Interviu cu directorul RADET Constanţa, Liviu Popa „230 de lei pe gigacalorie ar fi un preţ suportabil inclusiv de către cei cu venituri reduse“

Trebuie făcută aici o distincţie: preţul este cel rezultat din ecuaţia costuilor CET+RADET şi este de 383,2 lei la această oră. Tariful este cel plătit de populaţie, care se regăseşte pe factura la întreţinere, iar valoarea tarifului este stabilită de autoritatea publică locală în orice localitate din România, conform reglementărilor ANRSC (n.r. Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice).

În mass-media, este publicat costul încălzirii cu centrală proprie de apartament ca fiind de circa 270 de lei/Gcal în alte oraşe. Prin similitudine, preţul este cam la acelaşi nivel şi la Constanţa. Nu avem de unde să ştim nivelul stabilit de Consiliul Local, la această oră, acest lucru este în atribuţia primarului. Nouă ni s-au cerut câteva variante de calcul spre analiză, iar varianta cerută includea subvenţie pentru toată populaţia, şi nu doar pentru o parte a populaţiei, sub formă de ajutor, aşa cum a fost în ultimii doi-trei ani. Acest lucru este benefic atât pentru populaţia Constanţei, cât şi pentru RADET, întrucât se vor estompa solicitările de debranşare şi se va diminua pierderea tehnologică de pe conductele de transport şi distribuţie în urma stopării scăderii cererii de energie termică.

La întâlnirea cu Uniunea Asociaţiilor de proprietari Constanţa, Mihai Mereuţă, preşedintele Ligii Habitat, spunea că un preţ de 230 de lei pe gigacalorie ar fi un preţ suportabil inclusiv de către consumatorii cu venituri reduse şi chiar un preţ mai bun decât cel pe care îl plătesc proprietarii de centrale de apartament.

Sistemul public de termoficare a fost proiectat pentru un anumit număr de consumatori şi cu un randament de funcţionare prestabilit, iar reducerea numărului de consumatori la un moment dat generează creşterea ponderii pierderii prestabilite. Populaţia plăteşte cantitatea de energie consumată efectiv la tariful stabilit în fiecare localitate de autoritatea publică locală. Acelaşi lucru se întâmplă şi în Constanţa. Fiecare dintre noi plăteşte consumul realizat în clădire, măsurat la branşament şi calculat valoric la tariful care urmează a fi stabilit. Pierderile sunt prinse în preţul de producţie al operatorului local de energie.

De ce apa caldă nu este furnizată non-stop în tot municipiul Constanța? Dau doar un exemplu: Poarta 6 este unul dintre cartierele unde ar trebui să se furnizeze continuu apă caldă. După o anumită oră însă, plătim apă rece la preţ de apă caldă. 

Este ultima zi din acest an în care constănţenii pot depune dosarele pentru debranşare de la sistemul de încălzire centralizat. Câte astfel de cereri aţi avut în acest an şi câte dintre ele s-au rezolvat până acum?

De ce este atât de anevoioasă procedura de debranşare?

Sunt două categorii de blocuri:
a) Blocuri fără deconectări. În acestea, legea aplică principiul: „Un condominiu = un sistem de încălzire“, şi nu avem voie să avizăm favorabil cererea.
b) în blocurile cu două sisteme se aplică articolul 30 din Legea 325/2006 şi avizăm favorabil dacă sunt îndeplinite cerinţele respective.
La bloc, orice deconectare are efect de creştere a costurilor pentru ceilalţi, de aceea legiuitorul cere aprobarea de la vecini şi stabileşte paşii de urmat, care sunt prevăzuţi în aceeaşi Lege nr. 325/2006, articolul 30.

Ce paşi trebuie urmaţi pentru debranşare?

În Uniunea Europeană, taxa aplicată poluatorilor - inclusiv deţinătorii de centrale termice sunt poluatori - a generat schimbarea sau înlocuirea acestor centrale cu alte surse. Este foarte cunoscut faptul că ţările mari din UE acordă în această perioadă fonduri suficiente pentru dezvoltarea sistemelor centralizate în localităţi tocmai pentru a compensa costurile aplicate poluatorilor. Astfel, Franţa şi Germania dezvoltă, conform revistelor de specialitate, într-un ritm intens, expansiunea sistemelor de termoficare centralizată, iar alte ţări, precum Suedia, utilizează 100% numai sistemul centralizat, fiind interzise surse alternative. Ţările nordice şi cele baltice deţin sisteme centralizate în proporţie de 80% - 90%. În concluzie, UE a stabilit un obiectiv de controlare a gradului de poluare, amendând efectiv poluatorii printr-un program probabil similar cu taxa de mediu aplicată la tranzacţia autoturismelor. Vom vedea în 2016 nivelul acestor taxe de poluator. Inclusiv RADET Constanţa deţine în administrare un număr impresionant de centrale termice (avem 42 de centrale) şi vom intra probabil în aceeaşi categorie de poluatori.

Dacă totuşi aleg să se debranşeze, ar trebui luate în calcul consecinţele pe care instalaţia de gaz le poate avea asupra proprietăţii şi a sănătăţii celor care îşi instalează în clădirea proprie centrale de apartament. La Constanţa, se constată că instalaţia de gaz a clădirii este montată pe casa scării, şi nu pe exteriorul clădirii, aşa cum ar fi normal, pentru a se evita acumulările de gaze în subsolul clădirii în cazul apariţiei unor fisuri sau defecţiuni la instalaţii. Gazul este mai greu decât aerul şi se acumulează în partea cea mai de jos a clădirii, iar când concentraţia acestuia creşte, există pericolul foarte mare de producere a unei explozii. Montarea coloanei de gaz pe faţadă ar diminua considerabil şansele acumulării de gaze în incinta clădirii, întrucât acestea ar fi dispersate în atmosferă.


Dacă aceste aspecte prezentate mai sus nu prezintă interes pentru dumneavoastră şi aţi decis să utilizaţi o centrală proprie de apartament, este suficient să completaţi în perioada sezonului de vară o cerere tipizată pentru obţinerea avizului de deconectare/debranşare.
  Pentru înţelegerea corectă a termenilor, aşa cum le explică Legea 325/2006, deconectarea reprezintă demontarea caloriferelor dintr-un apartament, deci deconectarea acestuia de la instalaţia interioară a condominiului, iar debranşarea înseamnă întreruperea completă a furnizării către un imobil (bloc) din punctul de branşament. Deconectările se vor inventaria după apariţia listelor de plată la asociaţiile de proprietari la finele lunii noiembrie, când vom constata căror apartamente le repartizează asociaţia energie termică şi căror apartamente le furnizează doar cotă parte comună.

Debranşările se inventariază în această perioadă şi, până la începerea furnizării agentului termic, vom cunoaşte care sunt clădirile debranşate legal (cu aviz conform legii) sau cele fără aviz. O modalitate de depistare a debranşărilor este dată de citirea contoarelor de energie termică aflate la branşament, care ne vor indica faptul că în imobilul respectiv nu se realizează consum de energie termică.

În ceea ce priveşte amenzile pentru abateri de la prevederile legale care reglementează sistemul de termoficare, acestea sunt aplicate de organele abilitate ale statului (Disciplina în construcţii, Poliţia locală etc.), RADET nefiind organ de cercetare şi având doar calitate de furnizor de energie termică, deci nu calitate de prestator de servicii.

Proprietarii depistaţi că s-au debranşat ilegal sunt obligaţi să se rebranşeze la sistemul centralizat de încălzire? Se plăteşte o altă taxă, separat, pentru rebranşare?

Ce se întâmplă cu locatarii de bună credinţă care au achitat factura la întreţinere lunar la asociaţia de proprietari al cărei preşedinte a sustras fondurile încasate? Cine trebuie să suporte prejudiciul creat?

În cazul în care depistaţi că banii dumneavoastră nu ajung la destinaţia pe care aţi stabilit-o alături de conducerea asociaţiei, vă recomandăm să vă adresaţi printr-o plângere către organele abilitate (Poliţie). Noi am propus asociaţiilor să le prestăm un serviciu de repartizare a consumului de energie termică măsurat la branşament către apartamentele din cadrul condominiului, în scopul diminuării costurilor de administrare ale asociaţiei, însă administratorii, fiind direct interesaţi să gestioneze ei costurile, nu au dat curs propunerii noastre deocamdată.

În cadrul unui interviu acordat cotidianului ZIUA de Constanţa în luna martie, fostul director al Electrocentrale Constanţa declara că RADET Constanţa are o datorie de 197,7 milioane de lei. A trecut aproape o jumătate de an de atunci. La cât se ridică în prezent datoria pe care RADET o are către Electrocentrale Constanţa şi ce anume a generat aceste costuri?

Iarna trecută, avariile RADET nu mai conteneau. Mai multe zile la rând, cartiere întregi au avut oprită alimentarea cu agentul termic din cauza unor avarii succesive pentru care părea că nu se găseşte rezolvare. Au fost luate în această vară măsuri pentru remedierea, măcar în parte, a acestor probleme sau vom avea parte de acelaşi „tratament rece“ şi în acest an?

Întrebări de la cititorii ZIUA de Constanţa:

Domnule Liviu Popa, există un plan de investiții, de modernizare a centralelor de cartier, eventual cu resurse regenerabile, şi, bineînţeles, pe proiecte europene nerambursabile? Are RADET Constanţa în plan să investească în panouri solare pentru producerea apei calde menajere la un cost scăzut pe timp de vară?

Întrebarea dumneavoastră este foarte pertinentă. Luna trecută, a fost comunicat faptul că se prelungeşte cu încă cinci ani programul „Termoficare 2006 - 2015 - Căldură şi confort“. În acest program sunt prevăzute sume pentru investiţii astfel încât să se modernizeze instalaţiile de termoficare. În momentul în care vom fi aproape de momentul atragerii unor sume pe proiectele pe care le avem, le vom face publice. Vă mulţumesc!

Din alte interviuri date de diferiţi reprezentanţi ai CET şi ai RADET, am aflat că urmează un plan de restructurări la ambele unităţi. La CET, în ultimul an, s-a redus personalul cu mai mult de 25%, prin pensionări, e drept! Dacă CET-ul este furnizor de energie termică şi aduce agentul până aproape de blocurile consumatorilor, având o reţea imensă, iar RADET-ul doar este un transportator sau retelist, de la colţul blocului în casa constănţeanului, de ce numărul de angajaţi la RADET este dublu? 

Stimate domn, situaţia este puţin diferită în esenţă faţă de ceea ce dumneavoastră aţi prezentat în întrebare. CET-ul produce energia termică primară şi o transporta până la cele 136 de puncte termice ale RADET. De la punctele termice şi până la consumatorii finali, energia termică este distribuită de către RADET printr-o reţea de distribuţie a cărei lungime este de circa patru ori mai mare decât reţeaua primară a CET-ului. Personalul, în cele două unităţi, este dimensionat în funcţie de activităţile desfăşurate şi de amploarea acestora. RADET nu şi-a propus să dea oamenii afară în perioada următoare, dar micşorarea numărului angajaţilor se realizează atât natural, prin pensionări, cât şi prin desfacerea contractului de muncă pentru abateri disciplinare sau prin prezentarea demisiilor, aşa cum s-a întâmplat în ultimele două luni, a unor angajaţi care nu s-au adaptat noului stil de lucru impus în RADET.

Fosta administratoră a asociaţiei de proprietari a fugit cu banii. Noi am achitat întreţinerea la zi. Acum plătim penalităţi, adică plătim încă o dată căldura deja plătită. Vi se pare corect? Mai mult, sunt vecini noi, care trebuie să plătească şi ei penalităţi, deşi nu au direct nicio legătură... 

Într-adevăr, sunteţi implicat într-o situaţie neplăcută. Dumneavoastră şi vecinii dumneavoastră aţi achitat consumurile realizate către un administrator în care aţi avut încredere, dar, din păcate, încrederea dată v-a fost înşelată. RAADET furnizează energia termică părţii contractante, respectiv asociaţiei de proprietari, care este legal reprezentată printr-un preşedinte (!). În cazul prezentat de dumnevaostră, este necesar să va recuperaţi paguba de la preşedinte, de la administrator şi de la cenzorii pe care i-aţi desemnat în adunarea generală să gestioneze încasările şi plăţile asociaţiei. Din păcate, nu vă putem ajuta decât cu sfaturi, întrucât facturile emise de noi reprezintă contravaloarea consumului realizat efectiv în blocul dumneavostră, iar noi, prin contractul dintre părţi, nu avem posibilitatea să verificăm modul în care o asociaţie de proprietari îşi gestionează resursele. Precizăm că acest contract dintre părţi este un contract-cadru stabilit de către ANRSC, în contract fiind prevăzute clar drepturile, obligaţiile şi responsabilităţile părţilor.