Interviu online cu Mia Mirabela Stamate, şef Serviciul Prognoze din cadrul Centrului Regional Dobrogea Ce ne rezervă vremea în următoarele săptămâni

Vremea răcoroasă din ultima perioadă va mai zăbovi în Dobrogea. Temperaturile medii ale aerului vor fi uşor mai coborâte decât normalul acestei perioadei. Şi în această vară vom avea atât perioade în care temperaturile se vor apropria sau chiar vor depăşi pragul caniculei, dar şi perioade cu instabilitate atmosferică ridicată, în special în lunile iunie şi iulie.
 
Despre ce ne rezervă vremea în continuare şi dacă trebuie să ne mai aşteptăm la tornade puteţi citi în cele ce urmează.
 
Întrebările redacţiei:
 
Deşi suntem în luna mai, vremea se arată capricioasă. Cum va fi vremea în următoarea perioadă? Se va încălzi?
 
Din punct de vedere climatologic, luna mai este cea mai călduroasă, dar şi cea mai instabilă lună a primăverii. Deseori, în această lună, perioade cu zile însorite si calde, uneori caniculare, alternează cu perioade cu zile reci şi ploioase iar ploile au adesea caracter torenţial.
 
Aceste modificări bruşte ale vremii se produc din cauza poziţiei centrilor barici de pe continentul european, ţara noastră fiind influenţată fie de cicloni mediteraneeni sau de dorsala anticiclonului Azuric fie de maximum barometric est european sau mai rară, chiar de anticiclonul nord-african.
 
Conform estimărilor meteorologice săptămânale, realizate de către Centrul european pentru prognoze pe medie durata-ECMWF în care este estimată media săptămânală a abaterilor temperaturii aerului şi a cantităţilor de precipitaţii faţă de media perioadei 1993-2016, în săptămâna 6-13 mai 2019, se aşteaptă ca valorile termice să fie mai coborâte decât cele specifice acestui interval la nivelul întregii ţări. În ceea ce priveşte Dobrogea, media săptămânală a abaterilor temperaturii aerului va fi în jurul a -2 grade iar regimul pluviometric va fi uşor excedentar.
 
Săptămâna 13-20 mai 2019, se va caracteriza prin temperaturi medii ale aerului uşor mai coborâte decât cele specifice acestui interval, în Dobrogea, media săptămânală a abaterilor temperaturii aerului va fi de -1 grad. Cantităţile de precipitaţii estimate pentru această săptămână se vor menţine uşor excedentare chiar şi în Dobrogea.

 
În intervalul 20 mai-3 iunie, valorile termice estimate se vor situa în jurul celor specifice acestei perioade iar cantităţile de precipitaţii vor fi in general apropiate de ceea ce ar trebui să se înregistreze în mod normal. Este de menţionat ca fenomenele extreme cu o durată scurtă de manifestare nu pot fi prognozate cu ajutorul acestor estimări de care am vorbit anterior.
 
Un fenomen mai puţin obişnuit în ţara noastră este tornada. Două tornade s-au format în judeţul Călăraşi, în decurs de câteva zile. Cât de „normal” este fenomenul şi să ne mai aşteptăm la tornade în România?
 
Pentru a spune cât este de normal acest fenomen meteo extrem, ar trebui să ne raportăm la o bază de date climatologice. De exemplu, pentru a putea spune dacă temperatură aerului a crescut sau a scăzut ne raportăm la o perioadă de cel puţin 30 de ani. În cazul tornadelor, nu există această perioadă de cercetare şi nici o bază atât de lungă de date.
 
Atât timp cât în anumite zone din ţară vor exista condiţii atmosferice care să permită dezvoltarea supercelulelor vom putea să luam în calcul şi posibilă dezvoltare a unei tornade.


Pot meteorologii să prevadă formarea unei tornade?
 
Meteorologii previzionişti pot identifica cu mai multe ore înainte sau chiar cu o zi înainte arealele (de ordinul sutelor de kilometri pătraţi) şi intervalele de timp în care există posibilitatea formării supercelulelor. Este imposibilă prognozarea la punct fix a unei tornade înainte de formarea norului supercelular (cea mai severă forma a unui nor de tip Cumulonimbus), singurul tip de nor care poate conduce la apariţia tornadelor. Prognoza la nivel de localitate a acestor fenomene începe doar atunci când norul se formează şi poate fi urmărit cu ajutorul imaginilor radar, imaginilor satelitare şi a situaţiei descărcărilor electrice.
 
În istoria ANM România au mai existat asemenea tornade în afară de cea de la Făcăieni de acum 17 ani?
 
Conform expertului în fenomene meteorologice extreme Bogdan Antonescu - director adjunct al laboratorului european pentru furtuni puternice: „În trecut, am avut în România şi tornade F3 ca cea de la Făcăieni din august 2002 când s-au înregistrat 3 victime sau ca cea din mai 1912 din Transilvania, pe traiectoria Unguraş (judeţul Cluj) - Corund (judeţul Harghita), când au fost cele mai multe victime - 6 decese şi 50-60 de răniţi iar câteva sate au fost distruse”. Conform unui studiu publicat în 2015 de către acelaşi expert, între 1822 şi 2013 au fost 129 de tornade (în România).
 
La munte ninge. Sunt normale ninsorile la această dată?
 
Ninsorile la munte, la altitudini mai mari de 1.500 m, pot apărea în funcţie de configuraţia atmosferică pe parcursul întregului an. Faptul că a nins la începutul lunii mai la munte nu este un lucru anormal.
 
Ce fel de vară vom avea?
 
În acest moment nu dispunem de materiale care să estimeze evoluţia vremii pe o perioadă atât de lungă dar aşa cum ne-am obişnuit cu siguranţă şi în această vară vom avea atât perioade în care temperaturile să se aproprie sau chiar să depăşească pragul caniculei dar şi perioade cu instabilitate atmosferică ridicată în special în lunile iunie şi iulie. Vecinătatea Dobrogei cu Marea Neagră creează, datorită brizei, un regim termic mult mai uşor de suportat în această zonă decât în celelalte zone ale ţării.
 
Din punct de vedere meteorologic, este acest an unul atipic?
 
Vom putea trage astfel de concluzii după ce anul 2019 se va încheia. Pentru moment putem doar să facem comentarii asupra celor patru luni de zile care au trecut. Astfel, în ceea ce priveşte regimul termic, lunile ianuarie, februarie şi martie au avut temperaturi medii mai mari decât normele climatologice ale ultimilor 30 de ani. Doar luna aprilie se remarcă printr-o abatere negativă a temperaturii medii lunare înregistrate. Din punct de vedere pluviometric, în lunile ianuarie şi aprilie abaterea de la norma climatologică a mediei lunare a fost uşor pozitivă, în timp ce luna februarie şi martie au înregistrat un deficit major în ceea ce priveşte cantităţile de ploaie înregistrate la staţiile meteorologice de pe teritoriul Dobrogei.