Interviu online cu Ionuţ Florea, selecţionerul Naţionalei de fotbal pe plajă „Este o ambiţie a mea să reînfiinţăm un campionat la Constanţa“

Noul selecţioner al echipei naţionale de fotbal pe plajă a României, constănţeanul Ionuţ Florea, a bifat prima competiţie la cârma reprezentativei, turneul de promovare / menţinere în Divizia A din Liga Europeană.
Întrecerea s-a disputat în Portugalia, iar tricolorii (cu Ionuţ Florea antrenor-jucător) s-au clasat pe locul trei, după trei victorii şi o înfrângere, în finala mică trecând de Grecia la penalty-uri.
Din lotul de zece fotbalişti cu care Ionuţ Florea a abordat turneul din Portugalia, nouă au fost din Constanţa, el şi Valentin Dumitrică, Gheorghe Andrescu, Adrian Benciu, Enis Bolat, Liviu Croitoru, Marius Jalbă, Iulian Răvoiu şi Daniel Zaharia. Care sunt concluziile lui Ionuţ Florea după acţiunea din Portugalia, ce planuri are în continuare la cârma reprezentativei şi cum vede viitorul acestui sport în România?
 
Am discutat despre aceste aspecte, dar şi despre altele, cu Ionuţ Florea, vineri, în cadrul unui interviu online, în direct pe www.ziuaconstanta.ro.
 
- Ionuţ, cum a fost pentru România turneul din Portugalia, unul în care selecţionata tricoloră a încheiat grupa preliminară la egalitate de puncte cu echipa care avea să câştige întrecerea, Azerbaidjan?
 
A fost un turneu reușit din toate punctele de vedere și aici mă refer la aspectele pe care am dorit să le urmăresc eu la această întrecere. Am avut mulţi jucători noi și am vorbit cu ei de la început să formăm un grup unit, o familie, cum îmi place mie să-i spun, în care fiecare să joace dezinvolt și cu curaj. Iar colegii mei s-au ridicat cu mult peste așteptările mele, rezultatele apărând după trei victorii din patru meciuri. Am pierdut calificarea în finală cu un gol primit în ultimele trei secunde. În schimb, suntem echipa cu cele mai puţine goluri primite.   
 
- Cum ai colaborat cu băieţii din noua postură? Acum, pe lângă jucător, eşti şi antrenor.
 
Foarte bine, nici nu avea cum să fie altfel, deoarece îi cunoșteam pe toţi de foarte mult timp și le știam fiecăruia caracterul și felul de a fi. Am fost cu ei deschis încă de la început și le-am dat ocazia fiecăruia să-și exprime părerea despre cum vrem să jucăm în următorul meci. Le-am spus să aibă plăcerea de a juca și încredere în calităţile lor, întrucât, chiar dacă vor mai şi greși, nimeni nu le va reproșa nimic. Le repetam mereu ideea să intrăm în teren să dăm tot ce avem mai bun, astfel încât, la sfârșitul jocului, să ieșim cu capul sus și fiecare să-și spună că a făcut totul pentru a câștiga acel meci. Inclusiv când am pierdut și toţi eram dezamăgiţi, le-am zis: „Capul sus, pentru că fotbalul îţi oferă șansa ca a doua zi să joci din nou și să demonstrezi că ești mai bun ca adversarul“. 
 
- Ce obiective are echipe naţională a României, pe termen scurt, mediu şi lung?

 
Este o întrebare grea pentru mine, și din postura de jucător, și din cea de antrenor. O am în minte de ceva timp. Pe termen scurt, echipa naţională își propune să revină în prima grupă valorică. Pe termen mediu, să începem să ne batem de la egal la egal cu echipele de calibrul Portugaliei, Rusiei și al Spaniei, iar pe termen lung ţintim o calificare la Campionatul Mondial, singurul turneu la care nu am fost prezenţi până acum.
 
- Ce planuri şi proiecte ai pentru mărirea ariei de selecţie la echipa naţională?
 
Este o ambiţie de-a mea să reînfiinţăm un campionat de fotbal pe plajă la Constanţa, cum era acum câţiva ani. Așa au fost selectaţi la echipa naţională unii dintre actualii jucători, inclusiv eu. Sper și cu ajutorul Asociaţiei Judeţene de Fotbal Constanţa să reușim să se înscrie cât mai multe echipe. Atunci aș avea și eu ocazia să observ cât mai mulţi jucători, să le văd calităţile și să îmi aleg pentru echipa naţională.   
 
- Având în vedere că majoritatea jucătorilor reprezentativei tricolore provin de la Constanţa, se poate spune că, în acest moment, ora exactă în acest sport, în România, se dă pe litoral?
 

Ora exactă în fotbalul pe plajă, da, se dă de aici, de pe litoral, dar nu de azi de mâine, ci de acum 12-13 ani, de când această disciplină a devenit oficială și internaţională. Este normal ca ora exactă să se dea de pe litoral, întrucât cei mai mulţi dintre componenţii lotului sunt aleși de aici, având plaja la picioarele lor.  
 
- Ca unul care ai jucat (mulţi ani) fotbal pe teren normal, dar ai o lungă activitate şi ca jucător de fotbal pe plajă, care variantă crezi că e mai grea şi care îţi place mai mult?
 
Pe lângă fotbalul pe teren normal și fotbalul pe plajă, am activat și la fotbal în sală. Fiecare dintre ele au ceva aparte și provoacă dependenţă, dar fotbalul pe teren normal, unde am cunoscut cele mai multe realizări și bucurii, rămâne unul dintre sporturile mele preferate. Celelalte două, fotbalul pe plajă și cel în sală, derivă din fotbalul pe teren normal și toţi jucătorii care vin pe nisip și în sală și-au cules ABC-ul fotbalistic din jocul pe teren normal. Cel mai greu este fotbalul pe plajă, din cauza suprafeţei de joc, nisipul.  
 
- Ce calităţi fotbalistice se caută la un jucător, ca să aibă succes la fotbalul pe plajă?
 
În primul rând, trebuie să fie pregătit fizic, cu o capacitate bună de efort. Fotbalul pe plajă din ziua de azi se bazează mult pe tactică, iar, dacă nu ai capacitatea de a alerga, nu faci faţă adversarului. Și tehnica este una dintre calităţile pe care trebuie să le aibă un jucător de fotbal pe plajă.
 
- Ce particularităţi are fotbalul pe plajă, începând de la dimensiunea terenului şi continuând cu alte reguli?
 
Lungimea terenului este cuprinsă între 35 și 37 de metri, lăţimea - între 26 și 28 de metri, iar poarta are lungimea de 5,50 metri, înălţimea de 2,20 metri, iar barele trebuie să aibă culoarea galbenă. Mingile au o peliculă specială și sunt schimbate de către organizatori în fiecare an. Suprafaţa careului în care portarul poate interveni cu mâna este pe toată lăţimea terenului, iar lungimea este de nouă metri și este delimitată de două steaguri asemănătoare fanionului de colţ. În această suprafaţă, portarul nu are voie să ţină mingea mai mult de patru secunde, iar, dacă acest lucru se întâmplă, se va da penalitate, cu lovitură liberă directă echipei adverse de la jumătatea terenului. Loviturile libere acordate în urma faulturile de joc se execută fără zid, direct spre poartă, fără ca ceilalţi jucători să obtureze spaţiul porţii.
 
- Care este meciul ca internaţional al României care ţi-a adus cea mai mare bucurie până acum?
 
Toate meciurile în care am îmbrăcat tricoul echipei naţionale au fost o bucurie pentru mine, că reprezint ţara și orașul Constanţa, dar unul care îmi va rămâne pentru totdeauna întipărit în minte este finala turneului de promovare în prima ligă, din Estonia, de acum patru ani, când am câștigat chiar împotriva ţării gazde, la loviturile de departajare. În acel moment, activam la echipa naţională pe postul de portar și am apărat unul dintre cele trei penalty-uri, aducând promovarea echipei României în prima ligă.
 
- Ce loc ocupă fotbalul pe plajă în familia fotbalului din România şi ce viitor îi prevezi?
 
În familia Federaţiei Române de Fotbal această disciplină are și ea locul ei bine stabilit. La nivel internaţional, există semnale că se vor implica cei de la UEFA și în fotbalul pe plajă, ceea ce nu poate fi decât îmbucurător și nu poate decât să aducă o dezvoltare și mai mare fotbalului pe plajă din România.