Cristinel Dragomir - „Noi, cei din partid, nu avem niciun semn de îndoială că îl vom avea candidat pe Decebal Făgădău”

Nu ştiu de unde aveţi suma prejudiciului. E nereală. Ar fi un buget şi jumătate al CJC-ului. În fapt, este vorba de un presupus prejudiciu de 25 de milioane de lei, din care 15 milioane reprezintă finanţarea sportului constănţean. În acest moment, noi nu putem decât să ducem la îndeplinire măsurile dispuse de Curtea de Conturi. Vom notifica toate aceste asociaţii şi celelalte instituţii cuprinse în decizie, dar, din practică, suntem convinşi că nu se va putea recupera niciun ban, deoarece, în cazul sportului, fiecare club şi-a desfăşurat activitatea şi, practic, nu au de unde să returneze aceste sume.
 
Există dosar penal pe rol cu toate sumele prevăzute de Curtea de Conturi şi aşteptăm verdictul. Dacă instanţa va spune că sumele vor trebui recuperate de la anumite persoane, nu mai revine în sarcina CJC această problemă. Noi am emis notificările încă de anul trecut, acum doar urmărim efectele lor.

Câte dintre proiectele demarate de Nicuşor Constantinescu (sere, perdele forestiere etc) se mai derulează în prezent? 

Aceste proiecte au fost ale CJC. Ele au fost iniţiate de preşedintele ales, dar sunt ale CJC. Toate au şi un anumit termen de realizare. Cel cu serele s-a finalizat anul trecut, celălalt, în 2013, proiectul cu împăduririle, tot în 2013.

Proiectul burselor pentru elevii din mediul rural va continua, programul cu rechizitele este în derulare. Singurul proiect pe care nu l-am mai derulat a fost cel pentru copii, denumit „Estival“, prin care îi aduceam pe cei din mediul rural o zi la Constanţa, iar iarna, veneau la patinoar.

Recent, CJC a renunţat la preluarea în administrare a unor amenajamente de irigaţii. Este o altă promisiune electorală neonorată. De ce abia acum s-a renunţat la preluarea sistemului de irigaţii de la ANIF când HG nr. 172/2013 prevedea finalizarea procesului „în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a normativului“? 

E o poveste lungă. Prin acea hotărâre de Guvern, treceau în administrarea CJC numai acele amenajări care au fost declarate de neutilitate publică, adică nu mai avea ce face cu ele ANIF. La inventariere, s-a constatat că erau doar bucăţi izolate din aşa-zisele reţele de irigaţii, practic, erau doar nişte staţii de pompare… ca suprafaţă, căci nu mai aveau pompele, iar clădirile erau distruse în proporţie de 80%. S-a început o corespondenţă cu Ministerul Agriculturii, prin care CJC a solicitat să se refacă HG şi să se completeze şi cu reţelele de utilitate publică astfel încât, în urma investiţiilor pe care CJC urma să le facă prin fonduri europene, să se atingă indicatorii pentru care solicitam fonduri UE.
 
În final, trebuia să le facem funcţionale, or dacă noi reparam doar aceste puncte, staţii de pompare, staţii de diferenţă de treaptă etc., nu am fi rezolvat nimic. Finalul este că Ministerul Agriculturii nu a putut să iniţieze o nouă hotărâre de Guvern. Acum, am anulat acceptul CJC de a prelua acele amenajamente.

„Normalitatea miră pe foarte multă lume“

Ce s-a schimbat în stilul de lucru şi în atmosfera din CJC de la suspendarea din funcţie a lui Nicuşor Constantinescu? 

În principiu, cred că ar trebui întrebaţi funcţionarii din CJC. Dar ce pot spune este că nu am încercat altceva decât a crea un climat de lucru normal. Pare simplu, dar să ştiţi că, în ultimul timp, normalitatea miră pe foarte multă lume. Presiunea cauzată de evenimentele petrecute la CJC şi teama care s-a instalat în ultimii ani, în toate palierele Consiliului Judeţean, au dus la o gripare a activităţii acestora. Am încercat să-i responsabilizez, cred că le-am dat mult mai multă încredere în propriile forţe şi, ce este cel mai important, pentru a-i ajuta să treacă peste acest moment, am creat proceduri pentru aproape toate tipurile de activităţi.
 
Să nu uităm că sunt zeci de colegi suspendaţi şi cu dosare în instanţele judecătoreşti. Directorii au libertatea de a-şi organiza direcţia aşa cum consideră că e mai bine astfel încât să meargă treaba. Inclusiv promovările pe funcţii s-au făcut după cum au apreciat ei.

De ce prefectul nu îl eliberează din funcţie pe Nicuşor Constantinescu?

Personal, cred că nu are bază legală să procedeze aşa. Dacă instanţa îi va ridica interdicţia de a-şi exercita funcţia, cu siguranţă va reveni la muncă.

Care ar fi reacţia funcţionarilor din CJC dacă Nicuşor Constantinescu ar reveni la birou? 

Nu pot să anticipez aşa ceva. Îi puteţi întreba pe ei.

În urmă cu ceva timp, s-a investit în refacerea izolaţiei Bibliotecii Judeţene „I.N. Roman“. Totuşi, toamna trecută, încă mai ploua prin unele zone. Se vor aloca alte fonduri pentru rezolvarea problemei sau veţi chema constructorul să refacă lucrarea pe cheltuiala sa?

S-a alocat, în 2015, suma necesară reparaţiei izolaţiei de la Bibliotecă, lucrarea cred că este în curs de finalizare. Constructorul nu avea cum să refacă lucrarea pe cheltuiala sa, aceasta fiind ieşită din garanţie. Singura precizare e că, pentru noua lucrare, am obligat Biblioteca Judeţeană să încheie un contract cu un diriginte de şantier, care să urmărească ca aceasta să se facă în conformitate cu standardele actuale.

Făgădău şi Dragomir, garanţii victoriei PSD Constanţa la locale

Şefia CJC-ului şi a Primăriei Constanţa sunt obiective prioritare pentru orice partid. După „experienţa“ social-democraţilor care au ocupat aceste funcţii, ce şanse mai are PSD să le păstreze după alegerile de anul viitor? 

Primăria Constanţa: cred că avem prima şansă, pentru că avem cel mai bun candidat dintre numele vehiculate ca posibili candidaţi. Adică: Decebal Făgădău. Noi, cei din partid, nu avem niciun semn de îndoială că, la alegerile din 2016, îl vom avea candidat pe Decebal.
 
La CJC, lucrurile s-au schimbat prin modificarea Legii alegerilor locale, în sensul că preşedintele CJ nu se mai alege direct. Din punctul meu de vedere, singurele partide ce vor trece pragul electoral (de 5%) vor fi PSD, PNL şi PMP. Cu siguranţă niciunul nu va trece pragul de 50%. Prin urmare, preşedintele va fi ales în urma negocierilor politice dintre aceste partide.
 
Ce vă pot spune cu siguranţă este că ne vom strădui să facem o majoritate, astfel încât să punem preşedinte de la PSD. Astăzi, când discutăm, ca soluţie pentru viitor preşedinte CJC în Biroul Permanent Judeţean al PSD există totală susţinere pentru mine. Cu alte cuvinte, în cazul în care nu va interveni ceva special până anul viitor, eu voi fi propunerea pentru preşedinte.

Ce înseamnă „ceva special“?

Altceva decât dorinţa mea de a candida şi a Organizaţiei Judeţene. Poate se face o alianţă, se face un algoritm, se stabileşte alt candidat de la partidul aliat. Nu am de unde să ştiu.

Se mai înghesuie pesediştii să ocupe fotoliile respective? Care sunt aspiranţii PSD la aceste mandate? 

Poate că există, dar, în acest moment, BPJ al PSD Constanţa, care este şi forul ce propune candidaţii, are această opţiune.

Aţi fost propus de preşedintele PSD Constanţa, Felix Stroe, drept candidat pentru şefia CJC. Candidaţi? 

Da.

Disciplina de partid elimină dorinţa

Când veţi definitiva listele candidaţilor PSD pentru alegerile locale din 2016? Ce faceţi cu edilii care au probleme cu Justiţia, precum Dumitru Dedu, Constantin Micu, Nicolae Matei, Zanfir Iorguş, Florin Georgel Onescu etc., îi susţineţi pentru un nou mandat?

În practică, listele candidaţilor pentru locale, de cele mai multe ori, se definitivează în ultimele zile înaintea termenului limită de depunere a lor la Biroul Electoral Judeţean. Dar fiecare partid îşi stabileşte un calendar de alegeri. În prima parte a calendarului, există un termen de definitivare a propunerilor pentru aceste alegeri.
 
La PSD, acest termen este cu trei luni înainte de data alegerilor, tocmai pentru a da o şansă şi noilor candidaţi să se facă cunoscuţi. Cert este că, astăzi, când discutăm, cu siguranţă avem mai mulţi de jumătate dintre candidaţi stabiliţi. Listele sunt deschise şi se completează în timp.


Referitor la a doua întrebare, noi nu putem face nimic. În ceea ce priveşte funcţiile de conducere din partid, lucrurile s-au lămurit la Consiliul Naţional, când s-a aprobat o rezoluţie în acest sens, iar în privinţa susţinerii pentru un nou mandat, avem două tipuri de discuţii:
1. Analizăm şansele celor care doresc să candideze şi, în cazul în care au prima şansă şi nu au interdicţia de a candida, îi susţinem.
2. Celor care nu mai doresc să candideze le respectăm decizia.

Aş face şi o precizare personală. Nu ne dezicem de niciun coleg, indiferent prin ce situaţie trece. Ba mai mult, cum este situaţia la Mircea Vodă, Lipniţa, Năvodari, vom merge, cel mai probabil, pe propunerile foştilor primari.

După ani în care PSD a netezit drumul politic al PC, acum v-aţi ales cu alţi parteneri impuşi de la centru, progresiştii. Cum caracterizaţi relaţia cu UNPR? Mai vreţi ca progresiştii să se regăsească pe listele PSD-ului pentru alegerile locale şi parlamentare? 

În primul rând, nu avem niciun parteneriat cu UNPR decât pentru susţinerea guvernamentală. Relaţia cu UNPR este ca şi cu oricare alt partid. Dacă se va stabili de către conducerea centrală să se meargă pe liste comune, cu siguranţă ne vom conforma, pentru că nu avem de ales. Aşa impune disciplina de partid. Personal, sunt convins că PSD va merge singur la alegerile locale.

Dar dacă veţi avea, printr-un eventual acord cu UNPR, obligaţia de a susţine şi candidaţi progresişti pentru funcţii de primari? Ce primării ar fi dispus PSD Constanţa să cedeze? 

Dacă vor fi soluţii mai bune de la UNPR, le vom promova. Un exemplu ar fi comuna Saraiu.

Procedură votată în 2013… pentru responsabilizare?!
Cât de mult ar putea influenţa soarta Partidului Social Democrat participarea tuturor membrilor la scrutinul intern din 11 octombrie pentru desemnarea viitorului preşedinte al partidului?

Atâta timp cât Statutul PSD prevede, foarte explicit, că preşedintele partidului este ales de toţi membrii de partid în cadrul alegerilor interne, cred că aşa e cel mai bine să se procedeze şi, cu siguranţă, viitorul preşedinte va avea mai multă legitimitate. Conform regulamentului de organizare a scrutinului intern, în cazul în care nu vor vota jumătate plus unu din totalul membrilor de partid, alegerile nu vor fi validate.

De ce a fost programat acest scrutin cu o săptămână înaintea Congresului, deşi, iniţial, se vorbea de numai două zile?

Nu ştiu. Întrebaţi-i pe cei care au stabilit aşa.

Ce părere aveţi despre cei care îşi anunţă candidatura la şefia PSD şi, ulterior, se retrag? 

Este opţiunea lor şi nu vreau să fac alte comentarii, pentru că m-am antepronunţat cu privire la opţiunea mea şi nu e corect să-i judec pe alţii.

Pe cine susţine PSD Constanţa dintre actualii aspiranţi la şefia partidului? De ce?

În mod categoric, pe Liviu Dragnea. De altfel, propunerea Biroului Permanent Judeţean PSD de ieri (n.r. joi) a stabilit acest lucru, dar, conform Statutului, propunerea va trebui validată de Comitetul Executiv Judeţean, care a fost convocat luni, la ora 17.00. Considerăm că este cea mai bună opţiune în acest moment.

Portofoliu pregătit 

Având în vedere numărul mare de proiecte contractate în exerciţiul financiar 2007-2013 de instituţia pe care o conduceţi, ce planuri aveţi pentru noua perioadă, 2014-2020? Câte proiecte cu finanţare europeană intenţionaţi să depuneţi şi, dacă se poate, ne oferiţi câteva exemple?
 
Noi am definitivat portofoliul de proiecte pe absolut toate axele unde putem aplica. În acest moment, se lucrează la elaborarea Studiilor de Fezabilitate şi a documentaţiilor necesare depunerii. Sperăm să fie contractate cât mai multe proiecte. Portofoliul de proiecte va fi postat pe site-ul CJC, pentru a putea fi studiat, fiind foarte multe proiecte incluse.

 
Programul România - Bulgaria a încheiat prima etapă a proiectelor soft la începutul verii, urmând ca proiectele hard ce se axează masiv pe infrastructură şi achiziţii să fie depuse până la sfârşitul acestei luni. Conform informaţiilor oferite de site-urile oficiale, cele trei linii (infrastructură rutieră, zona verde, situaţii de urgenţă) deschise în cele două sesiuni (soft - hard) au avut alocat un buget mai mult decât generos, de câteva zeci de milioane de euro, concurenţa fiind foarte mare, iar şansele relansării de noi apeluri fiind aproape de zero. 
 
Ne puteţi spune ce proiecte a depus CJC, în calitate de lider, fireşte, pe fiecare dintre cele două apeluri? Programul de cooperare transfrontalieră, alături de Programul regional reprezintă principalele surse de fonduri europene şi este foarte important de aflat dacă judeţul Constanţa face tot posibilul (aşa cum ar fi firesc) să utilizeze aceste finanţări la potenţialul maxim.
 
Conducerea CJC şi personalul Direcţiei Generale de Proiecte fac toate eforturile necesare pentru a finaliza toate proiectele începute şi pentru a accesa, în viitor, cât de mult este posibil din aceste fonduri. De asemenea, urmărim cu mare atenţie şi promovarea proiectelor unde CJC nu este lider, dar este beneficiar.

Întrebare cititor ZIUA de Constanţa:

Acest autocar este proprietatea CJC. El a fost folosit în trecut pentru toate activităţile susţinute de CJC şi de instituţiile din subordine (pentru deplasările cluburilor sportive, ale Teatrului de Stat, ale Teatrului de copii etc.), dar, din acest an, prin decizia Curţii de Conturi, el nu poate fi folosit decât pentru personalul CJC. Între timp, a fost omologat pentru a face curse speciale şi, după ce vom avea certificatele de la ARR, îl vom putea închiria ca orice altă societate.