Interviu online cu Laura Cristina Andrei, avocat în Baroul Tulcea Sfaturi pentru cei care vor să îşi deschidă o afacere, în contextul COVID-19

 

• „În primul rând cei ce doresc să își deschidă o afacere trebuie să fie atenți la domeniul de activitate în care vor să activeze. Consider că antreprenorii trebuie să se reinventeze și să fie foarte atenți la contractele pe care le semnează cu partenerii de afaceri, la clauzele acestor contracte, la clauzele de reziliere, de forță majoră, de impreviziune“.  

Avocata Laura Cristina Andrei, din cadrul Baroului Tulcea, a acordat un interviu online cotidianului ZIUA de Constanţa, în cadrul căruia a vorbit despre schimbările aduse mediului de afaceri de COVID-19, despre procesul de digitalizare a justitiei, precum și despre condițiile esențiale de care trebuie să țină cont persoanele care doresc să îşi deschidă un business în această perioadă.   
 
Întrebări redacție
 
1. Doamna avocat, pentru început, vă rog să ne explicaţi ce schimbări a adus cu sine „anul Covid“ - care, iată, pare încă departe de a se fi încheiat - în activitatea instanțelor de judecată, dată fiind şi starea de urgenţă care a dus la „îngheţarea“ anumitor cauze?
 
Prin Decretul nr. 195 publicat în Monitorul Oficial pe 16 martie 2020 Președintele României a instituit starea de urgență.Starea de urgență a afectat raporturile juridice dintre diverse entități, având în vedere natura măsurilor impuse și posibilitatea ca starea de urgență să fie invocată drept cauză exoneratoare de răspundere în anumite situații.
 
De asemenea, starea de urgență a influențat modul de desfășurare a actului de justiție.
 
Judecarea altor procese civile decât cele de urgență deosebită a fost suspendată. În acele cauze care au fost judecate  pe perioada stării de urgență, instanțele de judecată puteau fixa termene scurte, inclusiv în aceeași zi, și s-au putut desfășura ședințele prin videoconferință și de asemenea s-au putut comunica actele de procedură prin mijloace electronice.
 
Lista acestor cauze s-a stabilit de catre Colegiul de conducere al Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru cauzele aflate in competenta acesteia si, respectiv, de catre colegiile de conducere ale curtilor de apel pentru cauzele aflate in competenta lor si a instantelor subordonate lor.
 

Pe lista proceselor de o urgență deosebita se regăseau dosare cu obiect oredonanțe președințiale, suspendări provizorii executări, ordine de protecție, internări nevoluntare, precum și orice alte cereri care vizau situații excepționale, și care puteau fi considerate de urgență deosebită.
 
După încetarea stării de urgență, judecarea proceselor suspendate de drept s-a  reluat din oficiu.
 
Mai mult, decretul prevedea că prescripțiile și termenele de decădere nu încep să curgă, iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe toată durata stării de urgență.
Chiar și termenele de exercitare a căilor de atac în procesele care erau în curs la data instituirii stării de urgență s-au întrerupt iar de la data încetării stării de urgență au început să curgă noi termene, de aceeași durată inițială.
 
În cazul în care au fost declarate căile de atac până la instituirea stării de urgență, dosarele vor fi transmise instanțelor superioare după încetarea stării de urgență.
 

2. Ce ne puteţi spune legat de procesele privind insolvenţa firmelor? S-au înmulţit acestea ca urmare a acestui an dur pe care l-am traversat?
 
În 15.05.2020 a intrat în vigoare Legea nr.55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, și cea mai importantă modificare adusă de noua lege constă în suspendarea obligației societăților de a solicita deschiderea procedurii în termen de maxim 30 de zile de la apariția stării de insolvență, indiferent dacă această stare exista la data intrării în vigoare a legii sau apărea pe durata stării de alertă.Modificarea este foarte importantă deoarece deschiderea procedurii insolvenței devine o opțiune aflată la îndemâna debitorului, și nu o obligație legală a acestuia, termenul legal de 30 de zile începând să curgă de la data încetării stării de alertă.
 
În cazul creditorilor, noutatea constă în faptul că aceștia pot formula cerere de deschidere a procedurii insolvenței numai după ce fac dovada că au încercat anterior, în mod rezonabil, să încheie o convenție de plată cu debitorii.
 
De precizat este însă că toate aceste dispoziții legale se aplică pentru acei debitori care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: și-au întrerupt activitatea total sau parțial, ca efect al deciziilor adoptate de autorități în perioada stării de urgență pentru prevenirea pandemiei COVID-19 și, după caz, deciziile astfel adoptate se mențin și în perioada stării de alertă.
 
Pentru societățile care și-au reînceput activitatea la capacitate totală odată cu încetarea stării de urgență, nu pot beneficia de această prevedere.
 
Totodată valoarea minimă a creanței prevăzută de Legea nr. 85/2014 de la care poate fi introdusă cererea de deschidere a procedurii insolvenței a fost mărită, pe durata stării de alertă, atât pentru creditori, cât și pentru debitori, de la 40.000 de lei la 50.000 de lei. Modificarea se aplică tot categoriei de debitori mai sus menționată, respectiv și-au întrerupt activitatea total sau parțial, ca efect al deciziilor adoptate de autorități în perioada stării de urgență pentru prevenirea pandemiei COVID-19 și, după caz, deciziile astfel adoptate se mențin și în perioada stării de alertă.
 
Debitorii aflați în perioada de observație la data intrării în vigoare a legii vor beneficia de o extindere de drept, cu trei luni, a acesteia, precum și a termenului în care poate fi propus un plan de reorganizare, tot cu trei luni.
 
Dacă însă a fost depus deja un plan de reorganizare, însă perspectivele de redresare ale societății s-au modificat ca urmare a efectelor pandemiei COVID-19, s-e prevede posibilitatea depunerii unui plan de reorganizare modificat, în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a legii, cu condiția notificării intenției de modificare către creditori, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a legii.
În situația debitorului aflat în reorganizare judiciară la data intrării în vigoare a legii, durata executării planului de reorganizare se prelungește cu două luni. De asemenea, executarea planului poate fi suspendată pentru un termen de maxim două luni, la cererea debitorului aflat în reorganizare judiciară care și-a întrerupt total activitatea ca efect al măsurilor adoptate de autorități pentru prevenirea răspândirii pandemiei COVID-19. Suspendarea poate fi solicitată judecătorului sindic în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.
 
S-a mărit și durata  de executare a planului de reorganizare de la trei ani la patru ani cu posibilitatea de prelungire până la cinci ani.
 
Nu trebuie uitat însă că aceste dispoziții legale sunt aplicabile debitorilor care și-au întrerupt activitatea total sau parțial ca efect al măsurilor adoptate de autorități pentru prevenirea răspândirii pandemiei, pe durata stării de urgență și/sau alertă.
Bineînțeles că s-a mărit numărul firmelor care au intrat în insolvență și din cunoștințele mele ele sunt firme care au fost direct impactate de criza COVID 19, din sectorul turismului și a serviciilor conexe precum și din sectorul Horeca.
 
3. A adus o îmbunătăţire acest an din punct de vedere al accesului online la justiţie? Merg mai repede procesele privind insolvenţa ori falimentul dacă justiţiabilii pot transmite acum o serie de acte prin mijloacele de comunicare online?
 
Putem vorbi de o digitalizare a justiție sau cel puțin de o accelerare a procesului de digitalizare, proces care este departe de a fi finalizat. Digitalizarea justitiei are rolul de a  facilita accesul la justitie. In acest sens, accesul la dosarul electronic, plata online a taxelor de timbru, notificari telefonice sau pe email, citațiile comunicate prin intermediul emailului, etc sunt mai mult decat extrem de importante.
 
Însă atmosfera din sala de judecata,  „lupta”  judiciară ce se desfasoara în fața judecatorului, audierea directa si nemijlocita a  martorilor nu vor putea fi niciodata suplinita de nici o tehnologie.
 
În cursul anului 2020 a continuat implementarea proiectului „Optimizarea managementului la nivelul sistemului judiciar. Componenta de instanțe judecătorești”, demarat la data de 02 octombrie 2019.
 
Proiectul are ca și obiectiv general identificarea mecanismelor necesare creării unui sistem de justiție modern, adaptat cerințelor societății contemporane și se urmărește printre altele și identificarea și dezvoltarea mecanismelor necesare pentru reducerea duratei proceselor, îmbunătățirea ratei de soluționare a cauzelor, scăderea duratei de soluționare a cauzelor;
Model de management standard este testat la nivelul a 19 instanțe printre care și Curtea de Apel Constanța.
 
4. Credeţi că suspendarea executărilor silite tot pe fondul epidemiei de Covid-19 a avut vreun impact, la rândul său, în ce priveşte posibilitatea societăților de a-şi recupera banii de la partenerii debitori?
 
Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești  prin Decizia Biroului Executiv al Consiliului UNEJ nr. 4/23.03.2020 a decis suspendarea tuturor procedurile de executare silită directă (evacuări, predări de bunuri mobile sau imobile), precum și a oricărui act sau procedură execuțională a cărui îndeplinire contravine dispozițiilor Decretului nr. 195/2020.Executările silite indirecte, cum e cazul celor prin poprire, nu au fost suspendate. Bineînteles că aici nu e vorba despre creanțele bugetare,  acestea fiind reglementate în art. VII alin. (3) teza I din O.U.G. nr. 29/2020, conform căruia au fost suspendate sau nu au început măsurile de executare silită prin poprire a creanțelor bugetare.
 
Activitatea de executare silită a continuat și continuă, dar în anumite condiţii de siguranță.
 
În perioada stării de urgență Decretul  a permis continuarea activităților de executare silită, însă numai dacă au putut fi respectate regulile de disciplină sanitară anunțate de Comitetul Național privind Situațiile Speciale de Urgență.
Organizarea licitațiilor publice în cadrul procedurilor de valorificare a bunurilor mobile indisponibilizate în procesele penale a fost suspendată.
 
 Doar măsurile și actele de executare care pot fi efectuate la distanță, precum instituirea unor popriri asupra conturilor bancare sau a unor datorii, au putut fi dispuse în continuare.
 
În ciuda faptului că nu au fost suspendate popririle societățile creditoare au fost puse în imposibilitatea recuperării creanțelor tocmai din cauza diminuării activităților comerciale și a serviciilor.
 
5. Ce sfat aveți pentru persoanele care se gândesc, în această perioadă, să îşi deschidă o afacere, dat fiind numărul mare al proceselor privind cererile de insolvenţă? La ce să fie atenţi cei care doresc să-şi deschidă o firmă acum, la ce ar trebui să se aştepte?
 
În primul rând cei ce doresc să își deschidă o afacere trebuie să fie atenți la domeniul de activitate în care vor să activeze. Consider că antreprenorii trebuie să se reinventeze și să fie foarte atenți la contractele pe care le semnează cu partenerii de afaceri, la clauzele acestor contracte, la clauzele de reziliere, de forță majoră, de impreviziune. La momentul începutului crizei economice din cauza pandemiei COVID 19, în cele mai multe  contracte nu se regăseau astfel de clauze sau, dacă existau, erau neclare și interpretabile, astfel încât administratorii societăților comerciale pur și simplu nu știau ce posibilități au să rezilieze un contract de închiriere sau să negocieze o chirie sau să notifice forța majoră.
 
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
 
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
 
Citește și:
 
Peste un milion de lei
Finanţele Publice Constanța, înscrisă în tabelul preliminar al creanțelor Pambu Security Guard SRL (Document)