Interviu online cu Dana Dumitrescu, directorul Teatrului de Stat Constanţa Tema este - A treia ediţie a Festivalului Internaţional de Teatru „Miturile Cetăţii“

Ne mai despart doar câteva zile de startul celei de-a treia ediţii a Festivalului Internaţional de Teatru „Miturile Cetăţii“, singurul festival din România dedicat teatrului antic şi temelor mitologice, aşa cum au evoluat ele de-a lungul timpului.

 

Evenimentul se desfăşoară în perioada 20 - 27 iunie a.c., la Constanţa, şi mobilizează profesionişti şi iubitori de teatru din toată ţara şi din străinătate. Aceştia vor avea prilejul să vadă unele dintre cele mai importante şi mai valoroase spectacole ale unor instituţii teatrale din ţară şi din străinătate. 

 

Spectacolele au atras circa 20.000 de spectatori, de toate vârstele, constănţeni şi turişti, atât români, cât şi străini, care au umplut sălile şi toate celelalte spaţii neconvenţionale. Organizat de Teatrul de Stat Constanţa, cu susţinerea financiară a Consiliului Judeţean Constanţa, Festivalul Internaţional de Teatru „Miturile Cetăţii“ este o continuare a „Serilor de teatru antic“, desfăşurate în anii ’70 în judeţul Constanţa, o tradiţie preţuită de localnici, o tradiţie ce face parte din moştenirea culturală a acestor locuri. 

 

Ce trupe s-au alăturat festivalului organizat de Teatrul de Stat constănţean? Ce aduce nou această ediţie? Care sunt spaţiile în care se va desfăşura, în afara Pieţei Ovidiu?

 

Discutăm despre aceste aspecte, dar şi despre altele, cu Dana Dumitrescu, directorul Teatrului de Stat Constanţa, vineri, 15 iunie, de la ora 11.00, în cadrul unui interviu online, în direct pe www.ziuaconstanta.ro.

 

Aşteptăm întrebările dumneavoastră adresate prin formularul de comentarii de la sfârşitul articolului sau la adresa interviu@ziuact.ro.

 

 

Nota redacţiei: Pentru a păstra coerenţa şi relevanţa discuţiei, nu vom valida comentariile care nu se referă la temele anunţate, care nu conţin întrebări sau care constau în atacuri la persoană.

 

 

De unde a plecat ideea organizării acestui festival, în urmă cu doi ani?

Ideea unui festival de teatru la Constanţa mi-a încolţit în minte înainte cu câţiva ani de a deveni managerul acestei instituţii. Nu aveam în acel moment nici cea mai mică ideea că voi ocupa această funcţie, dar eram convinsă de faptul că voi încerca să construiesc un festival de teatru pentru constănţeni. Am căutat mullt timp formula şi am considerat că cel mai potrivit este să reînvii tradiţia şi să avem posibilitatea prin spectacolul teatral să punem în valoare moştenirea istorică şi spaţiul geografic unic în România, care conferă specificitate şi identitate teatrului constănţean.
M-am sfătuit încă de la începuturi cu cronicarul de teatru Doru Mareş atât în privinţa formullei festivalului cât şi a numelui şi am ajuns la actuala denumire Miturile Cetăţii, pornind de la teatrul antic, de la temele, subiectele, dimensiunea personajellor de tip antic, urmărind traseul miturilor, din cele mai vechi timpuri până în contemporaneitate.
La ora actuală, spaţiul la care ne-am delimitat este Cetatea, oraşul, dar obiectivul principal este de a cuprinde cât mai multe zone ofertante din punct de vedere geografic, decoruri vii, oferite de spaţiul în care trăim, situri arheologice pe care să le valorificăm intrând astfel într-un circuit de turism cultural. Care astfel poate aduce multe beneficii oraşului şi judeţului Constanţa, începând de la resursa financiară, câştigarea unui număr cât mai mare de turişti, până la imaginea favorabilă creată prin produsul cultural.

 

Care sunt plusurile cu care vine cea de-a treia ediţie, în comparaţie cu ediţiile anterioare? 

Cea de-a treia ediţie în faţa căreia ne aflăm aduce opt zile de festival, opt zile de spectacole, evenimente teatrale şi conexe (lansări de carte, revistă de specialitate, colocvii, conferinţe). Noutatea constă în alte două spaţii neconvenţionale pentru actul teatral, şi anume pllatforma din faţa Cazinoului din Constanţa şi Catedrala Arhiepiscopală Sfinţii Petru şi Pavel. Restul spaţiilor în care se vor desfăşura evenimentele rămân sala TSC, sala Teatrului pentru copii şi tineret, Termele romane şi sala pictată din interiorul Muzeului de Istorie şi Arheologie. Astfel că şi în acest an avem ca parteneri: Teatrul pentru copii şi tineret şi Muzeul de Arheologie, la care se adaugă Centrul Culltural Theodor Burada, Biblioteca Judeţeană şi Muzeul de Artă Populară.
Dacă anul trecut festivalul a stat sub semnul celebrării lui Ovidius, de data acesta festivalul se înscrie cu o parte din evenimente în calendarul marcării Centenarului.

Care sunt trupele sau instituţiile care vor participa la festivalul de anul acesta?

La cea de-a treia ediţie spectatorii constănţeni pot fi martori la 22 de spectacole venite din cele mai importante teatre din România: Teatrul Naţional I.L. Caragiale Bucureşti, Teatrull Naţional Radu Stanca din Sibiu, Teatrul Naţional Cluj, Teatrul Regina Maria Oradea, Teatrul Excelsior Bucureşti, Teatrull Municipal Baia Mare, Teatrul Toma Caragiu Ploieşti, Teatrul Dramatic Galaţi, Teatrul Evreiesc de Stat, Teatrull Act. Iar din străinătate aşteptăm Teatrul Astragali, din Lecce-Italia, o companie de teatru din Lyon-Franţa, o companie de teatru din Ungaria şi un important teatru din Tel Aviv-Israel.
În această ediţie, avem ca noutate prezenţa spectacolului HAMLET, realizat de elevii Colegiului de Arte Regina Maria din Constanţa, spectacoll premiat la Ollimpiada Naţională Arta actorului, dorind în acest fel să deschidem o nouă secţiune a festivalului, în care să fie atraşi şi promovaţi tineri şi viitori actori.
O altă surpriză adusă constănţenilor o constituie realizarea unor reprezentaţii stradale, de către trupa Famous Art din Cluj, în fiecare seară, începând cu orele 20, în Piaţa Ovidiu.

 

Un desfăşurător pe zile puteţi dezvălui?

Pentru a nu dezvălui chiar toate surprizele pregătite în această ediţie, voi puncta câteva dintre spectacolele şi numele importante care ne vor încânta în serile festivalului.
Şi anume spectacolul muzical Zaraza, realizat de apreciatul coregraf Răzvan Mazilu cu trupa Teatrului Toma Caragiu Ploieşti, din distribuţia căruia fac parte Nico şi Aurelian Temişan, spectacolul-concert Până la rai, cu violoncelistul Adrian Naidin şi invitaţii săi, un spectacol de suflet românesc. Muzicalul de succes Scripcarul pe acoperiş realizat de Teatrul Regina Maria din Oradea. Spectacolul Păi despre ce vorbim noi aici, domnule?, în regia lui Alexandru Dabija, cu doi mari actori ai scenei româneşti Marcel Iureş şi George Mihăiţă. Spectacolului Magic Naţional, în regia directorullui TNB, Ion Caramitru, pe care îl vom admira în spectacol alături de Anca Sigartău, Tania Popa, Marius Manolle, Medeea Marinescu, pe muzica realizată live de Emi Drăgoi.

Nume importante ale regiei vor fi de asemenea prezente în festival: Silviu Purcărete, Alexander Hausvater, Alexandru Dabija şi prietenul festivalului Miturile Cetăţii, Constantin Chiriac, directorul Teatrului Naţional Radu Stanca Sibiu şi preşedintele celui mai mare festival din România, care se desfăşoară la Sibiu, şi care ne va bucura cu un recital de poezie religioasă în Catedrala Sfinţii Petru şi Pavel.

 

În ce spaţii sunt programate spectacolele?

Pentru că am răspuns anterior la această întrebare, vă voi oferi câteva informaţii legate de accesul la spectacole. În spaţiile exterioare intrarea este liberă, iar la sala de spectacol a TSC şi sala Teatrului pentru copii şi tineret s-au pus în vânzare bilete la preţul obişnuit: 30 lei adullţi, 7,5 lei elevi, studenţi, pensionari.
Avem doar două spectacole la preţul de 40 lei adullţi, respectiv 7,5 lei elevi, studenţi, pensionari: Păi despre ce vorbim noi aici, domnule? - Teatrul ACT Bucureşti Şi Oidip (titlu… asumat de Teatrul Naţional din Sibiu).
Aş mai avea de menţionat un lucru important în atenţioa spectatorilor şi anume că începând cu cea de-a treia ediţie a festivalului s-au pus în vânzare bilete online pe site-urile partenere TSC.

 

De la prima la a doua ediţie aţi putut constata o creştere a numărului de persoane interesate? 

Am observat o creştere a numărului de spectatori atât la nivelul festivalului, cât mai ales în sala de spectacol, la reprezentaţiile TSC, pe tot parcursul stagiunii. Astfel că programul teatrului a crescut de la două spectacole pe săptămână oferite publicului, la trei, datorită cererii impresionante, ţinând cont de faptul că cel puţin două din trei s-au jucat cu casa închisă în fiecare săptămână.
Am mai remarcat un lucru pozitiv şi încurajator, prin creşterea numărului spectatorilor tineri şi foarte tineri.

 

Există un gen predilect de „consumatori“ ai acestor spectacole?


Cred că există şi un public ţintă pentru acest tip de spectacole specifice festivalului, dar se dezvoltă o categorie de public extrem de interesată de evenimentul teatral, motivată de o necesitate culturală, resimţită din ce în ce mai acut, ceea ce ne determină la performanţă şi la o lărgire a plajei de teme şi subiecte abordate.

La recentul eveniment organizat de ZIUA de Constanţa în cinstea seniorilor teatrului de la malul mării a fost pusă tot mai insistent problema readucerii Revistei ca gen teatral pe scenele constănţene. Care este opinia dvs? 

Din punct de vedere juridic este o chestiune pe care o poate decide autoritatea locală sau judeţeană pentru că acest gen teatral presupune multă resursă umană, ceea ce înseamnă o organigramă specială, producţiile fiind mult mai costisitoare, începând de la numărul mare de artişti prezenţi pe scenă, până la realizarea de costume şi decoruri care într-un astfel de gen de spectacol se cer a fi somptuoase.
Personal, mi-am propus şi-mi doresc să realizez în cât mai scurt timp un spectacol cabaret, care să readucă, poate, câte ceva din genul teatral atât de îndrăgit generaţiilor contemporane cu Fantasio.
Am participat cu mare drag la evenimentul organizat de ZIUA de Constanţa şi am remarcat faptul că s-a punctat încă o dată necesitatea existenţei unui teatru naţional la Constanţa. Consider că este firească această dolleanţă, pe care de alltfel o nutresc şi eu. Chiar face parte din obiectivele mele, ţinând cont de faptul că Dobrogea este singura regiune istorică văduvită de un teatru naţional. Inclusiv de construcţia fizică a unei clădiri de teatru.  Avem nevoie de o clădire nouă, specifică, construită de la zero, la standarde europene. Nu mai departe de acest festival, în care colaborăm cu regizori străini, cu invitaţi din mai multe ţări europene şi ne simţim chiar vitregiţi de o tehnică modernă, actuală, care să ajute în realizarea actului artistic.

Care este bugetul ediţiei a treia a festivalului? 

Anul acesta bugetul festivalului este de 900.000 lei. Încă un buget mic pentru grandoarea unui astfell de festival, dar pentru noi este minunat că putem susţine şi anul acesta festivalull şi că are continuitate. Mulţumim pe această cale Consiliului Judeţean, care a înţeles importanţa continuării unui astfel de eveniment care poate constitui o deschidere de sezon la un allt nivel de percepţie şi care poate să atragă, aşa cum spunem şi la începutul interviului, un număr considerabil de turişti, atât din ţară, cât şi din străinătate.