Interviu online cu Adriana Oprea, inspector şcolar general adjunct Tema este - Va reuşi Constanţa să evite topul ruşinii în urma evaluării naţionale?

Ce aşteaptă profesorii de la evaluarea naţională a elevilor din clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a? Ce trebuie să ştie părinţii despre această evaluare organizată în premieră în învăţământul românesc? Care va fi impactul emoţional al acestei evaluări asupra elevilor? Ce rată de promovabilitate estimează ISJ Constanţa la examenul de Bacalaureat din 2014?
Discutăm despre aceste probleme vineri, de la ora 11.00, în cadrul unui interviu online în direct pe www.ziuaconstanta.ro, cu Adriana Oprea, inspector şcolar general adjunct în cadrul IPJ Constanţa.

Aşteptăm întrebările dumneavoastră prin formularul de comentarii de la sfârşitul articolului sau la adresa interviu@ziuact.ro.

Realizator: Ada CODAU

Nota redacţiei: Pentru a păstra coerenţa şi relevanţa discuţiei, nu vom valida comentariile care nu se referă la temele anunţate, care nu conţin întrebări sau care constau în atacuri la persoană.

Întrebările redacţiei:

Începând cu data de 28 mai are loc evaluarea naţională a elevilor din clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a. Este o premieră în învăţământul românesc, fapt pentru care s-a creat un soi de isterie din partea părinţilor, care au decis să-şi mediteze copiii la mai multe materii. Ce trebuie să ştie părinţii despre această evaluare, ce le spuneţi?

Că este o evaluare interdisciplinară, că acum îşi vor da seama dacă profesorii sau meditatorii au format copiii printr-o învăţare logică, prin dezvoltarea gândirii, prin dezvoltarea imaginaţiei, şi nu printr-o memorare mecanică. Aceste teste care se vor aplica sunt foarte apropiate de testele de tip PISA, considerate o evaluare internaţională standardizată, care se aplică elevilor care au 15 ani, o dată la trei ani şi nu în urma cărora se fac nişte clasamente privind sistemele educaţionale mondiale.
La testările din 2009, România o ocupat locul 45 din 65 de ţări participante, iar peste 40% dintre elevi sunt consideraţi slab pregătiţi, elitele având un procent de 3%. Sunt considerate cele mai bune sisteme cele din Asia, iar în Europa avem Elveţia, Finlanda, Danemarca şi Polonia printre primele locuri.

Aceste testări s-au introdus în 2000, începând cu citire şi lectură. În 2003 s-a introdus matematica, iar în 2006, ştiinţele.
Părinţii nu trebuie să se sperie de această evaluare, pentru că în funcţie de rezultate se va îmbunătăţi, probabil, şi curriculum, şi manualele şcolare. De fapt, aceste teste sunt aplicaţii practice, de zi cu zi, în care elevii trebuie să-şi folosească cunoştinţele de matematică, de fizică, de biologie, dobândite la şcoală.
 
Cât de mult contează evaluarea pentru elevii acestor clase? Cât de relevantă este ea, de vreme ce rezultatele obţinute nu vor fi trecute în catalog?
 
În primul rând, aceste rezultate vor fi discutate confidenţial între profesorii clasei şi părinţi. Rezultatele nu se afişează şi vor discutate direct cu părintele (învăţător, profesor). Probabil că la nivel naţional se vor declara nişte procente vizavi de competenţele pe care copiii le au: de a citi, de a scrie, de a înţelege contextul unui text.
La nivel de şcoală, se va completa o bază de date, care va fi folosită ulterior şi care va cuprinde competenţele pe care elevul le-a dobândit după clasa a II-a, a IV-a şi a VI-a.
Aş vrea să le spun părinţilor că este de notorietate faptul că un număr cât mai mare de evaluări ajută elevul în depăşirea unor lacune în cunoştinţe.


Care este, de fapt, noutatea acestei evaluări naţionale şi de ce credeţi că trebuie să aibă loc? Pentru o „diagnosticare” a cunoştinţelor acumulate de elevi sau pentru o sincronizare cu evaluările şcolare desfăşurate la nivelul Uniunii Europene?

Şi, şi. Pentru că s-a făcut o pilotare a proiectului, cu un număr de unităţi şcolare şi pentru că trebuie să ne adaptăm cerinţelor europene, dar să şi reglăm rezultatele deloc măgulitoare obţinute din 2000 până acum.
 
Ce implică, din punct de vedere organizatoric, evaluarea naţională a elevilor din clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a?

Din punct de vedere organizatoric, implică organizarea unor comisii la nivel judeţean, la nivel de şcoală, asigurarea transmiterii subiectelor în ziua respectivă, a consumabilelor pentru fiecare şcoală şi, nu în ultimul rând, participarea tuturor profesorilor din şcolile gimnaziale la această activitate.
 
Care credeţi că va fi impactul emoţional al acestei evaluări asupra elevilor?

Metodologia prevede ca elevii să dea aceste testări în timpul programului, în sala lor de clasă, cu profesorii şcolii, tocmai pentru a exista un minim de impact emoţional.
 
La ce rezultate se aşteaptă ISJ Constanţa în urma evaluării? Este cunoscut faptul că elevii sunt oglinda învăţătorilor, a profesorilor.

Aşteptările tuturor sunt acelea care rezultatele finale să fie unele realiste, care să reflecte starea de fapt la momentul actual a învăţământului preuniversitar din judeţul Constanţa.
 
În luna iunie va avea loc şi evaluarea elevilor din clasa a VIII. Dacă faceţi o comparaţie între aceste două tipuri de evaluări, care credeţi că îi avantajează mai mult pe elevi din punct de vedere al subiectelor?

Sunt două sisteme de evaluare diferite. Nu avem încă feedback-ul sistemului de tip PISA, iar rezultatele la evaluarea de clasa a VIII-a pot fi îmbunătăţite. Evaluarea de clasa a VIII-a este beneficiara programelor şcolare parcurse de la ciclul primar până la momentul examenului.

Care sunt cele mai căutate licee constănţene anul acesta? Se înregistrează modificări în preferinţele elevilor?

Nu cunoaştem, dar zilele acestea are loc înscrierea elevilor de clasa a VIII-a la şcoala profesională.
Liceele consacreate ale Constanţei vor fi cele mai căutate şi anul acesta. Singurele modificări care pot apărea în preferinţele elevilor sunt cele pentru învăţământul tehnic şi profesional.

Ce ne puteţi spune despre noutatea acestui an, anume şcolile profesionale?

Există şcoli profesionale cu durata de trei ani, care se organizează după clasa a VIII-a. Ulterior, ei pot urma învăţământ liceal. O altă formulă de învăţământ profesional este învăţământul profesional de doi ani, care se organizează după clasa a IX-a. În ambele cazuri, aceşti elevi beneficiază de un program de protecţie socială de 200 de lei pe lună.
Mai există stagii de practivă care se fac cu absolvenţii clasei a IX-a pe parcursul a 720 de ore, în unităţi economice, la agenţi economici. Aceste stagii de practică se pot asocia cu vechile şcoli de ucenici. După realizarea acestor stagii, elevii pot să-şi continue studiile la cursurile serale sau de fără frecvenţă.
 
În ultimii ani, promovabilitatea la examenul de Bacalaureat a scăzut considerabil, judeţul Constanţa nefiind în topul judeţelor cu rezultate bune. Ce promovabilitate estimează ISJ anul acesta la nivel de judeţ?
 
Sperăm ca simulările să-şi fi făcut efectul şi să trezească conştiinţa elevilor spre învăţare. Nu ne sperie seria curentă, ci faptul că vom avea mulţi elevi din seriile anterioare care nu au promovat. Ştiind nivelul lor de pregătire, trebuie să avem o atitudine pozitivă.
Sperăm ca promovabilitatea la BAC să fie peste 55%, deci mai bună decât cea de anul trecut.

Care credeţi că sunt motivele rezultatelor tot mai slabe pe care elevii le înregistrează la BAC? Ce rol au profesorii aici?

Motivele rezultatelor slabe pe care elevii le au la BAC sunt suma educaţiei pe care ei au primit-o în cei 12 ani de “studiu”. Nu trebuie să blamăm profesorii de liceu care preiau elevi admişi în clasa a IX-a cu note sub 5. Ca o întrebare retorică, cum să promoveze ei cu media 6 examenul de Bacalaureat?!? Probabil că şi evaluările naţionale care încep să apară vor contribui la o îmbunătăţire a pregătirii elevilor, iar opţiunile lor să fie diversificate în funcţie de competenţe (liceu teoretic, liceu sportiv, de artă, pedagogic, tehnic, şcoală profesională).
 
Cât de relevante sunt simulările pentru examenul de Bacalaureat?

După simulările de clasa a VIII-a, a XI-a şi a XII-a am auzit şi părinţi nefericiţi, uimiţi, care nu acceptau rezultatul. Cred că elevii au avut timpul necesar, ulterior simulărilor, să-şi umple golurile. Din discuţiile cu mai mulţi elevi se pare că simulările la clasa a XI-a au fost cele mai motivante, pentru că au realizat ce lacune au şi faptul că trebuie să înveţe şi că mai au încă timpul necesar.