Mihaela Ichim, directorul sucursalei Constanţa a Băncii Transilvania „Criza a creat o relaţie mai strânsă între bănci şi clienţi“

Se poate vorbi despre o reală revigorare a sistemului economic? Cum se simt băncile în acest moment? Dar clienţii? Care sunt cele mai solicitate tipuri de credite? Putem considera că fenomenul crizei a fost depăşit?
Am discutat despre aceste aspecte cu Mihaela Ichim, directorul sucursalei Constanţa a Băncii Transilvania, în cadrul unui interviu acordat cotidianului www.ziuaconstanta.ro.


Aşteptăm întrebările dumneavoastră prin formularul de comentarii de la sfârşitul articolului sau la adresa interviu@ziuact.ro.

Realizator: Ada CODAU

Nota redacţiei: Pentru a păstra coerenţa şi relevanţa discuţiei, nu vom valida comentariile care nu se referă la temele anunţate, care nu conţin întrebări sau care constau în atacuri la persoană.



Întrebările redacției:

Se vorbeşte, în ultima perioadă, despre o aşa-zisă revigorare a sistemului economic. Cum se simt băncile în prezent? Dar clienţii?

Băncile au avut, în această perioadă, rolul de luptător în linia întâi. Încă de la apariţia crizei economice, băncile şi-au structurat norme şi proceduri de reaşezare a contractelor de credit, au dialogat cu clienţii, au stabilit cauzele situaţiilor grele prin care treceau şi au încercat să găsească soluţii comune.
Banca pe care o reprezint a ieşit câştigătoare din criză, în sensul că a susţinut în continuare economia locală, a finanţat proiecte mari, chiar şi start-up-uri.
Pot spune că acum clienţii sunt pregătiţi să facă business-uri sănătoase, să-şi accepte calitatea de antreprenori, să aibă şi să susţină proiecte de calitate.

Criza a creat o relaţie mult mai strânsă între bănci şi clienţii acestora, astfel încât banca a devenit, în accepţiunea societăţilor, un partener important şi, nu în ultimul rând, consultantul său financiar.

În calitate de profesionist în sistemul bancar, consideraţi că fenomenul crizei a fost depăşit?

Într-o oarecare măsură, da, şi am să vă spun de ce. Oamenii au căpătat curaj să acceseze din nou credite, antreprenorii accesează destul de des fonduri europene prin programe şi proiecte sustenabile, dar, din păcate, există în continuare blocaje economice, o lipsă acută de cash, care se reflectă în numărul mare de societăţi care intră în procedura insolvenţei.

Analizând activitatea bancară, dar şi pe cea a clienţilor din ultimii doi ani, care credeţi că sunt învăţămintele pe care trebuie să le tragă, ca urmare a crizei economice, atât băncile, cât şi clienţii?

Prudenţă maximă şi viziune pe termen lung.

Am observat că, în ultimul timp, din partea băncilor există o abundenţă a reclamelor referitoare la creditele de consum. În opinia dumneavoastră, impulsionarea creditelor de consum adresate populaţiei este benefică, în condiţiile în care îngrijorările privind şomajul, păstrarea locurilor de muncă încă există?

Produsele au menirea de a se adresa unor categorii diferite de clienţi, cu nevoi diferite. Iar creditele de consum sunt un exemplu în acest sens. Clienţii care se încadrează în anumite criterii de eligibilitate înseamnă că deţin venituri istorice şi prezente certe, ceea ce presupune că ei vor avea capacitatea de a rambursa creditele angajate.
Condiţiile de creditare pe care banca le solicită sunt mult mai riguroase comparativ cu cele aplicate înainte de criză.

Ce tipuri de credite mai contractează populaţia? Care sunt cele mai căutate?

Cu preponderenţă, creditele pentru „Prima casă“. Ca exemplu, în banca pe care o reprezint, ponderea creditelor acordate persoanelor fizice este de 80% pentru acest program.
În ceea ce priveşte societăţile, am observat că sunt solicitări mari pentru cei care activează în agricultură, în construcţii industriale (în mod special, magazii şi silozuri pentru produse agricole) şi pentru achiziţionarea de terenuri agricole.

Care este cea mai solicitată monedă în creditele contractate de populaţie?

Moneda naţională.

Cum merg refinanţările?

Nu mai reprezintă o opţiune prioritară a clienţilor: întreprinzătorii au înţeles că este bine ca, în această perioadă economică grea din viaţa lor, ar trebui să existe o bancă de casă, un jurist instruit şi să aibă la îndemână (exemplul băncii în calitate de consultant financiar) o sursă autorizată pentru informaţii corecte şi concrete.

Banca dumneavoastră este cunoscută drept banca IMM-urilor. Criza economică a afectat însă activitatea acestora, multe dintre ele intrând în faliment. Având în vedere aceste aspecte, care este strategia băncii pentru susţinerea activităţii IMM-urilor?

Banca noastră este cunoscută ca banca oamenilor întreprinzători. Încercăm să anticipăm trendurile şi mai ales problemele pieţei. Totodată, susţinem planurile de reorganizare ale firmelor intrate în procedura insolvenţei, dar, în egală măsură, susţinem activităţile stabile, care prezintă predictibilitate.

În sfera IMM-urilor persistă opinia potrivit căreia activitatea de creditare încă stagnează, pentru că băncile nu s-ar implica suficient în susţinerea activităţii lor. Ce le puteţi răspunde?

În primul trimestru din 2014, banca în care funcţionez a acordat peste 22.700 de credite noi, în valoare totală de 2.315 milioane lei.
Mesajul pe care îl transmit IMM-urilor este foarte direct: creaţi business, aveţi această capacitate! Să aibă curaj să vină către bănci, către consultanţii bancari şi împreună cu ei să creeze un parteneriat.

În ce măsură susţin băncile din România proiectele de investiţii cu fonduri europene?

Băncile din România susţin cu preponderenţă proiectele de investiţii cu fonduri europene, cu un singur amendament: firma care accesează aceste proiecte trebuie să demonstreze că, până acum, a avut capacitatea să susţină o activitate economică.

Care sunt criteriile care departajează o bancă bună, de succes, de celelalte bănci de pe piaţă?

Echipă, viziune clară şi o strategie adecvată vremurilor.

Există bancheri adevăraţi în Constanţa? Aţi avut şansa de a învăţa meserie de la profesionişti?

Din păcate, eu fac parte din generaţia care a deschis primele unităţi bancare de tip universal sau, altfel spus, banca de tip comercial. Sigur, există mentori cu experienţă din activitatea BNR, dar acum noi facem un alt gen de banking.
Referitor la întrebarea dumneavoastră, îmi amintesc cu deosebit respect şi plăcere de doamna Crina Cosma, actual vicepreşedinte Exim Bank, cea care mi-a pus în faţă, în 1992, prima normă de creditare şi care m-a învăţat ce este cursul valutar.
De asemenea, e de datoria mea să amintesc numele colegului meu de liceu şi bun prieten, Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR.

Ce sfat le-aţi da tinerilor care îşi doresc o carieră în sistemul bancar?

Să facă această meserie cu multă seriozitate, implicare profesională necondiţionată, cu multă ştiinţă şi cunoaştere profundă a meseriei, iar cine nu este compatibil cu aceste cerinţe trebuie să-şi schimbe opţiunea.

Cu siguranţă că, de-a lungul activităţii profesionale, v-aţi confruntat cu o serie de probleme, dar aţi avut şi multe satisfacţii. Care este partea frumoasă a unei cariere în sistemul bancar?

În aproape 23 de ani de activitate bancară, am format o generaţie minunată de tineri bancheri de care sunt foarte, foarte mândră. Resursa umană este cel mai important activ al unei bănci.