Interviu online Comisarul-șef George Munteanu, detalii despre accidentul pe care nimeni nu-l mai vedea soluționat

• Accidentele cu părăsire produse în mediul rural, în afara localităților, sunt cel mai dificil de soluționat, producându-se, cel mai adesea, în lipsa unor martori ori a unor sisteme de supraveghere video, cazuri în care cercul de suspecți a fost format din conducători auto rezidenți în localitățile vecine cu profile sociale și psihologice ce presupuneau slab angajament și răspundere socială, lipsa locului de muncă, a familiei, consum excesiv de alcool, antecedentele penale la regimul rutier.

Intro
Comisarul-șef de poliție George Munteanu, şeful Biroului Accidente Rutiere din cadrul Serviciului Rutier Constanţa, a explicat, în cadrul unui interviu online acordat cotidianului ZIUA de Constanța, care este cea mai des întâlnită greșeală pe care o comite un conducător auto care a fugit de la locul producerii accidentului.


Mai mult, tot în timpul interviului, comisarul-șef George Munteanu a vorbit și despre un accident mortal cu autor necunoscut despre care nimeni nu mai credea că va fi soluționat.


Accidentul a avut loc pe DJ 222 Peștera, pe data de 5 ianuarie 2021. Oamenii legii au găsit mașina tăiată bucăți și pregătită să fie valorificată în mai multe centre de fier vechi. Victima acestui accident a fost o femeie, de 62 de ani, care a decedat la fața locului.


1. Domnule comisar-șef, să luăm o situație ipotetică, dar pe care cred că ați întâlnit-o de mult prea multe ori în activitatea dumneavoastră în cadrul Biroului Accidente Rutiere: s-a produs un accident mortal, iar șoferul a fugit de la fața locului. Avem, deci, un accident cu AN – autor necunoscut, până la momentul depistării sale. Care este primul și cel mai important lucru pe care îl poate face echipajul de cercetări odată ajuns la locul producerii accidentului?



În aceste situații, fie că a rezultat decesul, fie doar vătămarea corporală a victimei, se urmează procedura specifică, însă experiența profesională a primului echipaj ajuns la fața locului sau a membrilor echipei de cercetare este esențială pentru asigurarea vitezei de reacție.


De maximă importanță este obținerea primelor date, a informațiilor referitoare la culoarea, marca, direcția de deplasare și eventual numărul de înmatriculare al autovehiculului implicat în accident, urmând să fie alertat întreg dispozitivul de poliție aflat în teren.


Până la examinarea componentelor auto rămase la fața locului și a sistemelor de supraveghere video din zonă, sprijinul persoanelor care au asistat la producerea accidentului este determinant. Sunt și martori oculari care, din motive ce țin de confort sau de consolarea că „au fost și alții care au văzut”, nu așteptă venirea echipei de cercetare și se mulțumesc să posteze pe rețele de socializare comentarii privind accidentul.



Aceste atitudini pasive nu sunt regula, ci excepția, ca și apelarea Sistemului 112 și reclamarea unor pescăruși pentru furtul alimentelor de pe pervazul geamului.
Nu de puține ori, într-un spirit civic lăudabil, participanți la trafic ne-au pus la dispoziție date utile, chiar înregistrări ale camerelor video montate în autovehicule proprii, colaborând activ la identificarea autorului, chiar mai înainte de finalizarea cercetării la fața locului.


2. Vă rog să ne explicați de ce sunt importante primele 24 de ore care încep să se scurgă de la producerea unui accident cu fugă de la locul faptei.


Gravitatea infracțiunii de părăsire a locului accidentului este subliniată de severitatea pedepsei, închisoarea de la 2 la 7 ani, limita superioară fiind maximul pentru infracțiunile de la regimul rutier.


Identificarea în cel mai scurt timp a autorilor accidentelor cu victime are multiple avantaje din punct de vedere al administrării materialului probator, prin reducerea riscurilor de alterare sau dispariție a unor probe.


În acest sens, ne-am confruntat și cu cele mai grave forme ale acestui fenomen, când părăsirea locului accidentului a fost urmată de: modificarea poziției victimei sau depărtarea ei de zona în care s-a produs accidentul, repararea sau distrugerea autovehiculului implicat în accident (accidentul mortal produs în 05.01.2021, pe DJ 222, către Peștera, accidentul cu minor din 04.09.2020, produs pe DJ 223, în Tichilești), încercarea de a influența declarația unor martori sau de a convinge o altă persoană să se denunțe, în mod mincinos, ca fiind autorul accidentului.
Intuim că în unele cazuri trecerea timpului alimentează încrederea autorului, care speră că nu va fi identificat și astfel scad șansele ca el să se prezinte la poliție și să recunoască fapta, fiind predispus să adopte unul dintre comportamentele de mai sus.
Toate aceste acțiuni subsecvente părăsirii locului accidentului agravează răspunderea penală și pot atrage aplicarea unui spor de până la 2 ani peste maximul pedepsei prevăzute, dar cel mai adesea față de autor se dispun măsuri privative de libertate.


3. Din experiența dumneavoastră, care este „scăparea“ sau greșeala cel mai des întâlnită pe care o comite un conducător auto care a fugit de la locul producerii accidentului și care ar putea duce la depistarea sa?


Metodele și mijloacele pe care le utilizăm pentru exploatarea greșelilor și identificarea autorilor, cele concrete, au un grad de confidențialitate, dar vă pot spune că nu diferă de cele folosite în cazul altor infracțiunii cu autor necunoscut (furt, tâlhărie, distrugere etc.) și sunt de natură criminalistică, investigativ-informative, exploatarea unor mijloace tehnice de prelucrare video, supraveghere sau localizare. Adesea, am colaborat cu specialiști din reprezentanțe sau unități de service/piese auto pentru stabilirea mărcii, modelului sau anului fabricației unui autovehicul, în baza unor înregistrări video sau a unor componente auto rămase la fața locului.


Concluzionând, prima și cea mai frecventă greșeală a celor care părăsesc locul accidentului este că, în termeni sportivi, „pariază“ că vor scăpa neidentificați, fără să cunoască, statistic, faptul că au șanse foarte reduse, zero aș zice, mai ales în cazul accidentelor mortale.


Uneori au avut neșansa să fugă în direcția greșită, intersectându-se pe drum cu echipajul de cercetare la fața locului, avariile autoturismului fiind vizibile. Alteori, pierd la fața locului una dintre plăcuțele cu numărul de înmatriculare, telefonul mobil sau sunt urmăriți de alți participanți la trafic și filmați pe toată durata deplasării, ori aleg să-și repare autoturismul la un „neprieten“.


4. Scad șansele ca șoferul fugar să fie depistat și tras la răspundere în raport de trecerea timpului?


Cred că mai degrabă conducătorii auto fugari au senzația, cum am mai spus, că odată cu trecerea timpului le cresc șansele să scape neidentificați. Poate cele mai importante sunt primele ore în care se desfășoară activitatea de cercetare a locului faptei, căci după ce „prindem un fir“ ne ținem de el până ajungem la autor.


Majoritatea cazurilor sunt soluționate în mai puțin de 24 de ore, fie prin identificarea autovehiculului abandonat, fie a conducătorului auto, care ulterior ne indică locul unde se află autovehiculul avariat.


Intervalul de timp până la identificare este în legătură și cu motivele părăsirii locului accidentului; cei care au motive serioase să nu aștepte poliția la fața locului și, pe lângă consecințele accidentului, nu posedă permis de conducere ori se află sub influența alcoolului ori a drogurilor sau au antecedente penale, sunt cel mai dificil de identificat și ulterior de localizat.


Mai greu explicabilă este părăsirea locului accidentului de către unii conducători auto care nici măcar nu au vinovăție în producerea accidentului, argumentând fie că s-au speriat, fie că le-a expirat ITP-ul, fie că nu și-au dat seama că au lovit un pieton (în cazurile cu leziuni superficiale). De regulă, aceștia se prezintă la poliție la scurt timp după finalizarea cercetării la fața locului și pot benefica de circumstanțe atenuante.


5. Care sunt indiciile pe care le caută specialiștii deplasați la locul producerii unui accident cu AN, menite să îi conducă spre aflarea identității șoferului fugar?


În lipsa unor probele obținute prin metodele și mijloacele la care am făcut referire anterior, se recurge la verificarea unor indicii și ipoteze deduse pe baza locului și a orei producerii accidentului (trafic rutier ocupațional, către locul de muncă), a scopului deplasării (participare la manifestații, evenimente), indicii utile în special în cazul accidentelor produse în mediul rural, care au dus la identificarea autotuvehiculului, chiar în lipsa urmelor materiale sau a martorilor oculari.


Accidentele cu părăsire produse în mediul rural, în afara localităților, sunt cel mai dificil de soluționat, producându-se, cel mai adesea, în lipsa unor martori ori a unor sisteme de supraveghere video, cazuri în care cercul de suspecți a fost format din conducători auto rezidenți în localitățile vecine cu profil social și psihologic ce presupunea slab angajament și răspundere socială, lipsa locului de muncă, a familiei, consum excesiv de alcool, antecedentele penale la regimul rutier.


6. Tot din experiența acumulată de-a lungul timpului, aș vrea să vă întreb care este raportul dosarelor ce vizează accidente cu AN soluționate prin identificarea șoferului fugar, față de cele în care, din păcate, conducătorul auto nu a putut fi depistat?


Din date statistice vă pot spune că în 2019 am înregistrat 20 de accidente cu părăsire, în 2020 doar 13, iar în anul 2021, până în prezent, 4 infracțiuni de părăsire.
Din accidentele mortale sau cu vătămări corporale grave, nu am rămas cu autori neidentificați.


De-a lungul timpului, în sezonul rece, posibil pentru a fi internați, oameni fără adăpost au sesizat prin apel la 112 că ar fi fost victime ale unui accident de circulație, însă lipsa sau dispunerea leziunilor (doar excoriații la nas, coate sau genunchi), declarațiile martorilor din zonă și lipsa oricăror urme pe carosabil nu susțin ipoteza unui accident.


În aceste cazuri, rata de identificare este redusă, având în vedere că victimele cel mai adesea se află sub influența alcoolului, ulterior părăsesc spitalul fără externare, existând dubii serioase cu privire la existența acestor accidente.


7. În cât timp de la producerea unui accident cu victimă și cu șofer necunoscut cazul se închide, chiar dacă nu a fost identificat conducătorul auto implicat în evenimentul rutier?


Cauza se poate clasa din punct de vedere penal după trecerea termenului de prescripție a faptei de părăsire a locului accidentului, respectiv de 8 ani de la producerea accidentului, dar până la 16 ani, dacă intervin întreruperi.


8. Ce rol poate juca familia victimei, în anumite cazuri, în depistarea conducătorului auto fugar?


Rudele pot contribui furnizându-ne orice informație obțin ulterior. Uneori am luat în calcul posibilitatea ca autorul accidentului să încerce, prin interpuși, să se informeze despre starea victimei ori să ia legătura cu victima supraviețuitoare sau familia acesteia.
Nu recomandăm ca familia, într-un un demers personal, să desfășoare o anchetă proprie, însă orice informație obținută prin mijloace legale poate fi utilă.


9. A existat, la Constanța, vreun caz de accident cu AN despre care nimeni nu mai credea că va fi soluționat, în sensul depistării șoferului implicat, dar în care „minunea“ s-a produs, totuși?


Știm că minunile se întâmplă rar și norocul caută să te găsească muncind.
Cel mai recent exemplu este accidentul mortal de pe DJ 222 Peștera, din data de 05.01.2021, când, după aproximativ trei zile de la producerea evenimentului, în lipsa unor probe solide obținute în cadrul cercetării de la fața locului, am reușit ca în baza unor informații să identificăm mașina implicată în accident tocmai în localitatea Hârșova. Mașina era tăiată bucăți și pregătită să fie valorificată în mai multe centre de fier vechi.


Victima acestui accident a fost o femeie, de 62 de ani, care a decedat la fața locului.


Citește și


UPDATE
Șoferul din Hârșova care a fugit de la fața locului în urma unui accident mortal, reținut de polițiști (video)