Interviu online cu Amel Mocanu-Tarabih, avocat în Baroul Constanța „Consider oportună introducerea testelor rapide la intrarea în magazinele nealimentare pentru cei ce nu au un certificat verde“

• „Educația și bună credință este cea care ne poate salva. Cel mai important este să respectăm măsurile de igienă, și să îi protejăm pe cei cu afecțiuni medicale și pe cei în vârstă. Egoismul ne face să răspândim virusul“.

 
În cazrul unui interviu online acordat cotidianului ZIUA de Constanța, Amel Mocanu-Tarabih, avocat în Baroul Constanța, a explicat, pe scurt, ce drepturi ale cetățenilor au fost și sunt afectate de acest context pandemic în care ne aflăm de circa un an și jumătate și dacă putem vorbi poate vorbi despre o discriminare pozitivă în cazul cetățenilor vaccinați, în contextul în care unii dintre cetățeni se arată nemulțumiți de faptul că restricțiile în vigoare la acest moment le vizează mai ales pe persoanele nevaccinate.  
 
Mai mult, avocata Amel Mocanu-Tarabih consideră oportună introducerea testelor rapide la intrarea în magazinele nealimentare pentru cei ce nu au un certificat verde, iar prețul pentru testul rapid să fie suportat sau subvenționat de stat împreună cu agenții comerciali.
 
Întrebările redacției:
 
1. Doamna avocat, puteți să ne explicați, pe scurt, ce drepturi ale cetățenilor au fost și sunt afectate de acest context pandemic în care ne aflăm de circa un an și jumătate? 
 
Într-adevar, ne sunt afectate mai multe drepturi și libertăți fundamentale în acest moment. Cu titlu de exemplu, clar este dreptul la viață și anume dreptul la viața familială și privată, dreptul la viață intimă, inviolabilitatea domiciliului, dreptul la învățământ, libertatea de a ne întruni, dreptul de proprietate privată, dreptul la grevă, libertatea economică, dreptul de a alege, restrângerea libertății de circulație.  De asemenea: restricţionarea protestelor, retineri şi arestări, violenţe ale poliţiei, perturbarea procesului de vot, restricţii media, întreruperile şedinţelor legislative.

2. Sunt mulți cei care contestă această restrângere a drepturilor unei persoane, aflată în vigoare încă de la începutul pandemiei. Au existat inclusiv nenumărate procese în instanță privind, așa cum afirmau reclamanții, nerespectarea Constituției prin restrângerea drepturilor. Ce spune Constituția? Pot fi unele dintre drepturile stabilite prin legea fundamentală a unui stat constrânse sau limitate în anumite situații? 
 
Potrivit art. 53 din Constituția Romaniei, da! Se pot restrânge drepturi și libertăți, cu un anumit scop, și pe o durată scurtă de timp. Astfel, având în vedere că trăim o situație în care virusul se răspândește atât de rapid, și oameni cunoșcuti sau apropiați nouă ajung cu sechele sau chiar să își piardă viața, se pot restrânge aceste drepturi pe care toată lumea le invoca.
 

Problema este modalitatea de adoptare, prin Hg și nu prin lege. Un aspect care nu trebuie omis, însă, este modalitatea în care drepturile și libertățile noastre pot fi restrânse. Așa cum se prevede în articolul menționat, acest aspect poate fi realizat doar proporțional cu situația care a determinat-o, în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii. Astfel, existența dreptului și a libertății trebuie păstrată. După un an și jumătate de la începerea pandemiei, aceste drepturi și libertăți sunt restrânse către maxim, și cetățenii țării devin sufocați de noi și noi restricții fără să vedem o îmbunătățire în timp a situației, deși drepturile și libertățile au fost restrânse pe o durată așa de mare de timp, ineficient.
 
Se pune problema în continuare, cât va mai dura și dacă prin restrângere, nu cumva ajungem la anihilarea drepturilor și libertatilor noastre, și fără succes.  Art. 53 – Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi (1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. (2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.
 
3. În prezent, unul dintre aspectele cele mai controversate pe care le comportă epidemia de Coronavirus este reprezentat de Certificatul verde anti-Covid, documentul care atestă faptul că o persoană s-a vaccinat împotriva Coronavirusului ucigaș sau a trecut prin boală. În prezent, reglementările legale în vigoare prevăd faptul ca acest certificat să fie solicitat persoanelor pentru a permite accesul în magazinele nealimentare, dar și în alte situații. Sunt afectate, într-o măsură sau alta, drepturile cetățenilor prin solicitarea acestui certificat?

Cu siguranță! Discriminarea este una clară. Nimeni nu are dreptul să oblige o persoană să posede certificat verde, și prin acest aspect să se creeze o superioritate a persoanelor vaccinate sau trecute prin boală. Și ceilalți oameni care nu au făcut acest pas, ar trebui să aibă aceleași drepturi egale cu ale celor ce poseda ceriticat verde. Consider oportună introducerea testelor rapide la intrarea în magazinele nealimentare pentru cei ce nu au un certificat verde. Iar prețul pentru testul rapid să fie suportat sau subvenționat de stat împreună cu agenții comerciali.
 
4. Unii dintre cetățeni se arată nemulțumiți de faptul că restricțiile în vigoare la acest moment le vizează mai ales pe persoanele nevaccinate, iar aici vorbim inclusiv despre restricții de circulație după o anumită oră sau restricții de a intra în diferite instituții ale statului. În acest caz, se poate vorbi despre o discriminare pozitivă în cazul cetățenilor vaccinați? 

 
Exact. Se realizează o discriminare pozitivă. Ceea ce aș dori să punctez însă, este faptul că și persoanele vaccinate și cele trecute prin boală, se pot reinfecta cu virusul sars cov2 și astfel să devină transmițători ai bolii în continuare. Nu discutăm despre evoluția bolii în sensul că s-ar putea trece mai ușor prin aceasta, ci despre faptul că și aceste persoane care poseda certificatul verde, pot transmite virusul în continuare. Mecanismul ce anima restricția orei de ieșire din casă este simplă. Majoritatea oamenilor își termină joburile în jurul orei 17-19. Ulterior acestor ore, simțim nevoia să socializăm cu semenii noștri, întrucât suntem ființe sociale prin definitie. Astfel s-ar întruni oamenii după orele de muncă, mai mult decât ar face-o pe timp de zi când suntem cu toții ocupați. Nu este vorba că devine virusul activ dupa ora 21, explicația consider eu că ar fi aceasta. Ideea este de conștientizare că ne aflam într-o pandemie mondială, și că educația și bună credință este cea care ne poate salva. Cel mai important este să respectăm măsurile de igienă, și să îi protejăm pe cei cu afecțiuni medicale și pe cei în vârstă. Egoismul ne face să răspândim virusul. Ideea potrivit căreia „lasă că nu mor eu”, sau „este doar o răceală” ajunge să ne coste timp și vieților unor persoane nevinovate.

5. Care sunt pârghiile legale de care poate dispune în România un cetățean care se simte discriminat de anumite măsuri luate de autorități? 
 
Discriminarea este o acţiune care presupune un tratatement diferit, nedrept faţă de persoane, din cauza apartenenţei lor la un anumit grup social. Există mai multe forme de comportamente discriminatorii, dar toate au în comun faptul ca implică o anumită formă de excludere sau de respingere. Acest drept este consacrat de Tratatul privind Uniunea Europeană și de articolul 21 din Carta drepturilor fundamentale. Toate țările UE și-au asumat, de asemenea, angajamente în temeiul Convenției europene a drepturilor omului. Competenţa în domeniul discriminării o are Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, autoritate de stat autonomă, sub control parlamentar, care investighează, constată şi sancţionează faptele de discriminare. Consiliul este competent să primească petiţii privind discriminarea pe orice criteriu. Ulterior, decizia CNCD poate fi contestata la instanţa de contencios administrativ, potrivit O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea faptelor de discriminare, republicată şi Legii nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.
 
Citește și:
 
Certificatul verde, contestat la Constanța. Explicațiile judecatorilor (document)