Interviu online cu doctorul nutriţionist Mihaela Iftene „Înfometarea nu este o soluţie! Se poate pierde în greutate mâncând echilibrat şi diversificat”

La nivel mondial, un adult din trei este supraponderal sau obez, mai exact, studiile arată că peste 1,4 miliarde de persoane se luptă cu kilogramele în plus. Atunci când ne hotărâm să începem o dietă de slăbire, cel mai bun sfat îl putem primi de la un specialist în nutriţie.
 
Deseori se fac greşeli pe timpul unui regim de slăbire, iar, pentru ca aceste greşeli să nu aibă efecte negative asupra organismului nostru pe timp îndelungat, este indicat să respectăm câteva reguli de alimentaţie care ne vor ajuta în pierderea kilogramelor în plus.
 
Despre acestea, despre diabet şi cum ne afectează stresul sau viciile dieta de slăbire, am discutat cu doctorul specialist în diabet, nutriţie şi boli metabolice Mihaela Iftene, în cadrul unui interviu online, în direct pe www.ziuaconstanta.ro.
 
Realizator: Silvia-Costina NICOLA
 
Întrebările redacţiei:
 

• Ce trebuie să ştim când vrem să începem o dietă? 

 
O dietă se începe în baza unei consultaţii medicale şi a unor analize recomandate de medicul specialist. Fiecare persoană este diferită şi poate suferi de anumite afecţiuni care se pot agrava sau pot încetini procesul de scădere în greutate dacă nu sunt identificate la timp. Spre exemplu, dacă pacientul are probleme renale, aportul de proteine trebuie limitat deoarece acestea pot distruge şi mai mult o funcţie renală deja alterată.
 

• Deseori, atunci când începem o dietă, nu ţinem cont de regulile esenţiale pentru a pierde în greutate şi oricât am încerca, nu slăbim, chiar dacă consumăm un număr redus de calorii. Care sunt aceste reguli şi de ce anume mai trebuie să ţinem cont atunci când vrem să pierdem în greutate?

 
Înfometarea nu este o soluţie! Se poate pierde în greutate mâncând echilibrat şi diversificat. Principala regulă este aceea de a avea mai multe mese pe timpul zilei şi, eventual, două gustări. Astfel, obligatoriu este să luăm micul dejun, prânzul şi cina şi, dacă se poate, două gustări între mesele principale.
 

După ora cinei, recomandată în jurul orei 19.00, nu trebuie să mai consumăm deloc alimente până a doua zi dimineaţă.
De asemenea, trebuie evitate dulciurile concentrate şi sucurile cu sau fără acid, din comerţ sau făcute în casă. Alcoolul nu este recomandat! Toată această dietă trebuie asociată cu efort fizic, în limita toleranţei, pentru a potenţa efectul dietei.
 

• Care sunt greşelile pe care le facem atunci când începem un regim alimentar de slăbire?

 
Nu trebuie să ne limităm la o singură grupă de alimente. Astfel, dietele bazate numai pe proteine sau lipide, fără aport glucidic sunt extrem de nocive pentru organism şi trebuiesc limitate la perioade foarte scurte de timp. Se recomandă să mâncăm cantităţi mici din grupe alimentare diverse (glucide, lipide, proteine).
 
Înfometarea nu este o soluţie, o singură masă pe zi nu ne ajută să slăbim. Putem astfel să ne lipsim de minerale şi vitamine, importante pentru organismul nostru sau putem ajunge să mâncăm o cantitate foarte mare de mâncare la o masă târzie şi, astfel, să forţăm organismul să digere la ore târzii din noapte.
 
Tot ce a mers pentru vecina nu este valabil şi pentru noi. Fiecare suntem entităţi de sine stătătoare şi reacţionăm diferit la diferite regimuri. De aceea, un proces de slăbire trebuie iniţiat de medicul specialist în baza unor analize specifice.   
 

• Ne pot cauza aceste greşeli diferite afecţiuni metabolice? Care sunt acelea şi cum le putem preveni?

 

Principalele afecţiuni care se pot agrava datorită unor cure de slăbire exagerate sunt reprezentate de gută, dislipidemie sau anumite boli de rinichi sau hepatice. Dacă pacientul îşi face la începutul iniţierii regimului analizele, acestea pot fi identificate cu uşurinţă şi regimul poate fi adaptat la persoana respectivă. În gută şi în boala cronică de rinichi, aportul de proteine trebuie redus, iar în dislipidemie se reduce aportul de grăsimi.
 
O mare atenţie trebuie acordată şi persoanelor cu afecţiuni ale tiroidei care, dacă nu reuşesc să regleze funcţia tiroidiană, pot întâmpina rezistenţă în procesul de slăbire. La aceste persoane, un consult endocrinologic este necesar înainte de începerea dietei.
 

• Consumul de alcool ne influenţează dieta de slăbire? Dar pierdutul nopţilor?

 
Alcoolul conţine zahăr şi creşte glicemia. De aceea, poate produce creştere în greutate. Din păcate, după consumul de alcool, pofta de mâncare este stimulată şi putem consuma cantităţi mari de mâncare de care, în mod normal, nu am avea nevoie. De asemenea, „blochează” ficatul şi pancreasul în procesele de metabolism ducând la o creştere suplimentară a glicemiei. Dacă vrem să slăbim, trebuie să renunţăm la consumul de alcool, în principal de bere şi, dacă totuşi nu se poate, putem consuma ocazional vin sau tărie în cantităţi foarte mici.
 
Somnul este extrem de important pentru slăbit. Un somn odihnitor de minimum opt ore ne asigură un control mai bun al glicemiei şi un tonus bun. Pe perioada somnului se secretă hormoni care au rol în controlul aportului alimentar şi în scăderea în greutate. Dacă nu dormim suficient sau nu dormim perioade lungi de timp, aceşti hormoni nu se mai produc sau sunt în cantităţi reduse blocând procesul de slăbire.
 

• De obicei, începem o dietă de slăbire atunci când avem un surplus de greutate, obezitatea fiind boala secolului. Ce ne puteţi spune despre aceasta afecţiune şi care sunt complicaţiile pe care obezitatea le poate provoca?

 
Din păcate, România ocupă locuri fruntaşe în Europa, atât la obezitatea la adult, cât şi la obezitatea la copil. Obezitatea poate duce la complicaţii cardio-vasculare (infarct miocardic, accident vascular), la boli de metabolism (diabet, dislipidemie), cât şi la boli osteoarticulare. Din păcate, obezitatea poate duce la afecţiuni psihice de la depresie, izolare, până la anxietate. Astfel de pacienţi pot fi izolaţi la locul de muncă sau la şcoală, fiind mai greu de integrat. Pentru tratarea obezităţii este nevoie de echipe complexe formate din nutriţionişti, endocrinolog, psiholog, poate chiar şi psihiatru.
 

• Despre diabet ce ne puteţi spune? Cum se poate preveni, ţine sub control şi trata această boală?

 
Diabetul are două clase mari: diabetul zaharat de tip 1 şi diabetul zaharat de tip 2.
Diabetul zaharat de tip 1 are determinare autoimună fiind produs de o distrucţie bruscă a pancreasului şi alterarea funcţiei acestuia. Aceşti pacienţi prezintă un debut brusc cu scădere în greutate, consum crescut de lichide, consum mare de alimente şi urinări frecvente. Pentru aceştia, tratamentul este permanent cu insulină, cu mai multe injecţii pe zi si mai multe determinari ale glicemiei.
 
Diabetul zaharat de tip 2 are o cauzalitate complexă. Astfel, fondul genetic (un istoric de diabet la părinţi sau la fraţi) asociat cu obezitatea, sedentarismul, consumul de alcool, stresul, mesele neregulate putând duce la apariţia acestuia indiferent de vârstă. Din păcate, din ce în ce mai mulţi copii şi tineri pot face diabet zaharat de tip 2 din cauza tulburărilor alimentare şi lipsei de mişcare.
 
O viaţă activă, echilibrată, în care să alternăm perioadele de muncă cu cele de odihnă, în care să evitam consumul de dulciuri concentrate sau de sucuri, poate duce la prevenirea sau ţinerea sub control a complicaţiilor.
Complicaţiile, din păcate, sunt multiple. Un diabet necontrolat poate afecta întreg organismul, de la ochi, la picioare, rinichi, inimă sau creier.    
 

• Cum afectează stresul de zi cu zi dieta noastră de slăbire şi care sunt complicaţiile metabolice pe care le cauzează?

 
Stresul face parte din viaţa noastră. Stresul ne-a dus la evoluţie (a trebuit să inventăm roata, tehnologia pentru a ne adapta la ce era în jurul nostru). Mai degrabă, modul în care reacţionăm la stres, fiecare, individual, ne poate afecta viaţa. Astfel, dacă ducem acasă problemele de la serviciu, dacă mâncăm mai mult decât este necesar ca să uităm sau dacă mâncăm la ore târzii în noapte pentru că nu am avut timp la muncă, se poate ajunge la distrugerea sănătăţii, inclusiv la obezitate sau alte boli.
 
Timpul este singurul bun împărţit în mod egal tuturor. Ține de noi modul în care ne controlam timpul nostru. Dacă noi avem grijă de noi şi ne iubim, putem avea grijă şi de cei din jurul nostru.