Interviu online cu deputatul PDL Florin Gheorghe Tema este - De ce vrea politicianul anchetă la IPJ Constanţa?

De ce vrea un parlamentar constănţean un control al MAI la nivelul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Constanţa? Sunt poliţiştii o problemă pentru judeţ? Când au pierdut aceştia din punct de vedere al imaginii şi cum poate fi recuperat acest capital de imagine?
Vorbim despre aceste aspecte mâine, de la ora 11.00, cu deputatul PDL Florin Gheorghe, în cadrul unui unui interviu online, în direct pe www.ziuaconstanta.ro.

Aşteptăm întrebările dumneavoastră prin formularul de comentarii de la sfârşitul articolului sau la adresa interviu@ziuact.ro.

Realizator: Ada CODAU

Nota redacţiei: Pentru a păstra coerenţa şi relevanţa discuţiei, nu vom valida comentariile care nu se referă la temele anunţate, care nu conţin întrebări sau care constau în atacuri la persoană.

Intrebările redacţiei:
 
1. De ce credeţi că se impune o anchetă a Corpului de Control al MAI la nivelul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Constanţa? Aţi făcut, în sensul acesta, o solicitare ministrului Radu Stroe.


Aşa cum am arătat în interpelarea trimisă domnului ministru Radu Stroe, cetăţenii judeţului Constanţa sunt nemulţumiţi de activitatea poliţiştilor constănţeni şi de numărul mare de dosare nerezolvate. De foarte multe ori, a fost nevoie ca presa să sesizeze fapte grave care s-au petrecut, pentru ca poliţiştii să demareze anchete. Un astfel de exemplu e nu mai departe de ieri, când un tânăr de liceu a fost sechestrat şi tâlhărit în scara unui bloc de doi colegi, deşi atât Guverul, cât şi Inspectoratul Şcolar au afirmat, la începutul anului şcolar, că poliţiştii vor patrula împreună cu jandarmii şi vor asigura, în apropierea unităţilor de învăţământ, ordinea publică şi siguranţa elevilor.


2. Cărui fapt credeţi că se datorează numărul mare al cetăţenilor nemulţumiţi de activitatea poliţiştilor constănţeni?

Numărul mare al cetăţenilor nemulţumiţi se datorează activităţii ineficiente a poliţiştilor şi rezolvării cu întârziere a dosarelor pe care le au în lucru şi, câteodată, indiferenţei pe care o manifestă poliţiştii în legătură cu actele anti-sociale care au loc în spaţiul public. Nu de puţine ori, poliţiştii au întors spatele atunci când au fost martorii unor evenimente anti-sociale.
 
3. .Cum poate fi îmbunătăţită imaginea poliţiştilor?

Imaginea poliţiştilor poate fi îmbunătăţită într-un singur mod: realizarea îndatoririlor pe care le au în fişa postului. De asemenea, imaginea lor poate fi îmbunătăţită simţitor prin implicarea în rezolvarea actelor anti-sociale în timp util şi, câteodată, prin autosesizarea lor în soluţionarea unor astfel de probleme ale cetăţenilor. Poliţiştii trebuie să fie conştienţi că sunt plătiţi din bani publici, deci banii noştri, şi că trebuie să fie în slujba noastră, a cetăţenilor pentru a ne asigura siguranţa şi liniştea de care avem nevoie. Eu aş recomanda şi ministrului de Interne, Radu Stroe, o mai mare implicare în problemele pe care le au poliţiştii şi în problemele care ţin de buna funcţionare a inspectoratelor judeţene de Poliţie.
 

4. Tot la capitolul nemulţumiri figurează şi solicitarea dumneavoastră privind demisia de urgenţă a conducerii Curţii de Conturi a României. Pe ce se bazează această solicitare?

În ceea ce priveşte activitatea Curţii de Conturi a României, consider că este una foarte slabă, deoarece atât presa, cât şi politicienii şi societatea civilă au atras atenţia asupra faptului că multe instituţii publice - primării, ministere etc. - cheltuie banul public ori defectuos, ori cu rea intenţie. Nu am constatat vreun control care să se finalizeze cu impunerea unor măsuri pentru remedierea acestui gen de situaţii. Exemple ar fi multe: Primăria Generală a Capitalei alocă anual milioane de euro pentru gestionarea problemei câinilor fără stăpân, însă situaţia este scăpată de sub control, iar acei bani nu se regăsesc fizic în planurile pe care primăria le-a avut pentru această problemă. Totodată, toată lumea a criticat faptul că avem cel mai scump kilometru de autostradă din Europa, însă verificările pe care le-a făcut Curtea de Conturi nu au ajuns la acelaşi rezultat. Din acest motiv, mă întreb dacă mai este cazul să plătim aceste salarii imense pentru societatea românească acestor domni care conduc Curtea de Conturi a României, deoarece rezultatele muncii lor sunt inexistente.
 
5. Aţi făcut referire, în repetate rânduri, în ultimele ieşiri publice, la „sifonarea banului public”. Care sunt zonele în care banul public este cel mai prost gestionat? Unde credeţi că ar exista scurgeri?

Cu siguranţă, zonele în care se sifonează banul public sunt cele care au tangenţă cu achiziţiile publice, cu licitaţiile. Din acest motiv, Guvernul USL a şi modificat pragul minim de acorare a contractelor de achiziţionare de bunuri şi servicii fără licitaţie, de la 40.000, la 100.000 de euro. Din acest motiv, putem vedea, la diverse instituţii publice achiziţii exotice, care nu au nicio logică. Am ajuns să vedem palmierii de la Timişoara, panseluţe prin diverse comune uitate de lume sau videoclipuri pentru promovarea unor staţiuni (care, în final, în loc să atragă turişti, i-a gonit) şi alte exemple de achiziţii publice (creioane, ascuţitori şi alte lucruri care zac în depozitele instituţiilor).
 
6. Cum stă treaba cu baronii locali? În opinia dumneavoastră, aceştia vor „să dărâme statul de drept şi democraţia, sfârtecând după interesele lor proprii administraţia ţării”. L-aţi amintit printre aceşti aşa numiţi baroni şi pe Nicuşor Constantinescu, preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa. Presupunând că acesta ar avea un interes în ceea ce dumneavoastră numiţi dărâmarea statului de drept, care ar fi acela?

Ultimele ieşiri publice ale unor politicieni aflaţi la Putere în acest moment mi-au ridicat multe semne de întrebare. Nu este normal ca o lege care se aplică în România să fie respectată doar de către unii cetăţeni, iar de alţii nu. Cu toţii suntem egali în faţa legii. Dacă o lege se dovedeşte ca fiind greşită, o putem modifica în Parlamentul României pentru ca ea să răspundă cât mai bine cerinţelor nostre, ale tuturor. Nu putem avea legi doar pentru primari sau pentru preşedinţi de consilii judeţene sau penteu miniştri. Şi ei sunt cetăţeni ai acestei ţări şi trebuie să aibă exact aceleaşi drepturi ca toţi ceilalţi.
 
7. De ce credeţi că instituţii precum ANI, precum DNA sunt hulite de politicieni?

Aceste instituţii, precum ANI sau DNA, sunt cele mai apreciate în afara ţării de către Comisia Europeană şi activitatea lor a adus cele mai multe beneficii cuprinse în raportul MCV. Nu am văzut politicieni serioşi care să aibă ceva de reproşat acestor instituţii. Bineînţeles că sunt unii care se simt cu musca pe căciulă, majoritatea aflaţi la guvernare în acest moment şi care încearcă să-şi asigure un viitor liniştit. Însă pe noi, politicienii resposabili, trebuie să ne intereseze părerile oamenilor simpli. Nu am văzut, până în prezent, cetăţeni sau membri marcanţi ai societăţii civile care să aducă reproşuri activităţii acestor două instituţii.
 
8. Cum credeţi că se va termina povestea aleşilor locali incompatibili? Credeţi în posibilitatea unei amnistii?

În niciun caz nu cred în posibilitatea unei amnistii a aleşilor locali găsiţi incompatibili. Ei erau obligaţi să cunoască legile acestei ţări, mai ales că sunt aleşi de către cetăţeni şi reprezintă instituţiile pe care le conduc. O variantă pe care aş vedea-o posibilă ar fi ca aceşti aleşi locali găsiţi incompatibili să îşi ducă la bun sfârşit acest mandat, iar la alegerile din 2016 să aibă interdicţia de a candida. Dacă ar fi eliberaţi din funcţie în acest moment, s-ar crea un haos în administraţia publică locală şi nu cred că ar fi benefic pentru o comunitate locală să treacă iar prin alegeri, mai ales că la anul le aşteaptă două runde de alegeri, pentru Parlamentul European şi pentru Preşedinţia României.
Legat de acest subiect, unul dintre proiectele mele pe care vreau sa le promovez în Parlament se referă la modificarea Legii 215 a administraţiei publice locale, care va rezolva problema aleşilor locali incompatibili.

9. Credeţi într-o administraţie locală fără incompatibili? Pentru că vorbim aici despre sute de aleşi locali aflaţi în această situaţie.

Sigur că eu cred că vom ajunge să avem o administraţie locală fără incompatibili. În acest moment, cei mai mulţi dintre cei găsiţi incompatibili nu au comis fapte grave, iar actele de care sunt învinuiţi au fost comise din ignoranţă, fără rea credinţă, necunoscând legea. Ceilalţi, care au fost declaraţi incompatibili pentru fapte grave nu au nicio scuză şi vor trebui să răspundă în faţa legii.

10. Dar într-un guvern fără miniştri condamndaţi şi inculpaţi? La începutul acestei săptămâni, vicepremierul Liviu Dragnea a fost trimis în judecată în dosarul "Fraudă la referendum".

Guvernul României ar trebui să fie format din cei mai competenţi oameni, oameni asupra cărora nu planează nicio suspiciune. Pentru că în actualul Guvern al  României am avut şi avem multe astfel de exemple, mă gândesc că premierul Victor Ponta a avut multe obligaţii de achitat şi nu a ţinut cont de trecutul sau de faptele care nu i-ar fi putut recomanda, pentru aceste funcţii, pe aceşti miniştri. Din moment ce tu, ca premier, ai cunoştinţă de faptele penale din trecut ale unor miniştri, nu înţeleg raţiunea pentru care îl accepţi în cabinetul tău. Acelaşi lucru îl putem spune şi despre vicepremierul Liviu Dragnea. Deşi el afirmă că este un dosar instrumentat politic, această declaraţie e contrazisă de miiile de file cuprinse în dosar şi de sutele de probe administrate de către procurori.

11. Cum vă raportaţi, în calitate de parlamentar de opoziţie, la actualul executiv? Credeţi că vocea dumneavoastră contează, credeţi că aveţi pârghiile necesare pentru a influenţa cumva mersul lucrurilor?

Deşi actuala Opoziţie din Parlament este destul de firavă, acest lucru nu ne împiedică pe unii dintre noi să ne facem datoria faţă de cetăţenii care ne-au trimis în Parlament. În acest moment, pot spune că PDL a rămas singurul partid de Opoziţie, deoarece partidul lui Dan Diaconescu, PP-DD, se dezintegrează şi cred că până la Crăciun nu vor mai rămâne parlamentari suficienţi pentru a-şi menţine grupul politic în Parlament. Majoritatea se va îndrepta către PSD sau partidele aflate în jurul PSD-ului (PC, UNPR). UDMR-ul are o politică proprie, iar celelalte minorităţi naţionale, după cum se ştie, întotdeauna au susţinut Puterea.

12. Care sunt cele mai importante proiecte pe care le aveţi în vedere, în calitate de deputat, în viitorul apropiat?

Săptămâna viitoare voi depune, în Parlament, o iniţiativă legislativă care se referă la completarea Legii 53/2003 privind Codul Muncii ca urmare a solicitărilor venite dinspre agenţii economici care activează în domeniul turismului şi care, de-a lungul anilor, s-au confruntat cu unele problemele în ceea ce priveşte angajarea personalului.
De asemenea, până la sfârşitul acestui an voi depune şi modificările pentru Legea 215 şi, bineînţeles, la Legea bugetului voi face mai multe amendamente pentru Constanţa. Ar mai fi şi alte iniţiative la care lucrez, dar nu ştiu dacă voi reuşi să le termin în acest an sau dacă ele rămân pentru începutul anului viitor.

13. Cine va fi candidatul PDL la prezidenţiale? Este nevoie de un candidat comun tuturor partidelor de dreapta din România?

În acest moment, nu se cunoaşte candidatul PDL la prezidenţiale. În interiorul partidului s-a adoptat o hotărâre prin care cei care doresc să candideze, din partea PDL, pentru această funcţie să fie votaţi de toţi membrii de partid care au cotizaţia plătită la zi. După părerea mea, cred că toate partidele de dreapta din România ar trebui să susţină un candidat comun la funcţia de preşedinte al României pentru a avea cele mai mari şanse de câştig. Un rol foarte important în desemnarea candidatului Dreptei cred că îl va avea şi actulul preşedinte, domnul Traian Băsescu. Cred că cel pe care va pune mâna Traian Băsescu va fi viitorul preşedinte al României, oricare ar fi contracandidatul său, Victor Ponta sau Sorin Oprescu.