Mircistul Costin Dobrin, student la Universitatea Columbia „Sunt convins că voi avea şanse mari să ajung o personalitate în domeniul ales“ (galerie foto)

George Costin Dobrin a absolvit în acest an Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân” cu media 10, fiind şef de promoţie! Tânărul a obţinut la examenul de Bacalaureat media 10. Universităţi de prestigiu, precum Harvard şi Columbia, s-au luptat pentru un student din Constanţa! În cele din urmă, elevul a ales Universitatea Columbia, unde va studia, din toamnă, ştiinţele pământului. La Columbia au aplicat anul acesta 37.000 de persoane din toată lumea, iar Costin este unul din cei aproximativ 1.400 de candidaţi care au reuşit. Tânărul George Costin Dobrin a vorbit despre succesele sale într-un interviu acordat cotidianului ZIUA de Constanţa.
 

Ai obţinut media 10 la Bacalaureat. Te-ai aşteptat la acest rezultat? Câtă muncă stă în spatele acestui rezultat? Ai făcut meditații sau ai optat pentru pregătirea individuală, pe parcursul anului?

Mă aşteptăm la o notă foarte bună, dar desigur că, atunci când am aflat vestea frumoasă, am avut un sentiment deosebit de bucurie şi mândrie. Munca din spatele unei astfel de reuşite nu poate fi uşor cuantificată, îmi este greu să îmi măsor în ore munca, dar pot spune că în luna dinaintea examenului, Bacalaureatul a fost prioritatea numărul unu. Am decis târziu să fac meditaţii, mai mult din dorinţa de a şlefui şi de a perfecţiona ceea ce ştiam deja.
 

Ce înseamnă media 10 la examenele de Bacalaureat? Trebuie să faci sacrificii pentru a obţine un asemenea rezultat?

Pentru mine nu există cuvântul „sacrificiu” când vine vorba de învăţat, din contră, nu pot să învăţ decât din plăcere. Media 10 la acest examen presupune nu doar stăpânirea la perfecţie a tuturor cunoştinţelor, ci mai degrabă o concentrare pe moment, controlul emoţiilor şi, per total, o stare de spirit pozitivă. Am intrat în examen cu gândul că, orice subiect s-ar da, eu sunt bine pregătit şi mă voi descurca. 
 

Crezi că este important ca, pentru a reuşi la acest examen, să acumulezi informații pe tot parcursul anilor de liceu?

Având în vedere felul în care este structurat examenul, cred că, în urma unui efort intens, un elev poate recupera materia în câteva luni înaintea examenului. Nu spun că este o practică bună de urmat de către toţi. Cel mai bine cred că este ca elevii să înveţe pe parcursul celor patru ani, pentru că, fiind activi şi antrenându-şi minţile, nu le va fi atât de greu să treacă cu bine de acest examen final. Însă cine „leneveşte” în timpul liceului cred că va avea probleme când vine momentul să înveţe mai intens.
 

Cât de importantă este munca profesorilor pentru obţinerea unui astfel de rezultat? Dar rolul părinţilor?

În opinia mea, elevul este cel care munceşte cel mai mult pentru rezultatul pe care vrea să îl obţină. Profesorul trebuie să şlefuiască şi să ducă cât mai aproape de perfecţiune munca elevului, în timp ce părintele reprezintă mai mult un suport moral, un punct de sprijin pentru copil în momentele mai dificile.
 

Rezultatele la Bacalaureat reflectă într-adevăr gradul de inteligenţă al elevilor?

Într-adevăr, Bacalaureatul testează inteligenţa elevilor, dar cred că ar putea să o facă mult mai bine. În urma discuţiilor cu colegii, am ajuns împreună la concluzia că examenul ar trebui să se axeze cât mai puţin pe memorare şi cât mai mult pe creativitate, raţiune şi gândire critică. Referindu-mă strict la proba de Limba şi literatura română, pot spune că este foarte important să ne cunoaştem scriitorii de seamă şi istoria literaturii, dar elevii ajung astfel să înveţe, să memoreze eseuri care nu le aparţin doar pentru a se conforma cerinţelor probei. Cu alte cuvinte, nu se reflectă atât de mult contribuţia şi capacitatea cognitivă a elevului, ci puterea sa de memorare.
 

Ai avut timp şi de distracţii sau te-ai axat doar pe studiu?

Modul în care am abordat eu viaţa până acum a fost că, oricâte ore aş învăţa, distracţia şi relaxarea trebuie să fie acel număr de ore plus unu. Adică niciodată învăţatul să nu însemne mai mult timp decât relaxatul, pentru că această abordare cred că duce, ce-i drept, lent, la un fel de autodistrugere. Nu aş putea să fiu eu dacă nu m-aş distra, dacă nu aş sta cu prietenii, dacă nu aş spune glume, dacă nu aş cânta.
 

Crezi că fără pregătire un elev poate obţine nota maximă la un examen?

Cred că simpla participare activă la ore a elevului nu este suficientă pentru un asemenea rezultat. Elevul are nevoie de îndrumarea suplimentară a profesorului şi de mult studiu în afara orelor de curs. Clişeul „repetiţia este mama învăţăturii” cred că se aplică cel mai bine în cazul examenului de Bacalaureat; este suficient pentru un elev isteţ să lucreze subiectele din anii precedenţi pentru a-şi crea o impresie şi o imagine de ansamblu despre examen, iar apoi este nevoie de intervenţia profesorului pentru a-l învăţa pe elev un mod de abordare corespunzător examenului de Bacalaureat.
 

Concursurile naţionale şi internaţionale la care ai participat şi de la care te-ai întors cu medalii şi distincţii importante te-au ajutat să obţii nota maximă la examenul de maturitate?

Faptul că am trecut prin numeroase concursuri şi competiţii naţionale şi internaţionale m-a ajutat să întru în examen relaxat şi fără vreo emoţie negativă. Asta le recomand tuturor, să nu plece la drum cu teama că nu se vor descurca, pentru că astfel de stări nu pot fi niciodată benefice. În schimb, cel care intră încrezător în propriile puteri şi cunoştinţe va avea şanse mai mari de reuşită. În acest sens, participarea la cât mai multe concursuri şi olimpiade cred că îi învaţă pe elevi ce înseamnă condiţiile şi eventualele emoţii ale unui examen şi îi pregăteşte pentru examenul final al maturităţii.
 

Care sunt modelele tinerilor de azi: profesorii, părinţii, colegii mai mari? Tu ai vreun model?

Observ în jurul meu o schimbare a ceea ce numim valori, în sensul că sunt promovate şi scoase în evidenţă persoane şi celebrităţi pe care nu le consider exemple demne de urmat în viaţă. Încerc să mă las inspirat şi motivat de celebrităţi care se remarcă dincolo de domeniul lor de activitate, aşa cum este cazul cântăreţului trupei U2, Bono, care participă la numeroase activităţi umanitare globale. Asta mă văd la rândul meu făcând în viaţă, adică să încerc să am un impact cât mai mare şi, bineînţeles, pozitiv asupra celor din jur. Cât despre persoanele apropiate, în special prietenii, încerc să culeg de la fiecare calităţile şi trăsăturile pozitive şi să creez în mintea mea un model al omului care aş vrea să fiu.
 

Ce ai schimba la sistemul de învăţământ din România?

Cel mai probabil, la un moment dat în decursul celor patru ani de liceu, fiecare elev ajunge să spună că liceul este inutil, că ceea ce învaţă nu îi foloseşte absolut deloc în meseria pe care şi-o alege. Şi sunt perfect de acord. Dar să nu uităm că avem nevoie totuşi în viaţă de o cultură generală la care nu putem ajunge fără să trecem prin cât mai multe materii în şcoală. Totuşi, şi cred că vorbesc în numele multor elevi, este necesar să avem mult mai mult control ca elevi asupra lucrurilor pe care le învăţăm în liceu.
 
Cel mai bine cred că ar fi dacă şcoala generală ar fi etapa educaţiei în care elevii să descopere cât mai multe materii, să încerce domenii diverse, pentru ca în liceu să se poată specializa treptat pe ceva mult mai exact. Cred că în liceu o idee bună ar fi că numărul materiilor să scadă de la an la an, astfel încât tinerii să se canalizeze pe ce îşi doresc. Putem simplifica această situaţie privind-o ca un echilibru între cantitate şi calitate, între „puţin din toate” şi specializare. Când va fi stabilită această stare de echilibru, atunci sistemul educaţional românesc va fi cel dorit de elevi.

 

Universităţi de prestigiu, precum Harvard şi Columbia, s-au luptat pentru tine. Tu ai ales Universitatea Columbia. De ce?

În Statele Unite ale Americii am aplicat la zece universităţi şi am fost acceptat la patru dintre ele, iar decizia finală a fost între Columbia şi Harvard. După ce am cântărit aceste două opţiuni, am ales Universitatea Columbia. Eu îmi doresc să studiez Ştiinţele Pământului în combinaţie cu Economie, iar departamentul de Ştiinţele Pământului de la Columbia este numărul 1 din America. Şi faptul că se află chiar în inima NewYork-ului este încă un atu care m-a convins că aici este locul meu şi de abia aştept să numesc acest loc „acasă” pentru următorii ani.
 

Ai fost numit Science Research Fellow. Ce înseamnă această titulatură?

În fiecare an, cei mai buni 10-15 studenţi pe ştiinţă intră în acest grup al Science Research Fellow, ceea ce include de asemenea şi finanţarea cercetării studenţilor de către universitate. În plus, această titulatură aduce cu sine multe oportunităţi şi o relaţionare mai bună cu profesorii şi întreg staff-ul universităţii.
 

Unde te vezi peste zece ani? Te vei întoarce în România?

Cel mai probabil în 2026 voi fi doctorand tot în Statele Unite, pentru că sunt hotărât să urmez drumul academic până la acest nivel. Sunt convins că acolo voi avea cele mai mari şanse să mă afirm şi să mă remarc şi, de ce nu, să ajung o personalitate în domeniul ales. Mă gândesc totuşi să mă întorc la un moment dat mai aproape de România, dar, oriunde aş fi, îmi doresc ca munca mea să fie şi în folosul ţării mele.
 

Ce le transmiţi colegilor tăi care se vor înscrie la cea de-a doua sesiune a Bacalaureatului? Ce trebuie să facă pentru a promova Bacalaureatul? Sau ce trebuie să facă pentru a obţine media 10 la acest examen?

Sfatul care îmi vine acum în minte este să se gândească la viitorul lor cu adevărat şi să conştientizeze importanţa acestei diplome pentru viitorul lor. Pentru a trece acest examen, este nevoie de mult sprijin din partea familiei, dar fără determinare şi efort din partea elevului, nu se poate obţine nimic.
 

Ai vrea să mulţumeşti cuiva în mod special pentru reuşitele tale?

Mulţumesc părinţilor mei, Claudia şi Ioan Florin Dobrin, ambii profesori de Fizică, care m-au îndrumat de mic pe acest drum al ştiinţei şi al cunoaşterii. Nu aş fi avut aceste reuşite fără ajutorul profesorilor şi îmi este greu acum să îi numesc pe toţi, dar mulţumesc pe această cale doamnei diriginte Monica Dumitru, cu ajutorul căreia am descoperit frumuseţea Chimiei, domnului Ion Băraru, alături de care am participat la concursuri de design spaţial organizate de NASA şi care mi-a insuflat pasiunea pentru cunoaşterea spaţiului cosmic, şi, nu în ultimul rând, domnului director Vasile Nicoară, care a fost un sprijin şi un ajutor necontenit de-a lungul acestui drum frumos.