Interviu online cu Gabriela Neagu, inspector ISJ Constanţa Tema este - Cum se sincronizează oferta educaţională din Constanţa cu cerinţele pieţei de muncă

Judeţul Constanţa se numără printre primele judeţe din ţară în ceea ce priveşte orientarea elevilor către şcolile profesionale şi tehnice. Care sunt avantajele acestei alegeri şi ce perspective au aceşti elevi în eventualitatea în care vor dori să-şi continue studiile? Ce oferă aceste şcoli, cum anume îi pregătesc acestea pe elevi? Se vor adapta ei mai uşor la cerinţele pieţei de muncă?
Discutăm despre aceste aspecte vineri, de la ora 11.00, în cadrul unui interviu online în direct pe www.ziuaconstanta.ro cu Gabriela Neagu, inspector pentru învăţământul profesional şi tehnic din cadrul ISJ Constanţa.

Aşteptăm întrebările dumneavoastră prin formularul de comentarii de la sfârşitul articolului sau la adresa interviu@ziuact.ro.

Realizator: Ada CODAU

Nota redacţiei: Pentru a păstra coerenţa şi relevanţa discuţiei, nu vom valida comentariile care nu se referă la temele anunţate, care nu conţin întrebări sau care constau în atacuri la persoană.

Întrebările redacţiei:

Judeţul Constanţa se numără printre primele în topul judeţelor cu cei mai mulţi elevi de clasa a VIII-a înscrişi la învăţământul profesional cu durata de trei ani. Cărui fapt credeţi că se datorează orientarea elevilor către şcolile profesionale?

La nivelul ISJ Constanţa am constituit o comisie pentru admiterea în învăţământul profesional, care a demarat aplicarea unei strategii de promovare a acestui tip de învăţământ, începând cu luna martie. S-au constituit echipe mixte, formate din reprezentanţi ai agenţilor economici - viitori parteneri de practică, directori de licee tehnologice, reprezentanţi ai Centrului Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională (consilieri, psihopedagogi) şi reprezentanţi ai autorităţilor locale, în speţă primării. Aceştia s-au deplasat pe şapte trasee pe teritoriul judeţului Constanţa şi au avut întâlniri cu elevii de clasa a VII-a şi a VIII-a şi cu părinţii acestora, precum şi cu diriginţii acestor clase.
O primă întâlnire a avut loc la Casa de Cultură din Constanţa, unde reprezentanţii ISJ, alături de reprezentanţi ai agenţilor economici şi de foşti absolvenţi ai şcolilor profesionale s-au întâlnit cu peste 150 de părinţi, care au adresat întrebări referitoare la locul de practică, modul de pregătire, planul de învăţământ şi posibilităţile de angajare.
În paralel cu aceste echipe, specialiştii din unităţile de învăţământ profesional şi-au promovat oferta educaţională pe tot teritoriul judeţului şi chiar în judeţele limitrofe. Astfel, la începutul lunii iunie, mai precis pe 10 iunie, aveam 811 candidaţi înscrişi pe 796 de locuri. Precizăm că la unele meserii/calificări numărul de candidaţi a crescut până la 5 pe loc (mecanic auto, coafor-frizer), iar la altele până la 3 pe loc (sudori).
Care este ponderea claselor în învăţământul profesional şi tehnic, respectiv învăţământul teoretic la nivelul judeţului Constanţa?
Ca urmare a stabilirii planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2014-2015 de către ISJ Constanţa, în colaborare cu Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social şi în corelare cu Planul local de acţiune pentru învăţământ elaborat şi la nivel regional, procentul reprezentat de învăţământul profesional şi tehnic în oferta educaţională adresată absolvenţilor de clasa a VIII-a este de 60%. Restul de 40% reprezintă oferta pentru învăţământul teoretic şi vocaţional la nivelul judeţului Constanţa.
Această dimensionare a planului este rezultatul politicii la nivel local şi naţional cu privire la pregătirea absolvenţilor pentru piaţa muncii şi la creşterea interesului pentru învăţământul prefesional şi tehnic.

Ce avantaje, ce perspective oferă învăţământul profesional?

Un prim avantaj este acela al susţinerii financiare pe care Guvernul o acordă prin Hotărârea de Guvern 1062 din 2012, concretizată în 200 de lei pe lună pentru fiecare elev care urmează cursurile şcolii profesionale de doi ani sau de trei ani cu condiţia frecventării cursurilor, desigur.
Un alt avantaj este acela al posibilităţii continuării studiilor la liceu, cursuri de zi.

În timpul pregătirii practice, elevii pot beneficia şi de o susţinere financiară suplimentară din partea agentului economic, condiţionată de obţinerea performanţelor.
Spre exemplu, Şantierul Naval Constanţa şi-a exprimat disponibilitatea pentru asigurarea unui sprijin financiar de 200 de lei pe lună pentru elevii merituoşi. Acest aspect al suplimentării financiare este prezent şi în contractul de pregătire practică pe care elevul şi părintele îl încheie cu şcoala şi agentul economic.

Au elevii care urmează şcoli profesionale posibilitatea de a urma ulterior o specializare teoretică şi de a susţine examenul de bacalaureat?

Conform metodologiei de organizare şi desfăşurare a învăţământului profesional, elevii au posibilitatea continuării studiilor la liceu şi de a susţine examenul de bacalaureat. După terminarea unui liceu fie teoretic, fie tehnologic, există posibilitatea continuării studiilor la şcolile post-liceale la care nu este obligatorie diploma de bacalaureat.
La nivelul judeţului Constanţa, avem o ofertă de 29 de clase în învăţământ post-liceal pentru anul şcolar 2014-2015 din domeniile mecanică, energetică, electronică, agricultură, industrie alimentară, turism şi alimentaţie, estetica şi igiena corpului omenesc şi sănătate şi asistenţă pedagogică.

Cât de realistă este sincronizarea ofertei educaţionale din Constanţa cu cerinţele pieţei de muncă?

Există un Plan local de acţiune pentru învăţământ, amintit mai sus şi făcut public pe forumul ISJ Constanţa, care este construit pe baza datelor statistice atât din domeniul demografic, cât mai ales din domeniul economic şi al pieţei muncii. Astfel, fiecărui domeniu de pregătire i se acordă un procent de şcolarizare în funcţie de situaţia existentă pe piaţa muncii şi de perspectivele acesteia pentru următorii trei ani. De aceea, procentele cele mai mari s-au acordat domeniului mecanic, turismului şi alimentaţiei, electronicii, industriei alimentare. Prin astfel de demersuri, considerăm că oferta educaţională din Constanţa este realistă şi adaptată la piaţa muncii.

Teoretic, elevii care urmează o şcoală profesională trebuie să facă practică direct la angajator. Câţi dintre angajatori credeţi însă că sunt dispuşi să accepte într-un colectiv aşa numiţii ucenici?

Disponibilitatea angajatorilor a fost punctul de plecare în stabilirea ofertei educaţionale la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ profesional. Înainte de finalizarea planului de şcolarizare, aceste unităţi vin cu propuneri de ofertă la care prezintă inclusiv un acord-cadru încheiat cu partenerul de practică, prin care acesta se angajează să susţină pregătirea practică pe parcursul şcolarizării. Aceasta este o primă garanţie pentru noi în ceea ce priveşte calitatea pregătirii viitorului absolvent de şcoală profesională. După începerea anului şcolar, fiecare elev încheie, alături de părintele său, un contract de pregătire practică stabilit prin ordin al ministrului Educaţiei Naţionale încă din 2012.

Elevii admişi la o şcoală profesională primesc o bursă. La cât se ridică aceasta? Este ea un stimulent pentru ca aceşti elevi să intre în câmpul muncii, chiar în specializarea pe care o urmează?

Aşa cum am menţionat deja, această bursă se ridică la 200 de lei lunar. Cu siguranţă este un stimulent pentru elevii care doresc să practice o meserie, dar sper să nu fie singurul care să atragă elevii către şcoala profesională, deoarece avem nevoie de absolvenţi calificaţi cu un bun nivel de pregătire pe care îl aşteptăm cu toţii. Avem nevoie de instalatori buni, de mecanici auto profesionişti, de ospătari cu ţinută, de coafori inspiraţi.

Ce fel de diplomă obţin absolvenţii unei şcoli profesionale?

Absolvenţii şcolii profesionale obţin certificat de calificare profesională de nivel 2, recunoscut pe piaţa europeană a muncii. Acest cerfificat conţine şi lista de competenţe pe care elevul le-a dobândit pe parcursul pregătirii în conformitate cu Standardul de pregătire profesională specific fiecărei meserii.

Care sunt cele mai căutate meserii?

Mecanic auto, coafor-frizer - manichiurist-pedichiurist, sudor, ospătar, urmate de lăcătuş construcţii navale, lucrător hotelier, brutar-patiser-preparator produse făinoase.
Sunt şi meserii frumoase, dar care nu se bucură încă de atractivitate, precum tâmplar universal, confecţioner tâmplărie de aluminiu şi mase plastice (termopane), zugrav, ipsosar, vopsitor, tapetar.

Pregătirea practică a elevilor se desfăşoară în cadrul orelor de laborator tehnologic. Cât de dotate sunt însă laboratoarele şcolilor profesionale din judeţul Constanţa? Este nevoie de mai multe spaţii amenajate în acest scop?

Cea mai mare parte a pregătirii practice a elevilor se desfăşoară la agentul economic partener şi în atelierele de specialitate din şcoală. Din cauza dotărilor fie insuficiente, fie depăşite în atelierul-şcoală are loc doar etapa de iniţiere în meserie, urmată de etapa de pregătire efectivă la agentul economic. Da, ar fi nevoie de mai multe spaţii amenajate în acest scop, cu mai multe posturi de lucru în paralel, cu dotări de ultimă oră şi, în acest sens, avem în proiect amenajarea unui spaţiu-centru de pregătire practică pentru un grup de meserii, la nivelul municipiului Constanţa şi în judeţ.

Există contracte-cadru între şcolile profesionale şi operatorii economici din Constanţa pentru ca aceşti elevi să desfăşoare stagii de pregătire practică?

Contractele despre care am amintit mai sus se încheie la începutul anului şcolar şi sunt gestionate de îndrumătorul de practică şi de tutorele reprezentant al agentului economic. Aceştia sunt cei care răspund de evaluarea pregătirii practice a elevului.

Luni începe susţinerea examenului de bacalaureat. Cum comentaţi, în calitate de inspector al ISJ Constanţa, faptul că procentele de promovabilitate la BAC de la liceele teoretice sunt mai mari decât cele de la liceele tehnologice?

Ponderea pregătirii în cadrul disciplinelor pentru bacalaureat este mai mare la nivelul liceelor teoretice decât la liceele tehnologice. De asemenea, unele discipline de bacalaureat se află în planul de învăţământ de la liceul tehnologic o singură dată în clasa a XI-a, de exemplu, fără continuitate în clasa a XII-a, aspect care influenţează nivelul de acumulare a cunoştinţelor.

Una dintre problemele care, în ultimii ani, şi-a pus amprenta asupra învăţământului românesc este frauda. Ce face ISJ Constanţa pentru a preveni fraudele din învăţământ?

Aşa cum s-a putut constata în ultimii doi ani, ISJ Constanţa a elaborat şi aplicat proceduri riguroase care să înlăture orice tentativă de fraudă din timpul examenelor naţionale. Aşa se face că anul trecut am identificat un număr record de situaţii de fraudă de care în prezent se ocupă organele abilitate. O procedură însă nu este suficientă dacă nu este aplicată cu profesionalism şi responsabilitate de cei implicaţi în aceste examene. Şi anul acesta vom aborda preventiv acest fenomen despre care putem spune că este în regresie. Toţi reprezentanţii ISJ şi ai Ministerului Educaţiei vor monitoriza aplicarea acestor proceduri şi în sesiunile anului 2014.