Interviu online Colonelul Constantin Dima, inspector-şef al IJJ Constanţa - „Punem în executare, în medie, 300 de mandate de aducere pe lună. Aici am avut şi cazuri speciale“

 
În cadrul unui interviu online ce a avut loc vineri, 9 martie, am discutat cu colonelul Constantin Dima, comandantul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Constanţa, despre o serie de probleme specifice activităţii instituţiei pe care o conduce.
 
Şeful jandarmilor din Constanţa a răspuns la întrebările cititorilor, dar a explicat, de asemenea, cum acţionează pentru asigurarea ordinii publice la o manifestare religioasă, la un meci de fotbal, la o manifestaţie sau protest cu cine ştie ce temă.

Dar, fiindcă tot în atribuţiile lor intră, alta este punerea în aplicare a unor mandate de aducere emise de instanţă sau parchet, cum este exemplul copiilor din cazul dosarului „Micul Regat“.
  
Întrebările redacţiei:
 
Ce este jandarmul? Cine poate fi jandarm?

Jandarmii sunt oameni care iubesc şi respectă legea şi ordinea. Jandarmi pot fi cei care sunt disciplinaţi, serioşi, au cunoştinţe teoretice şi deprinderi practice în vederea executării misiunilor specifice, dar trebuie să aibă şi o bună pregătire fizică.
 
Pentru a putea participa la concursurile de admitere în instituţiile militare de învăţământ, candidaţii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii:
a)      să aibă cetăţenia română şi domiciliul în România;

b)      să cunoască limba română scris şi vorbit;
c)      să aibă capacitate deplină de exerciţiu;
d)      să fie declaraţi „apt“ din punct de vedere medical, fizic şi psihic (verificările privind starea de sănătate medicală, fizică şi psihică sunt efectuate de structurile de specialitate ale Ministerului Afacerilor Interne);
e)      să aibă vârsta cuprinsă între 18 şi 27 de ani împliniţi în anul participării la concurs;
f)       să fie absolvenţi de liceu cu diplomă de Bacalaureat;
g)      să aibă un comportament corespunzător cerinţelor de conduită admise şi practicate în societate;
h)      să nu aibă antecedente penale, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea;
i)        să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârşirea de infracţiuni;
j)       să nu fi fost destituiţi dintr-o funcţie publică sau să nu le fi încetat contractul individual de muncă pentru motive disciplinare în ultimii şapte ani;

k)      să nu fi desfăşurat activităţi de poliţie politică, astfel cum sunt definite prin lege;
l)        să fi obţinut la purtare în perioada studiilor liceale media de minimum 9,00, cu excepţia candidaţilor care au absolvit instituţii de învăţământ de nivel liceal în state membre ale Uniunii Europene în care nu se evaluează prin notă/ punctaj/ calificativ purtarea elevului;
m)    să nu fi fost exmatriculaţi pentru abateri disciplinare dintr-o instituţie de învăţământ;
n)      să nu aibă semne particulare evidente sau tatuaje neacoperite de vestimentaţie, în ţinuta de vară;
o)      să aibă înălţimea minimă de 1,70 m bărbaţii şi 1,65 m femeile (verificările punctelor n) şi o) se realizează cu ocazia examinării medicale).   

Ce trebuie să ştim noi că are de făcut jandarmul?

Dacă ne referim strict la prevederile Legii 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, misiunile de bază pe care instituţia noastră le execută sunt următoarele: apără, prin mijloacele şi metodele prevăzute de lege, viaţa, integritatea corporală şi libertatea persoanei, proprietatea publică şi privată, interesele legitime ale cetăţenilor, ale comunităţii şi ale statului; execută misiuni de asigurare a ordinii publice cu ocazia mitingurilor, marşurilor, demonstraţiilor, procesiunilor, acţiunilor de pichetare, acţiunilor promoţionale, comerciale, manifestărilor cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative, precum şi a altor asemenea activităţi care se desfăşoară în spaţiul public şi care implică aglomerări de persoane; execută misiuni de restabilire a ordinii publice când aceasta a fost tulburată prin orice fel de acţiuni sau fapte care contravin legilor în vigoare; asigură, în condiţiile legii, paza sau protecţia şi apărarea obiectivelor, a bunurilor şi valorilor de importanţă deosebită, stabilite prin hotărâre a Guvernului, şi a obiectivelor aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor, stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor; asigură, în condiţiile legii, paza sau protecţia transportului unor valori importante, precum şi a transportului armelor, muniţiilor, materialelor explozive, stupefiantelor, substanţelor toxice sau radioactive ori al altor materii sau substanţe periculoase, definite astfel prin lege; participă la protecţia corespondenţei secrete pe timpul transportului acesteia pe întreg teritoriul României. 

Jandarmul are voie să ne bată cu bastonul sau cum i-o mai spune la bucata aceea de cauciuc?

În exercitarea atribuţiilor legale, jandarmul este abilitat de lege să folosească mijloace şi procedee de imobilizare şi autoapărare numai dacă situaţia o impune şi numai cu respectarea procedurilor. Bastonul de cauciuc sau tomfa fac parte din dotarea individuală a jandarmului aflat în misiune operativă şi pot fi folosite astfel:

a) ca mijloc de apărare pentru pararea loviturilor agresorului prin prindere de extremităţi cu ambele mâini (ori de mâner, în cazul tomfei) şi ţinerea în direcţia din care vin loviturile;

b) ca mijloc de intimidare a elementelor turbulente sau recalcitrante, aplicând primele lovituri persoanelor mai violente, urmărind determinarea încetării acţiunii şi descurajarea celorlalte elemente agresive, retragerea şi împrăştierea lor;

c) ca mijloc de atac, prin aplicarea de lovituri agresorului în scopul de a-l obliga să elibereze victima, să lase din mână obiectul folosit la atac ori să înceteze acţiunea. În cazul mai multor agresori, primele lovituri se vor aplica celui mai periculos.

Înainte de a trece efectiv la folosirea bastonului de cauciuc sau a tomfei, jandarmul trebuie să respecte următoarele reguli tactice:

- persoana este somată să înceteze acţiunea violentă şi să se supună măsurilor ordonate, folosind formula „Încetaţi, vom (voi) folosi forţa“, loviturile fiind aplicate numai dacă persoana nu s-a conformat şi continuă acţiunea violentă;

- bastonul de cauciuc se foloseşte în limita necesităţii, aplicarea loviturilor încetând imediat ce agresorul a renunţat la acţiunea violentă şi s-a conformat dispoziţiilor jandarmului.

El trebuie să numere bastoanele pe care le aplică sau are alte criterii de utilizare?

Bastoanele, dar şi celelalte bunuri materiale din dotarea unităţii se numără la sfârşitul anului, în cadrul activităţii de inventariere anuală. În cazul în care se constată lipsuri, se declanşează procedura cercetării administrative în scopul recuperării prejudiciului constatat în patrimoniul unităţii.

Un alt tip de numărătoare sau inventariere a bastoanelor nu există...

Evenimentele unde asigură ordinea sunt diferite. Manifestări religioase, manifestări sportive, manifestări spontane, proteste programate. Alegeţi jandarmii care merg pentru aceste categorii de activităţi? Pe cei mai duri la unele, pe cei mai sensibili la altele?

Jandarmii sunt planificaţi în misiuni de către comandanţii de subunităţi, conform statului de organizare (pe grupe, plutoane, detaşamente). Jandarmii încadraţi la subunităţi de pază execută misiuni de pază şi protecţie instituţională, iar cei încadraţi la subunităţi de ordine publică execută misiuni de menţinere, asigurare, restabilirea a ordinii publice, dar şi acţiuni în cooperare/ci/olaborare cu alte instituţii (Inspectoratul Teritorial de Muncă Constanţa, Comisariatul Judeţean pentru Protecţia Consumatorului Constanţa, Direcţia Silvică Constanţa, executori judecătoreşti, DNA, DIICOT, BCCO etc.).

Jandarmul poate aplica amenzi. Care este cea mai mare amendă pe care o poate aplica şi pentru ce?

Jandarmeria Română are competenţă materială de a constata contravenţii şi a aplica sancţiuni contravenţionale prevăzute de mai multe acte normative, printre care amintim:

Legea 61/1991 privind sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice;

Legea 60/1991 privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice;

Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor;

Legea 295/2004 privind regimul armelor şi muniţiilor;

OG 25/2006 privind întărirea capacităţii administrative a ORDA;

OUG 195/2005 privind protecţia mediului;

Legea 205/2004 privind protecţia animalelor;

OUG 55/2002 privind regimul de deţinere a câinilor periculoşi sau agresivi;

Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite;

OUG 271/2000 privind regimul activităţilor de transport, comercializare şi recuperare a ţiţeiului, gazolinei, condensatului, etanului lichid, benzinei, motorinei şi a altor produse petroliere;

HG 2293/2004 privind gestionarea deşeurilor rezultate în urma procesului de obţinere a materialelor lemnoase;

HG 301/2012  pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor;

Legea 4/2008 privind prevenirea şi combaterea violenţei cu ocazia competiţiilor şi a jocurilor sportive;

Legea 171 din 2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice;

OUG 23/2008 privind pescuitul şi acvacultura;

Legea 54 din 2012 privind desfăşurarea activităţilor de picnic;

Legea 407/2006 a vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic;

Legea 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun.

Printre cele mai mari amenzi ce pot fi aplicate, le enumerăm pe următoarele:
- până la 15.000 de lei pentru nerespectarea prevederilor referitoare la fumatul în spaţii închise, conform Legii 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun;

- până la 5.000 de lei pentru nerespectarea prevederilor Legii 54 din 2012 privind desfăşurarea activităţilor de picnic (aprinderea focului în locuri neamenajate, desfăşurarea activităţilor de picnic în afara zonelor special amenajate etc.).

Jandarmii pot merge la acţiuni singuri sau în patrule mixte cu poliţia. Nu credeţi că jandarmul este, oarecum, în umbra poliţistului?

Apreciez că jandarmii nu sunt în umbra Poliţiei. Relaţia între cele două instituţii este una de cooperare, bazată pe respect reciproc, încredere şi sprijin necondiţionat în orice situaţie.
 
Jandarmii au misiuni proprii conform Legii 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, printre care:
- misiuni de asigurare a ordinii publice cu ocazia mitingurilor, marşurilor, demonstraţiilor, procesiunilor, acţiunilor de pichetare, acţiunilor promoţionale, comerciale, manifestărilor cultural-artistice, sportive, religioase, comemorative, precum şi a altor asemenea activităţi care se desfăşoară în spaţiul public şi care implică aglomerări de persoane;

- misiuni de restabilire a ordinii publice când aceasta a fost tulburată prin orice fel de acţiuni sau fapte care contravin legilor în vigoare;

- misiuni de intervenţie antiteroristă la obiectivele aflate în responsabilitatea jandarmeriei sau pentru capturarea şi neutralizarea persoanelor care folosesc arme de foc ori alte mijloace care pot pune în pericol siguranţa persoanelor, bunurilor, valorilor şi transporturilor speciale;

- misiuni de pază sau protecţia şi apărarea obiectivelor, a bunurilor şi a valorilor de importanţă deosebită, stabilite prin hotărâre a Guvernului, şi a obiectivelor aparţinând Ministerului Administraţiei şi Internelor, stabilite prin ordin al ministrului Administraţiei şi Internelor.
 
La nivelul judeţului Constanţa, efectivele noastre asigură paza şi protecţia a 32 de obiective, dintre care amintim: instanţe, parchete, consulate, Serviciul Judeţean al Arhivelor Statului, Instituţia Prefectului - Judeţul Constanţa, Camera de Conturi Constanţa, sediile trezoreriilor, 104 km de conducte magistrale de transport produse petroliere, vilele de protocol de la Neptun etc.;

- misiuni de pază sau protecţia transportului unor valori importante, precum şi a transportului armelor, muniţiilor, materialelor explozive, stupefiantelor, substanţelor toxice sau radioactive ori al altor materii sau substanţe periculoase, definite astfel prin lege;

- participă la misiuni de la protecţie a corespondenţei secrete pe timpul transportului acesteia pe întreg teritoriul României;

- participă la limitarea şi înlăturarea consecinţelor dezastrelor naturale, tehnologice, de mediu sau complexe.
 
Referitor la patrulele mixte de care aţi amintit în conţinutul întrebării, vă comunicăm că menţinerea ordinii publice se realizează, pe întreg teritoriul naţional, de către Poliţia Română, prin activităţi specifice executate de structurile proprii cu atribuţii în domeniu, Jandarmeria participând cu efective la această misiune.

Dispozitivele de menţinere a ordinii şi siguranţei publice pe raza localităţilor urbane şi rurale se organizează de şefii de poliţie municipală/orăşenească, cu forţe proprii, iar în funcţie de particularităţile elementelor situaţiei operative, se solicită forţe suplimentare de la jandarmerie şi poliţia de frontieră, care se utilizează pentru constituirea de patrule mixte.

Care este situaţia veniturilor salariale în ceea ce îi priveşte pe jandarmi? Sunt suficienţi banii pe care îi primeşte lunar un jandarm, în raport cu munca pe care o depune şi cu riscurile la care este supus?

Conform art. 86 (4) din Legea-cadru nr. 153 din 28 iunie 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, soldele lunare ale personalului militar, respectiv salariile lunare ale poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare sunt confidenţiale, instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională având obligaţia de a lua măsurile necesare pentru asigurarea confidenţialităţii.

Suficienţa fondurilor financiare cuprinsă în veniturile lunare este apreciată de fiecare jandarm, în funcţie de situaţia şi starea socială proprie. Apreciez că veniturile sunt suficiente, putând asigura un trai decent.

Este autorizat jandarmul să legitimeze persoane? În ce condiţii procedează la imobilizarea şi încătuşarea cuiva?

În realizarea atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, personalul militar al Jandarmeriei Române este învestit cu exerciţiul autorităţii publice.

În exercitarea atribuţiilor ce îi revin, personalul Jandarmeriei este obligat să legitimeze orice persoană când există indicii temeinice că a săvârşit, săvârşeşte sau se pregăteşte să săvârşească o faptă ce constituie infracţiune ori contravenţie, precum şi persoanele care solicită intrarea într-un perimetru legal restricţionat;

Încătuşarea este o măsură poliţienească de prevedere şi siguranţă care constă în aplicarea cătuşelor pe încheietura mâinilor unei persoane, în scopul limitării mobilităţii fizice a acesteia.

Încătuşarea se efectuează obligatoriu asupra următoarelor categorii de persoane:
a) dezertori, evadaţi şi recidivişti periculoşi;
b) urmăriţi, reţinuţi, condamnaţi şi arestaţi preventiv, pe timpul transferării sau al escortării;
c) autorii unor infracţiuni contra vieţii persoanei (tâlhărie, ultraj, viol în grup) ori ai altor infracţiuni grave;
d) care se manifestă agresiv, sunt violente ori se opun măsurilor legale luate de jandarmi, iar rezistenţa lor nu poate fi înfrântă în alt mod;
e) care, din cauza stării psihice în care se află, prezintă pericol pentru viaţa şi integritatea lor corporală, a jandarmului sau a altor persoane;
f) care urmează a fi conduse la sediul unităţii în vederea luării măsurilor legale şi sunt cunoscute ca fiind agresive.

Care sunt privaţiunile şi interdicţiile la care este supus jandarmul, comparativ cu ceilalţi cetăţeni ai României?

Conform Legii 80/1995 privind statutul cadrelor militare, jandarmilor le este interzisă exercitarea următoarelor drepturi:
a) să facă parte din partide, formaţiuni sau organizaţii politice ori sa desfăşoare propagandă prin orice mijloace sau alte activităţi în favoarea acestora ori a unui candidat independent pentru funcţii publice;

b) sa candideze pentru a fi aleşi în administraţia publică locală şi în Parlamentul României, precum şi în funcţia de Preşedinte al României;

c) sa declare sau să participe la greve.

Cadrelor militare în activitate le este restrânsa exercitarea unor drepturi şi libertăţi, astfel:
a) opiniile politice pot fi exprimate numai în afara serviciului;

b) exprimarea în public a unor opinii contrare intereselor României şi forţelor armate nu este permisă;

c) condiţiile în care cadrele militare în activitate vor putea să prezinte public informaţii militare se vor stabili prin ordin al ministrului Apărării Naţionale;

d) aderarea la culte religioase este libera, mai puţin la cele care, potrivit legii, contravin normelor de păstrare a ordinii publice, precum şi la cele care încalcă bunele moravuri sau afectează exercitarea profesiei;

e) constituirea în diferite forme de asociere cu caracter profesional, tehnico-ştiinţific, cultural şi sportiv-recreativ, cu excepţia celor sindicale ori care contravin comenzii unice, ordinii şi disciplinei specifice instituţiei armatei, este permisă în condiţiile stabilite prin regulamentele militare;

f) încheierea căsătoriei este liberă în condiţiile legii. Căsătoria cu o persoană apatridă sau care nu are exclusiv cetăţenia română este condiţionată de obţinerea aprobării prealabile a ministrului Apărării Naţionale;

g) participarea la mitinguri, demonstraţii, procesiuni sau întruniri cu caracter politic ori sindical este interzisă, cu excepţia activităţilor la care se participă în misiune;

h) cadrele militare în activitate se pot deplasa în străinătate în condiţiile ce se stabilesc prin ordin al ministrului Apărării Naţionale.

Ofiţerii, maiştrii militari şi subofiţerii în activitate au obligaţia de a nu efectua activităţi care contravin demnităţii, prestigiului şi normelor de comportare ce decurg din calitatea lor de cadre militare.

Cadrelor militare în activitate le este interzis:
a) să îndeplinească alte funcţii decât cele în care sunt încadrate, cu excepţia cumulului prevăzut de lege, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului Apărării Naţionale;


b) să fie asociat unic ori să participe direct la administrarea sau conducerea unor organizaţii ori societăţi comerciale, cu excepţia celor numite în consiliile de administraţie ale regiilor autonome şi societăţilor comerciale din subordinea Ministerului Apărării Naţionale, din cadrul industriei de apărare sau în legătură cu aceasta.

Jandarmul aplică legea şi protejează cetăţeanul şi statul de drept. Dar tot el este expus la agresiuni fizice sau verbale. Statul, legea îl protejează pe jandarm îndeajuns?

Oamenii legii beneficiază de protecţie juridică împotriva unor acte de violenţă îndreptate împotriva lor, în baza legislaţiei în vigoare
Codul Penal incriminează ultrajul, la art. 257, astfel: ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare directă, lovirea sau alte violenţe, vătămarea corporală, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte ori omorul săvârşite împotriva unui poliţist sau jandarm, aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu exercitarea acestor atribuţii, se sancţionează cu pedeapsa prevăzută de lege pentru acea infracţiune, ale cărei limite se majorează cu jumătate.

De asemenea, Legea 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea jandarmeriei Române stabileşte că personalul militar al Jandarmeriei Române şi membrii familiilor acestuia au dreptul la protecţie din partea structurilor specializate ale statului faţă de ameninţările sau violenţele la care ar putea fi supuşi ca urmare a exercitării atribuţiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.

Unul dintre cazurile care au făcut vâlvă la Constanţa a fost cel numit generic „Micul Regat“, în care anchetatorii trebuiau să audieze nişte copilaşi. Sarcina destul de ingrată a fost a dv. Aceea de a-i aduna pe copii cu mandat de aducere. Aşa trebuia?

IJJ Constanţa pune în executare în medie 300 de mandate de aducere pe lună. Conform Codului de Procedură Penală, o persoană poate fi adusă în faţa organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată pe baza unui mandat de aducere, dacă, fiind anterior citată, nu s-a prezentat, în mod nejustificat, iar ascultarea ori prezenţa ei este necesară, sau dacă nu a fost posibilă comunicarea corespunzătoare a citaţiei şi împrejurările indică fără echivoc faptul că persoana se sustrage de la primirea citaţiei.

Mandatul de aducere se execută prin organele de cercetare penală ale poliţiei judiciare şi organele de ordine publică. Persoana căreia i se încredinţează executarea mandatului transmite mandatul persoanei pentru care acesta a fost emis şi îi solicită să o însoţească. În cazul în care persoana indicată în mandat refuză să însoţească persoana care execută mandatul sau încearcă să fugă, aceasta va fi adusă prin constrângere.    

Neîndeplinirea ori îndeplinirea greşită a îndatoririlor de înmânare a citaţiilor sau a celorlalte acte procedurale, precum şi neexecutarea mandatelor de aducere se sancţionează cu amendă judiciară de la 100 de lei la 1.000 de lei, aplicată de către instanţa de judecată.

În cursul anului 2016 au fost trimise către instituţia noastră spre executare cinci mandate de aducere emise pe numele unor minori, într-un dosar penal aflat pe rolul Judecătoriei Constanţa. A fost o decizie a instanţei, ce a trebuit să fie pusă în aplicare fără echivoc.

Având în vedere sensibilitatea situaţiei, modul de acţiune a fost unul proporţional şi adaptat la situaţia de fapt. S-a acţionat în baza prevederilor legale, într-un mod neexcesiv, în scopul evitării producerii unor traume copiilor nominalizaţi în mandatele de aducere (s-a acţionat cu personal feminin, autoturism neinscripţionat, fără girofar, fără însemne distinctive, am fost însoţiţi permanent de reprezentanţi ai Direcţiei Judeţene de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Constanţa).

Părinţilor li s-a explicat necesitatea audierii minorului de către magistrat, obiectivul urmărit fiind justa soluţionare a dosarului. Având în vedere că, de fiecare dată, persoanele minore indicate în mandatele de aducere nu au fost găsite la domiciliu, s-au întocmit procese-verbale prin care s-a reţinut situaţia constatată, ulterior fiind transmise instanţei.

Întrebări de la cititori:

Dan: Vă salut, domnule colonel. Se mai fac angajări din sursă externă ale subofiţerilor?

C.D.: Buna ziua! Ce pot să vă spun este că în cursul acestei luni derulăm trei concursuri de încadrare din sursă externă pentru funcţii vacante, dintre care două sunt de specialişti în domeniul achiziţiilor şi contabilitate, funcţii prevăzute cu grade militare, iar una de personal civil, funcţia fiind de îngrijitor. Nu avem alte date referitoare la încadrarea altor funcţii libere din sursă externă pentru subofiţeri, în momentul de faţă cea mai simplă modalitate şi singura de a deveni jandarm este aceea de a urma cursurile şcolilor postliceale de subofiţeri pentru Jandarmerie de la Drăgăşani şi Fălticeni.
 
Ca o noutate, începând cu acest an, durata cursurilor din aceste şcoli militare pentru fiecare serie va fi de un an, motivul principal fiind acoperirea mai rapidă a deficitului de personal. În acest moment, din judeţul Constanţa, zece tineri au promovat examenul de admitere la şcolile militare de jandarmi, sesiunea ianuarie 2018, doi dintre candidaţi promovând pe locurile destinate minorităţilor naţionale. De menţionat, tot ca noutate, este faptul că a fost scăzută limita de înălţime de la 1,75 m la 1,70 m pentru bărbaţi şi de la 1,70 m la 1,65 pentru femei.

Dan: Ce credeţi că trebuie schimbat în IJJ Constanţa?

C.D.: Apreciez că IJJ Constanţa are un fond uman de personal corespunzător, chiar dacă nu este îndestulător, potrivit nevoilor noastre. Apreciez că majoritatea colegilor îşi înţeleg rolul şi locul în cadrul structurii în care este încadrat, imaginea jandarmeriei constănţene fiind una preponderent pozitivă.

Dacian: Bună! Domnule colonel, care este gradul de uzură al echipamentelor jandarmilor din IJJ Constanţa? 

C.D.: Bună ziua! Parcul auto este destul de învechit, deşi pe parcursul ultimilor 4-5 ani am primit spre folosinţă în cadrul programelor de înzestrare un număr de autospeciale specifice desfăşurării misiunilor Jandarmeriei, acestea fiindu-ne de un real folos. Suntem deficitari la acest capitol, o parte a mijloacelor auto din dotare depăşind gradul de uzură şi vechime prevăzut în legislaţie, fapt pentru care în cursul lunii aprilie vom proceda la derularea unui program de casare pentru mai multe dintre acestea. Echipamentele pe care le avem sunt corespunzătoare desfăşurării misiunilor, fiind în stare bună şi utilizabile.

anon3996: Buna ziua! Sunt chiar aşa de stresaţi jandarmii, încât ajung să se sinucidă? Chiar azi un jandarm din Teleorman s-a sinucis, după ce anul trecut a luat testarea.

C.D.: Îmi pare rău că a ales aceasta variantă fatală colegul nostru, dar este decizia pe care a considerat-o potrivită în acel moment nefast. Sinuciderile se regăsesc, din păcate, în viaţa de zi cu zi şi nu ţin cont de funcţie, profesie, vârstă. Nu este pentru prima dată când un jandarm se sinucide şi probabil că aceste lucruri se vor mai întâmpla în viitor, deşi nimeni nu doreşte acest lucru. Fiecare om este stăpânul propriei vieţi, iar cei care decid să renunţe la viaţă au, probabil, motivele lor de neînţeles pentru cei din jur, dar, din păcate, motive peste care nu pot trece.
 
Cu toate că se fac periodic testări psihologice, de multe ori ştiinţa aceasta a psihologiei nu a reuşit să încadreze în tipare exacte persoana care are tendinţe spre suicid. Când psihologul de unitate sesizează că sunt factori care ar putea favoriza suicidul, la propunerea sa, cu aprobarea comenzii unităţii, persoana respectivă este introdusă într-un program de supraveghere şi consiliere psihologică, program care, de multe ori, dă roade, persoana respectivă fiind recuperată şi redată vieţii profesionale şi familiei.

Alecu: Bună! Am o curiozitate. Unde se antrenează jandarmii din IJJ Constanţa care iau parte la diverse misiuni speciale?

C.D.: Jandarmii se pregătesc fizic la sediul Inspectoratului, unde avem o bază sportivă şi sală de forţă. De asemenea, fac periodic stagii de pregătire la Centrul de perfecţionare a pregătirii cadrelor jandarmi Ochiuri, din judeţul Dâmboviţa, ultimul stagiu fiind acum o lună.

Alecu: La Constanţa sunt jandarmi implicaţi în diferite scandaluri? Cum sunt sancţionaţi aceştia?

C.D.: În momentul de faţă nu avem astfel de date, dar în contextul în care un jandarm ar săvârşi fapte de natură penală, cercetările sunt efectuate de parchetul militar competent, iar în cazul în care săvârşeşte o abatere disciplinară, i se aplică o sancţiune disciplinară în conformitate cu legislaţia şi regulamentele militare în vigoare. Oricum, tratez cu toată seriozitatea încadrarea personalului unităţii în limitele unei practicii disciplinare corespunzătoare, nefiind de acord cu eventuale încălcări ale disciplinei militare.
 
anon8380: Bună ziua! Moga Dan sunt eu și aș fi vrut, dacă puteți, să-mi explicați de ce, de aproape un an de când am fost accidentat tare, aproape era să mor, poliția nu a făcut nimic în legătură cu dosarul meu. Cât timp trebuie să mai aştept până când cel care m-a accidentat o să se ducă în puşcărie? Mulțumesc.

C.D.: Buna ziua, domnule Dan. Ne pare rău că aţi fost nevoit să treceţi prin această nefericită situaţie, dar, din păcate, nu Jandarmeria vă poate răspunde la această întrebare, noi neavând competenţe în speţa pe care dumneavoastră o prezentaţi. Sper să treceţi cu bine peste aceasta şi să vă reveniţi cât mai curând!