Interviu online cu Cătălin Nagy „Marius Iulian Ursoi le-a fost sportivilor săi ca un părinte, ca un frate mai mare”

Luptător celebru al Constanţei în anii '90, Marius Iulian Ursoi (fost campion mondial la Muay Thai, în 1997, în Thailanda) a antrenat, în ultimii ani, la clubul Kickbox Ursoi, copii de toate vârstele, cărora le-a dezvăluit tainele kickboxingului şi din care a scos apoi campioni
 
Multiplul campion naţional s-a stins însă prematur din viaţă, la numai 44 de ani, lăsând în urmă o carieră de sportiv şi una de antrenor care au cunoscut multe momente importante. Cum era campionul mondial ca antrenor şi pe ce principii şi-a clădit cariera de tehnician? Am discutat despre aceste aspecte, dar şi despre altele, cu preşedintele AS Kickbox Ursoi Constanţa, Cătălin Nagy, ieri, în cadrul unui interviu online, în direct pe www.ziuaconstanta.ro.
 
Cum îşi motiva Iulian Ursoi elevii pentru participarea la o competiţie?

Înaintea fiecărei competiţii sportive, se intensificau antrenamentele, lucra cu fiecare sportiv partea cu care considera că va câştiga şi, de cele mai multe ori, reuşea. Tehnic, ei erau deja bine pregătiţi, îi încărca fizic, iar din punct de vedere mental, faptul că creşteau lângă un campion, coroborat cu modul în care le vorbea, le dădea motivaţia de învingător.

Care erau principiile după care se ghida ca antrenor? Cum trata o victorie, dar un eşec al unui elev de-al său?

Atât la victorii, cât şi la eşecuri, sportivii erau încurajaţi. Mereu le spunea că şi din victorii, şi din înfrângeri trebuie să înveţe, să capete experienţă şi să fie tot mai buni. Ca antrenor era cel mai bun, un prieten al sportivilor, un frate mai mare, un profesionist.

A ajuns la o Academie de kickbox din Anglia

Cine sunt sportivii clubului care au atins mari performanţe sub bagheta sa?

În ultimii ani, Kickbox Ursoi a dat mulţi sportivi buni, a adus multe medalii, dintre care majoritatea de aur. Ca nume îi amintesc aici pe multiplii campioni naţionali Eduard Chelariu, Costin Ghindeanu, Bogdan Brînzei, Giulia Nagy, Liviu Iancu, Iulian Ursoi junior (fiul lui Marius Iulian Ursoi) şi, mai nou, Bogdan Tătaru sau Dănuţ Gălăţeanu.

Foştii săi elevi spun că le-a fost mai mult decât un antrenor, că îi ajuta şi în afara sălii de antrenament. În ce se materializa acest sprijin?


Exact cum am spus mai sus, le era ca un părinte, ca un frate mai mare. Cerea carnetele de note, iar unde a fost nevoie, a mers şi la şcoală pentru ei. A ajutat o fată, Maria se numeşte, cu o recomandare din partea clubului, cu care aceasta a ajuns la o academie de kickbox din Anglia. În general, Iulian Ursoi reuşea să aducă pe calea cea bună mulţi copii care nu aveau prea multe variante în viaţă. Având în vedere tentaţiile care sunt în ziua de azi, el reuşea ca nimeni altul să-i facă să renunţe la viaţa de stradă, făcând din ei campioni. Familia Kickbox Ursoi era formată din cei mici, cei mari, părinţi, iar în sală nu se făceau diferenţe, toţi erau egali. Dacă aveau probleme acasă, aici era a doua lor familie, unde problemele lor deveneau ale noastre şi le rezolvam împreună.

Sportivi studenţi sau olimpici

Sunt luptători sau luptătoare de la sală care au succes şi în alte domenii decât cel sportiv, la învăţătură sau în alte direcţii?

Doar ce v-am dat exemplul Mariei, apoi este Eduard Chelariu, căruia Iulian Ursoi i-a pus mănuşile în mână. S-a pregătit nouă ani la noi, acum e un luptător cunoscut din galele transmise la TV. De asemenea, Bogdan Brînzei este student la Bucureşti, Dănuţ Gălăţeanu şi Bogdan Tătaru sunt studenţi la Constanţa, iar Giulia Nagy e olimpică la trei materii. Şi exemplele pot continua, toţi fiind educaţi în primul rând pentru a fi oameni adevăraţi.

Cum s-a desfăşurat primul antrenament de după moartea lui Iulian Ursoi? Dar prima competiţie la care au participat foştii săi elevi?

Aici vă vorbesc un pic mai greu. Totul a fost în tăcere, copiii au venit foarte afectaţi, cum era şi normal. Am ţinut un moment de reculegere, apoi, uşor-uşor, împreună cu băieţii mari, care s-au întors toţi la sală, am reuşit să ţinem capul sus pentru Iulian Ursoi. La prima competiţie, am participat cu opt sportivi, câştigând opt medalii, dintre care patru de aur, trei de argint şi una de bronz, dar pentru mine toţi copiii au fost de aur. Toţi i-au dedicat victoria celui ce a fost sensei Marius Iulian Ursoi. Mulţumim şi organizatorilor, care ne-au tratat special, cu un respect deosebit pentru Iulian Ursoi, în sală ţinându-se un moment de reculegere.

Un grup unit

Cine îi va antrena pe sportivii de la club de acum înainte? 


Avem un colectiv format din cei care am fost lângă Iulian Ursoi. Sunt băieţii cei mari, cu peste şapte ani de experienţă la sală, dintre care doi înscrişi la şcoala de antrenori, şi avem o colaborare cu sensei Nicu Mavrodin, fostul antrenor al lui Marius Iulian Ursoi. Şi când Iulian Ursoi antrena în sală, cei mari mereu îi ajutau să crească pe cei care fac performanţă. Oricum, un antrenor cum a fost Iulian Ursoi greu se va mai naşte.

Există în plan organizarea, an de an, a unui memorial, care să-i cinstească memoria sportivului şi antrenorului Iulian Ursoi?

Categoric, da! Lucrez deja pentru acest eveniment. Nu vă pot da încă amănunte, dar aş vrea ca el să aibă loc în fiecare an la sfârşitul lunii septembrie. Vom vedea, sper să reuşim. În general, am luat decizia ca clubul Kickbox Ursoi să meargă mai departe în memoria lui Marius Iulian Ursoi.

„Am avut, cumva, destine paralele”

Care este cea mai plăcută amintire sportivă pe care o aveţi legată de fostul antrenor? Cum vă va rămâne acesta în memorie?

Această ultimă întrebare este şi cea mai grea pentru mine. Iulian Ursoi mi-a fost unul dintre cei mai buni prieteni, iar acest club, fondat împreună, ca şi Real Poarta 6, o echipă de mini-fotbal, cu care am câştigat trei campionate, pe care am avut-o tot împreună, ne-a apropiat şi mai mult. Eram prieteni de peste 27 de ani şi nu ne-am certat nici măcar o dată. Făceam parte din aceeaşi generaţie, născuţi în 1972, şi am avut cumva destine paralele, el crescând în Poarta 6 şi venind către Eforie, eu crescând la Eforie şi locuind de 14 ani în Poarta 6. Am foarte multe amintiri plăcute, atât legate de glumele şi buna dispoziţie din sală, acolo unde Iulian mereu a ştiut să ţină o atmosferă destinsă, cât şi din afara sălii.
 
Nu mă pot limita la o singură amintire, dar clar, pentru mine personal, faptul că mi-a dus fetiţa la stadiul de multiplă campioană rămâne amintirea care mă marchează cel mai mult. Ea făcuse Shotokan, avea şapte ani când am vorbit cu Iulică şi, datorită ei şi a încă doi copii, a format prima grupă de copii în sală. Mi-a spus atunci că e singura fată din sală, dar s-o aduc la antrenament şi, dacă vrea, să rămână. Apoi, de multe ori, spunea la antrenament: „Giulia e fată, dar e băiat“. Iar în direct într-o emisiune TV, întrebat fiind cum poate Giulia să fie singura fată din sală, a spus: „Giulia e sora noastră“.

Pentru mine, Marius Iulian Ursoi va rămâne mai mult decât un prieten, va fi mereu un frate, un caracter deosebit, un bărbat puternic, un mentor pentru copii, un exemplu pentru noi toţi, un OM între oameni. Dumnezeu să te ierte, prieten drag, ai plecat mult prea devreme dintre noi! RIP Marius Iulian Ursoi!

Mesaj pentru părinţi

Cătălin Nagy a avut şi un mesaj pentru părinţi, pe care i-a îndemnat să-şi dea copiii la sport. „Îndrumaţi-vă copiii să facă sport! E foarte important, atât pentru spirit, cât şi pentru sănătatea lor“, a spus preşedintele AS Kickbox Ursoi, căruia un cititor i-a urat succes, convins fiind că „rezultatele nu vor întârzia să apară”.