetărie, în magazine specializate; comerţ cu amănuntul al produselor cosmetice şi de parfumerie, în magazine specializate;
transporturi maritime şi costiere de marfă; transporturi de pasageri pe căi navigabile interioare; transportul de marfă pe căi navigabile interioare; depozitări; activităţi de servicii anexe pentru transporturi terestre; baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor; activităţi de difuzare a programelor de radio; activităţi de difuzare a programelor de televiziune; activităţi de telecomunicaţii prin reţele cu cablu; activităţi de telecomunicaţii prin reţele fără cablu (exclusiv prin satelit); activităţi de închiriere şi leasing cu autovehicule rutiere grele; activităţi de închiriere şi leasing cu bunuri recreaţionale şi echipament sportiv; activităţi ale agenţiilor turistice; activităţi ale tur-operatorilor; alte servicii de rezervare şi asistenţă turistică; activităţi de servicii suport combinate; activităţi de organizare a expoziţiilor, târgurilor şi congreselor; spălarea şi curăţarea (uscată) articolelor textile şi a produselor din blană; coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare activităţi de întreţinere corporală.
Compania are următoarele sedii secundare: municipiul Constanţa, bd. Tomis nr. 133, etaj P; bordul navei maritime de pasageri „Adornate“; Mamaia, sectorul de plaja Mamaia III, la limita de sud a hotelului Vega; municipiul Constanţa, incinta port, dana 34; Mamaia, sectorul de plajă Mamaia III; Mamaia, sectorul de plajă Mamaia III, între limita de sud a hotelului Vega şi limita de nord a hotelului Bicaz; Mamaia, sectorul de plajă Mamaia III, la limita de nord a hotelului Alcor; Mamaia, sectorul de plajă Mamaia III, la limita de nord a restaurantului Estival.
De multă vreme, impozanta clădire din zona peninsulară a Constanţei, construită în stil eclectic, nu mai este deloc asociată cu proprietarul său, Dicran Emirzian, ci cu cei patru lei masivi din piatră care tronează maiestuos pe capitelurile celor patru coloane ale edificiului, de unde par să contemple trecutul, prezentul şi viitorul. De aici provine şi numele său atât de exotic, încetăţenit în limbajul curent al constănţenilor şi al iubitorilor de case vechi, încărcate de poveşti: Casa cu Lei.
Revenind la faimosul Zambaccian, „istoria“ consemnează un fapt special, definitoriu pentru pasiunea faimosului armean privind lucrările de artă. Negustorul Emirzian, plecat departe de Constanţa, preocupat de afacerile sale, a închiriat parterul clădirii magistratului Lazăr Munteanu, preşedinte al Tribunalului Constanţa, rudă a faimoasei familii Kalinderu, care deţinea o frumoasă colecţie de tablouri. În anul 1907, pe când avea 18 ani, Zambaccian povesteşte că a întrezărit prin fereastră fascinanta colecţie de artă şi a cerut permisiunea îngrijitoarei casei să o admire mai de aproape, „prin deschizătura uşii“. Acest moment avea să fie definitoriu pentru pasiunea de mai târziu a marelui colecţionar de artă Krikor Zambaccian.
În 1921, în edificiul de pe strada Dianei nr. 1 funcţiona o bancă, pentru ca apoi clădirea să fie sediu pentru mai multe firme, printre care şi o agenţie pentru transporturi. A revenit pentru o scurtă perioadă la utilitatea sa iniţială, monumentala clădire fiind locuită până în 1941 de fiul faimosului proprietar, Bebi Emirzian. Ca şi oamenii, şi casele au destinul lor tumultuos. Despre Casa de lei se credea, la un moment dat, că era folosită ca loc pentru întâlniri adulterine.
După schimbarea de regim, clădirea a fost naţionalizată, iar în anul 1953 în imobil îşi desfăşura activitatea serviciul tehnic de la Canalul Dunăre - Marea Neagră. Timpul şi-a pus amprenta asupra edificiului, care a avut nevoie de lucrări de restaurare, ultima având loc acum 40 de ani, în anul 1978, când a fost transformat în hotel şi restaurant de lux, destinat protipendadei. Imobilul a fost revendicat de foştii proprietarii, care mai apoi l-au vândut. Răbdători, cei patru lei, „paznicii“ acestei clădiri, aşteaptă ca edificiul să revină la splendoarea de altădată.
Pe Lista Monumentelor Istorice din România, Casa cu Lei are codul de identificare CT-II-m-A-02798.
Proprietarul de facto al celor două clădiri este Gabriel Comănescu, om de afaceri constănţean care derulează businessuri importante în domeniul extracţiei petrolului şi al gazelor naturale şi acţionarul majoritar al Grup Servicii Petroliere (GSP).
Registrul Comerţului, date oficiale despre Vega Turism SA
Înmatriculată în anul 1995, firma are sediul social în Mamaia, hotel Vega. Capitalul social subscris este de 56.483.797,5 lei, integral vărsat, compus din 22.593.519 acţiuni nominative. Valoarea unei acţiuni este 2,5 lei.Acţionari persoane juridice sunt: GVC Investment Company Limited, cu sediul în Cipru, Limassol, cu 33,3089% din capitalul social, SC Upetrom Engineering SRL, cu sediul în Ploieşti, Piaţa 1 Decembrie 1918, cu 3,6826% din capitalul social, Navymar Shipping Company Ltd, cu sediul în Cipru, Limasol, cu 63,004% din capitalul social. Acţionari persoane fizice sunt: Gabriel Valentin Comănescu, cu 0,0002% din capitalul social, Liviu Valentin Runcan, cu 0,0002% din capitalul social, Maria Roman, cu 0,0005% din capitalul social, Eugenia Drăgan, din capitalul social, Ion Topoleanu, cu 0,0007% din capitalul social, Acţionari Listă persoane fizice, cu 0,0025% din capitalul social. Persoane împuternicite ale companiei, care se ocupă de hoteluri şi alte facilităţi de cazare, sunt: Gina Comănescu – preşedinte CA, Camelia-Claudia Tivichi - membru în CA, Mihai Dumitru Bratu - membru în CA. Cenzorul firmei este Elena Iatan.
Printre activităţile secundare ale firmei se numără: prelucrarea şi conservarea cărnii; fabricarea îngheţatei; fabricarea pâinii; fabricarea prăjiturilor şi a produselor proaspete de patiserie; prelucrarea ceaiului şi a cafelei; intermedieri în comerţul cu combustibili, minereuri, metale şi produse chimice pentru industrie; intermedieri în comerţul cu material lemnos şi materiale de construcţii; comerţ cu ridicata al fructelor şi al legumelor; comerţ cu ridicata al cărnii şi al produselor din carne; comerţ cu ridicata al îmbrăcămintei şi al încălţămintei; comerţ cu ridicata al mobilei de birou; comerţ cu ridicata al altor maşini şi echipamente de birou; comerţ cu amănuntul în magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi şi tutun; comerţ cu amănuntul al textilelor, în magazine specializate; comerţ cu amănuntul al covoarelor, al carpetelor, al tapetelor şi al altor acoperitoare de podea, în magazine specializate; comerţ cu amănuntul al cărţilor, în magazine specializate; comerţ cu amănuntul al ziarelor şi al articolelor de papetărie, în magazine specializate; comerţ cu amănuntul al produselor cosmetice şi de parfumerie, în magazine specializate;
transporturi maritime şi costiere de marfă; transporturi de pasageri pe căi navigabile interioare; transportul de marfă pe căi navigabile interioare; depozitări; activităţi de servicii anexe pentru transporturi terestre; baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor; activităţi de difuzare a programelor de radio; activităţi de difuzare a programelor de televiziune; activităţi de telecomunicaţii prin reţele cu cablu; activităţi de telecomunicaţii prin reţele fără cablu (exclusiv prin satelit); activităţi de închiriere şi leasing cu autovehicule rutiere grele; activităţi de închiriere şi leasing cu bunuri recreaţionale şi echipament sportiv; activităţi ale agenţiilor turistice; activităţi ale tur-operatorilor; alte servicii de rezervare şi asistenţă turistică; activităţi de servicii suport combinate; activităţi de organizare a expoziţiilor, târgurilor şi congreselor; spălarea şi curăţarea (uscată) articolelor textile şi a produselor din blană; coafură şi alte activităţi de înfrumuseţare activităţi de întreţinere corporală.
Compania are următoarele sedii secundare: municipiul Constanţa, bd. Tomis nr. 133, etaj P; bordul navei maritime de pasageri „Adornate“; Mamaia, sectorul de plaja Mamaia III, la limita de sud a hotelului Vega; municipiul Constanţa, incinta port, dana 34; Mamaia, sectorul de plajă Mamaia III; Mamaia, sectorul de plajă Mamaia III, între limita de sud a hotelului Vega şi limita de nord a hotelului Bicaz; Mamaia, sectorul de plajă Mamaia III, la limita de nord a hotelului Alcor; Mamaia, sectorul de plajă Mamaia III, la limita de nord a restaurantului Estival.
Date financiare
În anul fiscal 2014, Vega Turism SA a avut 163 de salariaţi, o cifră de afaceri de 21.216.441 de lei şi un profit de zero lei. De asemenea, în anul fiscal 2015, compania cu 161 de salariaţi a înregistrat o cifră de afaceri de 18.403.846 de lei şi un profit de zero lei. Situaţia financiară pe anul 2016 arată astfel: 150 de salariaţi, o cifră de afaceri de 1.6791.616 lei şi un profit de zero lei.Casa cu Lei, între mărire şi decădere
Casa cu Lei este un simbol al Constanţei. Cândva, edificiului situat pe strada Dianei nr. 1 i se spunea Casa Emirzian, după numele bogatului negustor armean care a comandat ridicarea ei, Dicran Emirzian, văr cu faimosul colecţionar de artă născut la Constanţa Kirkor Zambaccian. Ridicat între anii 1898 şi 1902 (sau între 1895 şi 1898, conform altor surse), când la Constanţa se construiau clădiri impunătoare, menite să reflecte importanţa oraşului în plină ascensiune, edificiul are la bază stilul eclectic. El a fost proiectat de arhitectul Ioan Berindei (deşi, la un moment dat, a fost vehiculat şi numele lui Daniel Renard), autorul unor altor clădiri emblematice având ca elemente decorative semnificative leii, precum Casa cu Lei din Bucureşti, după cum i se mai spune Palatului Cantacuzino, în care îşi desfăşoară în prezent activitatea Muzeul Naţional „George Enescu“.De multă vreme, impozanta clădire din zona peninsulară a Constanţei, construită în stil eclectic, nu mai este deloc asociată cu proprietarul său, Dicran Emirzian, ci cu cei patru lei masivi din piatră care tronează maiestuos pe capitelurile celor patru coloane ale edificiului, de unde par să contemple trecutul, prezentul şi viitorul. De aici provine şi numele său atât de exotic, încetăţenit în limbajul curent al constănţenilor şi al iubitorilor de case vechi, încărcate de poveşti: Casa cu Lei.
Revenind la faimosul Zambaccian, „istoria“ consemnează un fapt special, definitoriu pentru pasiunea faimosului armean privind lucrările de artă. Negustorul Emirzian, plecat departe de Constanţa, preocupat de afacerile sale, a închiriat parterul clădirii magistratului Lazăr Munteanu, preşedinte al Tribunalului Constanţa, rudă a faimoasei familii Kalinderu, care deţinea o frumoasă colecţie de tablouri. În anul 1907, pe când avea 18 ani, Zambaccian povesteşte că a întrezărit prin fereastră fascinanta colecţie de artă şi a cerut permisiunea îngrijitoarei casei să o admire mai de aproape, „prin deschizătura uşii“. Acest moment avea să fie definitoriu pentru pasiunea de mai târziu a marelui colecţionar de artă Krikor Zambaccian.
În 1921, în edificiul de pe strada Dianei nr. 1 funcţiona o bancă, pentru ca apoi clădirea să fie sediu pentru mai multe firme, printre care şi o agenţie pentru transporturi. A revenit pentru o scurtă perioadă la utilitatea sa iniţială, monumentala clădire fiind locuită până în 1941 de fiul faimosului proprietar, Bebi Emirzian. Ca şi oamenii, şi casele au destinul lor tumultuos. Despre Casa de lei se credea, la un moment dat, că era folosită ca loc pentru întâlniri adulterine.
După schimbarea de regim, clădirea a fost naţionalizată, iar în anul 1953 în imobil îşi desfăşura activitatea serviciul tehnic de la Canalul Dunăre - Marea Neagră. Timpul şi-a pus amprenta asupra edificiului, care a avut nevoie de lucrări de restaurare, ultima având loc acum 40 de ani, în anul 1978, când a fost transformat în hotel şi restaurant de lux, destinat protipendadei. Imobilul a fost revendicat de foştii proprietarii, care mai apoi l-au vândut. Răbdători, cei patru lei, „paznicii“ acestei clădiri, aşteaptă ca edificiul să revină la splendoarea de altădată.
Pe Lista Monumentelor Istorice din România, Casa cu Lei are codul de identificare CT-II-m-A-02798.
Proprietarii de monumente istorice, amendaţi. Pe listă - Casa cu Lei şi Casa Manicatide
Poliţia de Patrimoniu a amendat, anul trecut, proprietarii de monumente istorice pentru nerespectarea Legii 422/2001. Primele clădiri vizate - Casa cu Lei şi Casa Manicatide. În urma unor controale efectuate la sfârşitul lunii februarie şi începutul lunii martie 2017, reprezentanţii Poliţiei de Patrimoniu Constanţa au amendat proprietarii monumentelor de arhitectură Casa cu Lei şi Casa Manicatide cu 7.000 de lei, respectiv 6.000 de lei, conform articolului 55, alin. 1, lit. B din Legea 422/2001, pentru nerespectarea obligaţiilor proprietarilor de monumente istorice.Proprietarul de facto al celor două clădiri este Gabriel Comănescu, om de afaceri constănţean care derulează businessuri importante în domeniul extracţiei petrolului şi al gazelor naturale şi acţionarul majoritar al Grup Servicii Petroliere (GSP).
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii