Gabriela Bucovală, inspector şcolar general al ISJ Constanţa - „O provocare pentru sistemul de învăţământ este restructurarea reţelei şi a ofertei şcolare“

Din 27 februarie, se dă startul înscrierilor copiilor în clasa pregătitoare. Pentru a veni în sprijinul părinţilor, toate informaţiile referitoare la înscrierea în clasa pregătitoare -circumscripţii, metodologie, calendar, centre de evaluare psihosomatică - sunt publicate pe site-ul ISJ Constanţa, la secţiunea „Înscriere învăţământ primar“ (http://www.isjcta.ro).
 
Despre înscrierea copiilor la clasa pregătitoare, Evaluarea Naţională, examenul de Bacalaureat, dar şi despre noutăţile legislative ale anului şcolar am discutat, în cadrul unui interviu online, pe www.ziuaconstanta.ro, cu Gabriela Bucovală, inspector şcolar general al ISJ Constanţa.
 
Săptămâna viitoare încep înscrierile la clasa pregătitoare. Câţi elevi urmează să fie înscrişi în clasa pregătitoare pentru anul şcolar 2017-2018? Câte clase pregătitoare au fost prevăzute în planul de şcolarizare de către ISJ Constanţa? Dar clase I? Până la ce dată pot fi înscrişi copiii la o unitate şcolară?
 
Conform Calendarului înscrierii în învăţământul primar în anul şcolar 2017-2018, aprobat prin OMEN nr. 3247/14.02.2017, în perioada 27 februarie - 16 martie 2017, părinţii pot completa cererile-tip de înscriere în învăţământul primar fie online, fie la unitatea de învăţământ la care solicită înscrierea copilului. În aceeaşi perioadă, zilnic, în intervalul orar 8.00 - 18.00, iar sâmbătă, între 9.00 şi 13,00, se realizează validarea cererilor-tip de înscriere la unitatea de învăţământ la care solicită înscrierea copiilor.
 
Pe data de 17 martie va avea loc repartizarea la şcoala de circumscripţie a copiilor ai căror părinţi au solicitat acest lucru în cererea de înscriere, urmând ca în perioada 18 - 21 martie 2017, în cadrul comisiei de la nivelul unităţilor de învăţământ, să fie admise sau respinse, prin aplicarea criteriilor generale şi specifice de departajare, cererile părinţilor care au solicitat înscrierea la o altă unitate de învăţământ decât şcoala de circumscripţie, pe locurile rămase libere.
 
Pentru a veni în sprijinul părinţilor, toate informaţiile referitoare la înscrierea în clasa pregătitoare - circumscripţii, metodologie, calendar, centre de evaluare psihosomatică - se află publicate pe site-ul ISJ Constanţa, la departamentul „Înscriere învăţământ primar“ - http://www.isjcta.ro/.
 
Menţionez faptul că, în stabilirea numărului de clase pregătitoare, Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa a luat în calcul propunerile conducerilor de învăţământ referitoare la numărul de clase pregătitoare rezultate în urma recensământului copiilor realizat pentru fiecare circumscripţie şcolară. Astfel, în planul de şcolarizare al ISJ Constanţa au fost alocate 298 de clase pregătitoare - 7.390 de locuri şi 293 de clase I - 7.014 locuri.
 
Odată cu anunţarea înscrierilor copiilor în clasa pregătitoare sau în clasa I, începe şi goana părinţilor pentru un loc într-o şcoală cu renume. Cum contracarează ISJ Constanţa asemenea practici?

 
Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa respectă legislaţia în vigoare, respectiv prevederile Metodologiei de înscriere a copiilor în învăţământul primar pentru anul şcolar 2017 - 2018.
 
În luna martie încep simulările pentru Evaluarea Naţională, dar şi cele pentru Bacalaureat. Cât de mult contează evaluarea pentru elevi? Este relevantă, de vreme ce rezultatele obţinute nu vor fi trecute în catalog?
 
Într-adevăr, luni, 13 martie 2017, elevii claselor a VIII-a, a XI-a şi a XII-a vor susţine proba scrisă la disciplina Limba şi literatura română, marţi, 14 martie, se va desfăşura proba la Limba şi literatura maternă, joi, 16 martie, vor susţine proba scrisă la Matematică (elevii clasei a VIII-a) şi proba obligatorie a profilului - Matematică/Istorie (elevii clasei a XII-a şi a XI-a), urmând ca vineri, 17 martie, elevii clasei a XII-a să susţină proba la alegere a profilului şi specializării.
 
Rezultatele vor fi afişate pe 31 martie şi vreau să cred că aceste simulări sunt importante, deopotrivă, pentru elevi şi pentru profesori. De altfel, sunt unităţi şcolare care au organizat simulări încă din luna decembrie 2016 (de exemplu: Colegiul Naţional „Mircea cel Bătrân“, Colegiul Naţional Pedagogic „C. Brătescu“) tocmai pentru a-i familiariza pe elevi cu exigenţele unui examen şi pentru a recapitula programa pentru examen. Tratate cu responsabilitate de elevi, aceste simulări vor avea efectul scontat, o pregătire temeinică şi rezultate mai bune la examenele din vară.
 

La ce rezultate se aşteaptă ISJ Constanţa în urma simulării Evaluării Naţionale şi a Bacalaureatului? Mai ales că elevii sunt oglinda învăţătorilor, a profesorilor.
 
Permiteţi-mi să adaug că elevii sunt deopotrivă „oglinda părinţilor şi a societăţii“, nu numai a profesorilor. Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa se aşteaptă la rezultate corecte, astfel încât elevii, profesorii şi părinţii să aibă un feedback realist. Scopul acestor simulări este ca elevii să se familiarizeze cu rigorile unui examen, precum şi optimizarea rezultatelor la finalul studiilor gimnaziale sau liceale.
 
În ultimii ani, se tot vorbeşte de fraudă la examenele naţionale. Ce face sau ce poate face Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa pentru a preveni astfel de acţiuni?
 
În ultimii ani, numărul elevilor care fraudează examenul este într-o continuă scădere, ceea ce înseamnă că mesajul transmis de comisiile din centrele de examen şi de către reprezentanţii ISJ Constanţa a fost ferm şi constant, „toleranţă zero“ la fraudă. Este important de menţionat că există supraveghere video şi audio în toate sălile de examen, dar şi în sălile unde se predau-preiau şi se evaluează lucrările.
 
Care este situaţia şcolilor constănţene din punctul de vedere al autorizaţiilor necesare: de la Direcţia de Sănătate Publică şi de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă?
 
La începutul fiecărui an şcolar, Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa efectuează inspecţii tematice în vederea monitorizării situaţiei autorizaţiilor de funcţionare. Este o preocupare primordială a instituţiei noastre, în contextul în care educaţia se referă la beneficiul direct al elevului, atât din punctul de vedere al calităţii procesului educaţional, cât şi al administrării corespunzătoare a resurselor şcolii. Fiecare dintre instituţiile partenere în acest demers (ISJ, autoritate locală, ISU, DSP) aduce o contribuţie clară, reglementată prin proceduri şi legi, în vederea obţinerii acestor autorizaţii. Contribuţia poate fi financiară şi/sau la nivelul consultanţei de specialitate necesare pe parcursul efectuării demersurilor specifice de obţinere a certificărilor. Rezultanta acestui efort comun se regăseşte în numărul de şcoli care deţin autorizaţii de funcţionare.
 
În acest moment, din totalul de 488 de unităţi de învăţământ din judeţul nostru, 450 deţin autorizaţie sanitară de funcţionare. În ceea ce priveşte autorizaţiile ISU, prin prisma noilor reglementări legislative, apărute de curând, se efectuează în prezent o centralizare a instituţiilor şcolare care necesită autorizare. La această situaţie lucrează o echipă comună a ISJ şi ISU.
 
Ce ne puteţi spune despre concursul organizat pentru ocuparea funcţiilor de directori şi directori adjuncţi? Mai sunt unităţi şcolare în judeţ care nu au, la această oră, manageri? Care sunt acestea?
 
Concursul pentru ocuparea funcţiilor de director şi director adjunct s-a organizat în baza Metodologiei aprobate prin Ordinul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării nr. 5.080 din 31 august 2016. Acest document, alături de precizările care au urmat, a stabilit foarte clar condiţiile de participare, procedura de desfăşurare, precum şi finalitatea.
 
La nivelul judeţului nostru, concursul s-a desfăşurat în conformitate cu prevederile legale în vigoare, beneficiind şi de atenta monitorizare a reprezentanţilor ministerului şi a sindicatelor din învăţământ. Faptul că din respectivele comisii de examen au făcut parte (cu rol de observator) reprezentantul părinţilor şi al elevilor din unitatea de învăţământ a oferit comunităţii o viziune obiectivă a acestei evaluări. De asemenea, reprezentanţii autorităţilor locale, cu statut de membri în aceeaşi comisie, au certificat corectitudinea şi obiectivitatea cu care au fost analizate şi evaluate probele de concurs. S-a oferit astfel posibilitatea ca fiecare partener al şcolii (autoritate locală, părinte, elev) să contribuie şi să îşi asume o evaluare responsabilă a candidaţilor.
 
La nivelul judeţului Constanţa, dintre cele 197 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat, 100 au directori numiţi pe o perioadă de patru ani, în urma promovării concursului, iar restul de 97 de unităţi şcolare au directori numiţi prin detaşare în interesul învăţământului, până la organizarea următorului concurs, dar nu mai târziu de 31 august 2017.
 
Elevii au un statut al lor, care a fost publicat în Monitorul Oficial al României. Este acest statut respectat în şcolile constănţene?
 
Cred că ar fi oportun să subliniem că, în şcolile constănţene, elevul este în primul rând respectat. Eforturile de continuă formare a cadrelor didactice, de îmbunătăţire a bazei materiale din şcoli, de elaborare a unor oferte educaţionale pliate pe cerinţe sociale de actualitate sunt cele care demonstrează că elevul este în centrul acestui proces educaţional.
 
Statutul elevului ca document reglator a fost foarte repede asimilat în şcoală, prelucrat cu părinţii şi elevii, devenind parte a regulamentelor de ordine interioară. Capitolul al II-lea, care face referire la Drepturile educaţionale, vine, în ansamblul său, să sublinieze aspecte care sunt cuprinse în Legea educaţiei şi în ROFUIP (n.r. Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar), dar aduce şi completări noi, precise, de tipul: dreptul de proprietate intelectuală asupra rezultatelor obţinute prin activităţile de cercetare-dezvoltare, creaţie artistică şi inovare, conform legislaţiei în vigoare, şi a eventualelor contracte dintre părţi; dreptul de a primi rezultatele evaluărilor scrise în termen de maximum 15 zile lucrătoare; dreptul de a depune cerere de reevaluare a probelor scrise.
 
Ceea ce este important de reţinut e faptul că o unitate de învăţământ funcţionează în baza Legii educaţiei şi a ROFUIP. Statutul elevului şi alte documente specifice vin în completarea primelor două. De asemenea, elevii trebuie să reţină că, în acest Statut care-i reprezintă, există şi un capitol intitulat „Îndatoririle/obligaţiile elevilor“. Regulamentele prevăd drepturi şi îndatoriri, pe care trebuie să le respectăm toţi: elevi, părinţi, cadre didactice.
 
Ce ne puteţi spune despre examenul naţional de definitivare în învăţământ 2017? Recent, în Monitorul Oficial, a fost publicat ordinul care se referă la aprobarea Centralizatorului privind disciplinele de învăţământ, domeniile şi specializările, probele de concurs valabile pentru încadrarea personalului didactic din învăţământul preuniversitar, precum şi disciplinele pentru examenul naţional de definitivare în învăţământ 2017. Ce schimbări sunt aduse în desfăşurarea examenului naţional de definitivare în învăţământ 2017?
 
Ca o primă noutate în structura examenului naţional de definitivare în învăţământ sesiunea 2017, avem, în cadrul etapei I, pe lângă susţinerea celor două inspecţii de specialitate, şi evaluarea portofoliului profesional conform unei grile de evaluare anexă la metodologie. Portofoliul profesional personal este notat cu note între 1 şi 10.
 
Dacă în sesiunile anterioare nota finală a examenului era nota obţinută la proba scrisă, în această sesiune intră în calcul notele obţinute la inspecţiile de specialitate şi la evaluarea portofoliului profesional, cu o pondere de 10% fiecare, şi nota obţinută la proba scrisă, cu o pondere de 70%. Nota minimă de promovare a examenului este 8.
 
O altă noutate provine din modificarea Legii educaţiei naţionale, care elimină restricţia privind posibilitatea susţinerii examenului de definitivat în trei sesiuni, în cel mult cinci ani de la începerea primului stagiu de practică. Astfel, candidaţii care depăşesc vechimea de şapte ani de predare efectivă la catedră cu statut de cadru didactic calificat, precum şi candidaţii care au susţinut examenul naţional de definitivare în trei sesiuni fără să promoveze, dar care au finalizat, de fiecare dată, reluarea stagiului de practică cu durata de un an şcolar, au avut posibilitatea de a se înscrie pentru susţinerea acestui examen în sesiunea 2017.
 
Candidaţii pot susţine examenul naţional pentru definitivare în învăţământ fără taxă de cel mult trei ori. Prezentările ulterioare la examen sunt condiţionate de finalizarea reluării, de fiecare dată, a stagiului de practică cu durata de un an şcolar şi de achitarea, la unitatea de învăţământ la care se depune dosarul de înscriere, a unei taxe în cuantum de 300 de lei.
 
Care credeţi că sunt cele mai mari probleme ale învăţământului românesc?
 
În orice domeniu de activitate există aspecte care trebuie optimizate. Aşadar, vorbind despre educaţia din România, constatăm faptul că există o permanentă preocupare pentru simplificarea conţinuturilor, pentru degajarea programelor. Este o preocupare firească şi va exista întotdeauna. Din această căutare, rezultă strategii didactice din ce în ce mai eficiente, modele de acţiune adaptabile.
 
Nu cred că putem vorbi despre educaţie în viitor fără a fi conştienţi că acest lucru înseamnă o transformare permanentă. (Heraclit spunea că doar schimbarea este veşnică.) Trebuie să vedem aceste transformări ca eforturi fireşti de sincronizare a educaţiei la tipul de societate existent. Bineînţeles, schimbarea nu trebuie să fie echivalată cu lipsa stabilităţii/coerenţei sistemului de învăţământ. Această stabilitate este dată de principiile clare şi de valorile fundamentale ale educaţiei.
 
Lucrările şi studiile pe care le parcurgem astăzi despre educaţie nu oferă altceva decât, în mod fericit, alternative de acţiune pentru desfăşurarea unei educaţii integrate - integrăm conţinuturi, metode, obiective, discipline.
 
Un aspect care necesită o mai mare atenţie este corelarea corespunzătoare între conţinuturile informaţionale, manualele şcolare şi cadrele didactice formate în direcţia unui învăţământ de tip integrator, axat pe curriculum, la decizia şcolii.
 
Din vara anului 2015, sunteţi în fruntea ISJ. Care sunt proiectele majore în care v-aţi angajat şi câte aţi reuşiţi să duceţi la capăt, vorbind atât de infrastructură, cât şi de reformele educaţionale?
 
Proiectele derulate de Inspectoratul Şcolar Judeţean Constanţa din vara anului 2015 şi până în prezent s-au racordat la politicile educaţionale şi la strategiile propuse de minister. Preocuparea noastră permanentă în aplicarea acestora a fost aceea de a respecta legislaţia în vigoare şi de a deschide şcoala către comunitate.
 
Şcoala, ca serviciu public, are datoria de a sprijini schimbul de experienţă, informarea şi formarea părinţilor, atragerea tuturor factorilor din comunitate spre mai buna administrare a instituţiei şcolare.
 
Cele mai importante obiective ale activităţii noastre sunt asigurarea calităţii procesului instructiv-educativ, realizarea unui sistem educaţional stabil, echitabil, eficient şi relevant, creşterea credibilităţii sistemului educaţional, astfel încât şcoala să devină centru de educaţie şi de influenţare pozitivă a întregii comunităţi. Am acţionat şi vom acţiona în continuare pentru menţinerea şi creşterea calităţii educaţiei în toate unităţile şcolare, demonstrate de rezultatele învăţării, pentru reducerea abandonului şcolar şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii, precum şi pentru dezvoltarea învăţământului profesional şi tehnic, care să permită o mai bună inserţie profesională a absolvenţilor.
 
O provocare pentru sistemul de învăţământ este aceea a restructurării reţelei şi a ofertei şcolare ţinând cont de evoluţia factorului demografic, respectiv de scăderea în timp a numărului de elevi, dar şi de contextul socio-economic, de necesităţile şi specificul pieţei muncii.
 
Dacă în sensul restructurării reţelei şcolare avansăm cu paşi mici, aceasta fiind atributul autorităţilor locale, în ceea ce priveşte planul de şcolarizare, pot spune că s-a fundamentat pe baze reale şi în concordanţă cu solicitările agenţilor economici. Astfel, pentru anul şcolar în curs, la clasa a IX-a - zi planul de şcolarizare proiectat a fost realizat în proporţie 99,5%; din 225 de clase proiectate, s-au realizat 224 - 190 învăţământ liceal (teoretic, vocaţional şi tehnologic) şi 34 învăţământ profesional de trei ani. Pe fondul scăderii numărului de absolvenţi ai ciclului gimnazial, pentru anul şcolar 2017 - 2018, planul de şcolarizare proiectat conţine 218 clase a IX-a - zi, din care 43 de clase învăţământ profesional de trei ani şi sperăm în realizarea acestui plan într-un procent cel puţin la fel de bun ca cel anterior.
 
În continuare, ne dorim atragerea comunităţii locale la viaţa şi problemele şcolii, prin transparentizarea serviciilor şi activităţilor acesteia din urmă. În acest sens, încurajăm parteneriatele de colaborare care se pot încheia cu autorităţile locale, instituţiile publice deconcentrate sau cu organizaţiile nonguvernamentale. Aceste parteneriate trebuie să fie clare, să prevadă concis responsabilităţile şi drepturile părţilor, să vină în întâmpinarea orizontului de aşteptare al şcolii cu activităţi concrete, care să urmărească valorizarea şi popularizarea rezultatelor comune.