Adrian Bîlbă, directorul Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii „Dorim să dezvoltăm un tunel al timpului, în care vizitatorii vor vedea evoluţia vieţii“ (document)

Spectacole la delfinariu, executate de Chen-Chen şi Ni-Ni, zeci de păsări şi peşti exotici, zebre, cai, lame, lebede, struţi şi multe alte specii de animale ne aşteaptă la Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii. De la an la an, numărul turiştilor care vizitează obiectivul este în creştere. Dovadă stau cifrele. În viitorul apropiat, directorul complexului, Adrian Bîlbă, intenţionează să inaugureze şi un tunel al timpului, prin intermediul căruia vizitatorii vor afla cum a evoluat lumea.

Adrian Bîlbă a absolvit Facultatea de Medicină veterinară, specializarea Medicina animalelor de companie şi exotice, iar ulterior a obţinut titlul de doctor în ştiinţe, domeniul Medicină veterinară. Este pasionat de animale, biodiversitate şi ecologie.

Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii este unul dintre punctele de atracţie de pe litoral. Ce pot vedea turiştii care îi trec pragul? În acest sezon estival, câţi turişti au vizitat acest obiectiv? Sunt mulţumiţi de ceea ce li se oferă? 

Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii a fost vizitat, în lunile iunie şi iulie, de 97.000 de turişti. Cu 20% mai mulţi ca anul trecut şi cu peste 30% mai mulţi decât în 2013. Şantierul pentru modernizarea delfinariului ne încurcă, dar, fiind un obiectiv spectaculos, contribuie la atragerea turiştilor, care sunt, într-o proporţie mare, mulţumiţi. Am avut o singură reclamaţie la Protecţia Consumatorilor, dar este loc de mai bine. În extrasezon, vom menţine preţurile de 10 lei pentru adulţi şi de 5 lei pentru copii, atragerea unui număr cât mai mare de vizitatori fiind principalul nostru obiectiv.

În ultimii ani, au fost efectuate investiţii de milioane de lei în modernizarea complexului. Vorbiţi-ne despre lucrările de modernizare a Delfinariului din Constanţa! 

Modernizarea a început în 2013, va fi finalizată la sfârşitul acestui an şi constă în acoperirea bazinului mare, funcţional doar vara, dar şi în extinderea spaţiului pentru spectatori de la 600 de locuri pe gradene, la 1.250 de locuri pe scaune individuale. Banii necesari acestui proiect vor veni din fondurile CJC, se va moderniza bazinul, prin conectarea cu bazinul de separaţie şi modificarea zonei de eşuare pentru delfini. Vom hidroizola şi vom vopsi din nou bazinul. Scaunele nu vor fi albastre, ci vor fi vopsite într-o culoare neutră, gri. Culoarea gri este confortabilă pentru ochiul animalelor. Şi bazinul va fi revopsit tot în gri.

Când va fi gata noul bazin descoperit? Veţi cumpăra încă un delfin mascul pentru cele două femele, aşa cum aţi declarat în urmă cu ceva timp? Dar pinguini?

Intenţionăm să achiziţionăm un nou delfin, nu din China, de data asta, din două motive: transportul ar fi prea scump, iar al doilea motiv este că dorim să intrăm în organizaţiile europene, care gestionează animalele marine din Delfinariu, respectiv EAAM (Asociaţia Europeană pentru Mamifere Acvatice). Dacă vom întruni condiţii corespunzătoare cerinţelor lor, ne pot furniza un mascul şi, o spun în premieră, GRATUIT. Mai avem un proiect european, separat de cel de modernizare a Delfinariului, numit Delphi, care presupune înlocuirea completă a sistemului de condiţionare a apei. Când acest sistem va fi implementat, vom putea cere un control al acestei organizaţii, iar dacă vom avea standarde superioare celor actuale şi corespunzătoare cerinţelor celor mai stricte, vom putea deveni membri şi, apoi, vom putea primi delfinul. Acest lucru s-ar putea întâmpla în iunie 2016. Intenţionăm să cumpărăm pinguini, după luna martie 2016, când vom termina cu investiţiile în bazine, deoarece în bazinul construit pentru pinguini vom muta, acum, leul de mare.

Urmează investiţii şi în microrezervaţia din cadrul complexului? Vor mai fi achiziţionate noi specii de animale şi de păsări?

În ceea ce priveşte microrezervaţia, deocamdată nu vom aduce alte animale, fiindcă dorim să intrăm în EAZA (Asociaţia Europeană a Grădinilor Zoologice), unde cerinţele de spaţiu şi condiţiile de întreţinere a animalelor sunt peste standardele pe care le accesăm acum şi, în consecinţă, aşteptăm vizita unui inspector EAZA, cu care să ne punem de acord asupra locului şi suprafeţei ocupate de animale. Avem peste 200 de animale din peste 50 de specii. Dorinţa mea ar fi ca microrezervaţia să se transforme în microdeltă, aşa cum a fost. L-am contactat pe preşedintele CJ Tulcea pentru a ne ajuta în amenajarea acesteia. Deocamdată, nu ne-a dat niciun răspuns.

Vorbiţi-ne despre cursurile de echitaţie! Se adresează doar adulţilor sau şi copiilor? Unde se desfăşoară? Sunt contra cost?

Am organizat un pavilion de echitaţie, un manej acoperit, unde colaborăm cu o firmă specializată. Echitaţia e un sport frumos, dar periculos. Nu ne putem asuma acest risc, mai ales că avem posturile blocate. Se fac plimbări cu caii, dar şi cursuri de călărie, costurile fiind de 250 de lei pentru cinci şedinţe şi de 500 de lei pentru 11 şedinţe. Fiecare şedinţă durează o oră. Se poate face şi o singură şedinţă, la preţul de 10 lei. Cursurile se adresează adulţilor şi copiilor şi sunt accesate în special de fete. Echitaţia e un sport ce reface musculatura coapsei. Cursurile sunt efectuate cu 13 cai şi trei ponei. Pentru a urca pe un cal şi a face echitaţie, copilul trebuie să aibă 10-12 ani.

Ce planuri aveţi, în perioada următoare, pentru continuarea modernizării Complexului Muzeal de Ştiinţe ale Naturii?

Am multe planuri. În primul rând, modernizarea Planetariului, prin achiziţia unui proiector digital, în septembrie 2015, contractul fiind deja semnat. Încercăm să înlocuim proiectorul analogic care este acum în folosinţă cu unul de ultimă generaţie, de peste 500.000 de euro, cu fonduri europene. Aparatul deţinut de noi, la ora actuală, este din anul 1992.

De asemenea, dorim să dezvoltăm un tunel al timpului, în care vizitatorii vor intra şi vor vedea începutul vieţii, evoluţia ei, iar la ieşire vor avea două direcţii: una în sensul conservării mediului şi alta în sensul distrugerii acestuia. Tunelul va fi făcut în zona Bisericii „Sfântul Mina“, pe o suprafaţă de 3.000 de mp. Lucrările vor începe anul viitor. Poate găsim un investitor privat.

Ce ne puteţi spune despre proiectul cu privire la crearea celei de-a cincea rase canine româneşti? Cum v-a venit această idee şi când se va concretiza acest proiect ambiţios?

Vreau să fac o rasă de câine de vânătoare potrivită condiţiilor actuale de mediu şi de vânătoare. Avem copoiul ardelenesc, care e o rasă transilvăneană, înregistrată la Federaţia Chinologică Internaţională. Acest câine nu mai este potrivit pentru vânătoarea de cervide (cerbi), întrucât această vânătoare cu câini a fost interzisă. Se vânează în continuare cu hărţuitori mistreţul, dar copoiul ardelenesc este nepotrivit. Vreau să fac o rasă de copoi pentru mistreţi, care să combine calităţile de orientare şi de miros ale copoiului cu talentul hărţuitorilor din desişuri - terrieri. Sunt în fiecare an cu un efectiv tot mai bun, dar încă departe de obiectivele şi omogenitatea necesare înregistrării unei noi rase. Am încrucişat copoiul ardelenesc cu terrierii jagd. Suntem la a doua generaţie, avem peste 50 de câini, care stau într-o fermă de la Palazu Mic, dar şi la vânători.

Ce caracteristici va avea rasa canină creată la Complexul Muzeal de Ştiinţe ale Naturii din Constanţa?

Va fi un câine de talie medie, bun găsitor, nu foarte agresiv, cu orientare bună şi care nu va ataca decât animalele permise. Va putea fi folosit şi ca animal de companie. Gândul meu este că acesta se va numi copoiul dobrogean. Iniţial, am dorit să fie roşu, aşa cum a fost descris în izvoarele istorice. Între timp, am renunţat, pentru că, genetic, este foarte greu de izolat această robă (culoare).

Din septembrie, îl puteţi urmări pe dr. Adrian Bîlbă la Neptun TV, într-o emisiune pe care o va modera şi care se va numi „Doctor Planet“. Emisiunea va fi dedicată ştiinţei şi, în special, biologiei.
 
În secţiunea „Documente“, puteţi vizualiza situaţia centralizată cu privire la numărul vizitatorilor şi la cifrele încasărilor la Delfinariu şi la Acvariu pentru lunile iunie-iulie, pe anii 2013, 2014 şi 2015.