Interviu online cu Mirela Constandache, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor - Filiala Constanţa Tema este - Lupta pe spaţiu între bolnavi şi gândaci în spitalele din Constanţa
Interviu online cu Mirela Constandache, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor - Filiala
12 Mar, 2014 12:46
ZIUA de Constanta
7004
Marime text
Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa a ajuns din nou în atenţia presei naţionale după ce rudele unor pacienţi au filmat imagini ce redau zeci de gândaci care mişună pe pereţi, pe noptiere şi chiar pe bolnavi. Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor - Filiala Constanţa susţine că a făcut demersuri la Ministerul Sănătăţii pentru ca o comisie să vină în control la Spitalul Judeţean Constanţa, dar şi că managerul spitalului, Dănuţ Căpăţînă, dar şi şefii de secţii ar trebui să fie traşi la răspundere.
Ce drepturi are un pacient în România? Ce poate face Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor pentru bolnavii ale căror drepturi au fost încălcate? Este posibil ca într-un spital clasificat I plus gândacii să se plimbe în voie într-un mediu despre care presupunem că este în permanenţă dezinfectat?
Discutăm despre aceste aspecte joi, de la ora 11.00, în cadrul unui interviu online în direct pe www.ziuaconstanta.ro, cu Mirela Constandache, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Pacienţilor - Filiala Constanţa.
Aşteptăm întrebările dumneavoastră prin formularul de comentarii de la sfârşitul articolului sau la adresa interviu@ziuact.ro.
Realizator: Ada CODAU
Nota redacţiei: Pentru a păstra coerenţa şi relevanţa discuţiei, nu vom valida comentariile care nu se referă la temele anunţate, care nu conţin întrebări sau care constau în atacuri la persoană.
Întrebări redacției:
Care sunt obiectivele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor?
Obiectivele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor sunt apărarea drepturilor pacienţilor, promovarea implementării programelor de sănătate publică, autorizarea serviciilor sociale, care se va face în curând, furnizarea către membrii asociaţiei a informaţiilor legate de modificările legislaţiei, de cazurile deosebite care ne-au fost aduse la cunoştinţă şi derularea programelor informative în judeţul Constanţa.
Când a fost înfiinţată Filiala Constanţa şi ce statut aveţi?
Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor - Filiala Constanţa este o organizaţie non-guvernamentală, apolitică. Ea a fost înfiinţată teritorial pe 15 februarie 2012. Tot atunci a fost înscrisă în Registrul special, la Judecătoria Constanţa.
Cum vă susţineţi financiar?
Până în prezent, ne-am susţinut cu forţe proprii. Toate activităţile au fost derulate prin voluntariat, noi am suportat cheltuielile administrative, publicitare, deplasările şi altele. Menţionăm faptul că nu avem un spaţiu necesar desfăşurării activităţii. Activitatea noastră se desfăşoară într-un apartament propriu, unde pacienţii pot veni cu sesizări. Dacă am beneficia de un spaţiu adecvat, am putea, fără îndoială, să organizăm evenimente, mese rotunde, întâlniri cu pacienţii şi cu mass media. În aceeaşi ordine de idei, dacă am avea acest spaţiu ne-am desfăşura activitatea în condiţii mai bune. Aici unde funcţionăm în prezent este sediul social al organizaţiei. Problema este însă că apartamentul este situat la etajul III al unui bloc fără lift şi, de foarte multe ori, bolnavii, îndeosebi cei cu dizabilităţi nu pot urca.
Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor - Filiala Constanţa a sărit în apărarea celor care au dat publicităţii imagini care surprind zeci de gândaci mişunând în saloanele de spital, imagini despre care rudele unor bolnavi susţin că sunt filmate în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa. Cum aţi aflat de această situaţie?
Ca urmare a sesizărilor pacienţilor în legătură cu existenţa gândacilor ne-am deplasat la Spitalul Judeţean şi am văzut cu ochii noştri cu mişunau gândacii. În salonul 3110, unde a fost internat pacientul Cimpoeru Claudiu, de 41 de ani, am văzut foarte mulţi gândaci. Grupul sanitar al acestui salon este aproape inutilizabil: planul e spart, cădiţa de duş dislocată, priza din salon ieşită din perete. Domnul director Dănuţ Căpăţînă şi preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, au negat existenţa gândacilor. Filmuleţul este real. Se vede foarte bine salonul în cauză, au fost identificate paturile şi noptierele. De asemenea, se vede clar faţa bolnavului Cimpoerul Claudiu, care a fost spitalizat în salonul 3110. Imaginea acestui bolnav s-a dat cu acordul curatorului bolnavului, anume sora sa, Puşcaşu Adriana. La conferinţa de presă din 10 martie, a apărut pe unul dintre birourile la care stăteau ziariştii un gândac, asta în pofida faptului că reprezentanţii spitalului au declarat că la finalul lunii februarie a avut loc dezinsecţia. Managerul spitalului, domnul Căpăţînă, a afirmat, la vederea gândacului, că o să facă încă o dezinsecţie. Acest lucru a întărit evidenţa faptului că în spital există gândaci.
Cum este posibil ca într-un spital clasificat I plus, într-un mediu despre care se presupune că este în permanenţă dezinfectat să existe gândaci?
Dezinsecţiile se fac, probabil, periodic, că aşa este normal. Dar se fac superficial, cu bolnavii în salon. Ceea nu se este în regulă, pentru că gândacii migrează şi ies în special noaptea.
Cine credeţi că este responsabil pentru această situaţie?
Responsabilitatea o poartă, în primul rând, managerul spitalului. Apoi, şefii de secţii şi nu în ultimul rând, aparatul administrativ, care nu îşi face datoria.
Ştiu că aţi făcut sesizări la Ministerul Sănătăţii în acest caz. Ce vă aşteptaţi, ce speraţi să se întâmple?
ANPP - Filiala Constanţa a informat organizaţia centrală, respectiv pe preşedintele Vasile Barbu. Acesta a adus cazul la cunoştinţa Ministerului Sănătăţii. Sperăm, în primul rând, că problemele se vor rezolva la nivel local, că domul Căpăţînă va lua măsuri administrative în sensul sancţionării celor care se fac direct responsabili de mizeria din spital şi de gândacii existenţi.
Care sunt cele mai frecvente probleme cu care se confruntă pacienţii din Spitalul Judeţean Constanţa?
O primă problemă este lipsa medicamentelor. În mare parte, pacienţii îşi plătesc medicaţia în perioada spitalizării, asta în pofida faptului că au asigurare de sănătate.
Conform drepturilor pacienţilor, cheltuielile pe medicamente în perioada spitalizării pot fi decontate, decontarea fiind obligatorie pentru Spitalul Judeţean.
O altă problemă constă în comportamentul neadecvat al unor cadre medicale, în special cel al cadrelor medii în comunicarea cu pacienţii (asistente, infirmiere).
Cum aţi caracteriza spitalele constănţene?
Spitalele din Constanţa sunt, în primul rând, subfinanţate. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă împreună cu CJC au făcut şi lucruri bune. Acestea se văd cu ochiul liber. S-au efectuat lucrări de reparaţii, s-a investit în aparatură medicală, în secţiile de chirurgie vasculară, de dializă, diabetologie, de anestezie şi terapie intensivă, de chirurgie şi ortopedie pediatrică, de oncologie şi de cardiologie intervenţională.
S-au acordat sume de bani şi pentru îmbunătăţirea serviciilor medicale, însă acestea, în unele cazuri, lasă de dorit. Acest lucru se datorează, în primul rând, unor cadre medicale.
Dar sistemul de sănătate din România?
În sistemul de sănătate ar trebui să aibă loc o reformă fundamentală. Suntem pe locul 69 în Europa în topul investiţiilor. Sănătatea în România este sub standardele europene. Finanţarea publică este foarte mică, în comparaţie cu cea din alte ţări europene. Ar fi necesară creşterea cheltuielilor guvernamentale pentru sănătate. Este, de asemenea, necesar să se implementeze un sistem funcţional, urmând exemplele internaţionale, adaptate însă la condiţiile ţării noastre. Cheltuielile lunare ale Guvernului României pentru sănătate sunt de aproximativ 27 de euro/lună pe cap de locuitor.
O altă problemă spinoasă a sistemului de sănătate românesc este corupţia din spitale. Sumele alocate ar trebuie să fie cheltuite corespunzător. Se impune supravegherea strictă a cheltuielilor din spitale.
Ne dorim un sistem de sănătate corespunzător şi la standarde europene.
Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor îi ajută pe bolnavi şi prin reprezentarea lor în instanţă. În ce tipuri de cazuri se ajunge în instanţă? Avocaţii dumneavoastră au avut câştig de cauză?
ANPP - Filiala Constanţa îi poate ajuta pe pacienţi în instanţă. În general, pacienţii sunt reticenţi în a aborda în problema în instanţă. Au temeri, motivând că se vor duce tot în spital şi nu vor mai fi trataţi corespunzător.În cazuri extreme, în care încălcările sunt flagrante sau în care autorităţile nu se conformează solicitărilor noastre legale, ANPP - Filiala Constanţa se poate adresa presei sau poate asista membrii săi cu acţiune în instanţă.
În cazul unui mal praxis, ANPP - Filiala Constanţa intervine pe lângă autorităţi pentru respectarea legii. În situaţia în care se ajunge în instanţă, ANPP - Filiala Constanţa poate asigura consultanţă juridică de specialitate.
Calitatea de membru înseamnă înscrierea în asociaţia noastră prin completarea unui formular. De asemenea, persoana trebuie să-şi dea consimţământul pentru accesul noastru la actele medicale. Plata cotizaţiei de membru este facultativă şi nu condiţionează protecţia oferită membrilor pacienţi înscrişi, această cotizaţie fiind stabilită de fiecare membru pacient în funcţie de veniturile şi posibilităţile sale şi poate fi plătită în conturile asociaţiei.
Fiind o formă asociativă care urmăreşte atingerea unor obiective specifice, membrii ANPP au datoria morală de a promova asociaţia şi, în măsura posibilităţilor, de a identifica persoanele care pot contribui financiar la buna desfăşurare a activităţii şi a programelor acesteia.
Ce drepturi are un pacient în România? Ce poate face Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor pentru bolnavii ale căror drepturi au fost încălcate? Este posibil ca într-un spital clasificat I plus gândacii să se plimbe în voie într-un mediu despre care presupunem că este în permanenţă dezinfectat?
Discutăm despre aceste aspecte joi, de la ora 11.00, în cadrul unui interviu online în direct pe www.ziuaconstanta.ro, cu Mirela Constandache, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Pacienţilor - Filiala Constanţa.
Aşteptăm întrebările dumneavoastră prin formularul de comentarii de la sfârşitul articolului sau la adresa interviu@ziuact.ro.
Realizator: Ada CODAU
Nota redacţiei: Pentru a păstra coerenţa şi relevanţa discuţiei, nu vom valida comentariile care nu se referă la temele anunţate, care nu conţin întrebări sau care constau în atacuri la persoană.
Întrebări redacției:
Care sunt obiectivele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor?
Obiectivele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor sunt apărarea drepturilor pacienţilor, promovarea implementării programelor de sănătate publică, autorizarea serviciilor sociale, care se va face în curând, furnizarea către membrii asociaţiei a informaţiilor legate de modificările legislaţiei, de cazurile deosebite care ne-au fost aduse la cunoştinţă şi derularea programelor informative în judeţul Constanţa.
Când a fost înfiinţată Filiala Constanţa şi ce statut aveţi?
Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor - Filiala Constanţa este o organizaţie non-guvernamentală, apolitică. Ea a fost înfiinţată teritorial pe 15 februarie 2012. Tot atunci a fost înscrisă în Registrul special, la Judecătoria Constanţa.
Cum vă susţineţi financiar?
Până în prezent, ne-am susţinut cu forţe proprii. Toate activităţile au fost derulate prin voluntariat, noi am suportat cheltuielile administrative, publicitare, deplasările şi altele. Menţionăm faptul că nu avem un spaţiu necesar desfăşurării activităţii. Activitatea noastră se desfăşoară într-un apartament propriu, unde pacienţii pot veni cu sesizări. Dacă am beneficia de un spaţiu adecvat, am putea, fără îndoială, să organizăm evenimente, mese rotunde, întâlniri cu pacienţii şi cu mass media. În aceeaşi ordine de idei, dacă am avea acest spaţiu ne-am desfăşura activitatea în condiţii mai bune. Aici unde funcţionăm în prezent este sediul social al organizaţiei. Problema este însă că apartamentul este situat la etajul III al unui bloc fără lift şi, de foarte multe ori, bolnavii, îndeosebi cei cu dizabilităţi nu pot urca.
Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor - Filiala Constanţa a sărit în apărarea celor care au dat publicităţii imagini care surprind zeci de gândaci mişunând în saloanele de spital, imagini despre care rudele unor bolnavi susţin că sunt filmate în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa. Cum aţi aflat de această situaţie?
Ca urmare a sesizărilor pacienţilor în legătură cu existenţa gândacilor ne-am deplasat la Spitalul Judeţean şi am văzut cu ochii noştri cu mişunau gândacii. În salonul 3110, unde a fost internat pacientul Cimpoeru Claudiu, de 41 de ani, am văzut foarte mulţi gândaci. Grupul sanitar al acestui salon este aproape inutilizabil: planul e spart, cădiţa de duş dislocată, priza din salon ieşită din perete. Domnul director Dănuţ Căpăţînă şi preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu, au negat existenţa gândacilor. Filmuleţul este real. Se vede foarte bine salonul în cauză, au fost identificate paturile şi noptierele. De asemenea, se vede clar faţa bolnavului Cimpoerul Claudiu, care a fost spitalizat în salonul 3110. Imaginea acestui bolnav s-a dat cu acordul curatorului bolnavului, anume sora sa, Puşcaşu Adriana. La conferinţa de presă din 10 martie, a apărut pe unul dintre birourile la care stăteau ziariştii un gândac, asta în pofida faptului că reprezentanţii spitalului au declarat că la finalul lunii februarie a avut loc dezinsecţia. Managerul spitalului, domnul Căpăţînă, a afirmat, la vederea gândacului, că o să facă încă o dezinsecţie. Acest lucru a întărit evidenţa faptului că în spital există gândaci.
Cum este posibil ca într-un spital clasificat I plus, într-un mediu despre care se presupune că este în permanenţă dezinfectat să existe gândaci?
Dezinsecţiile se fac, probabil, periodic, că aşa este normal. Dar se fac superficial, cu bolnavii în salon. Ceea nu se este în regulă, pentru că gândacii migrează şi ies în special noaptea.
Cine credeţi că este responsabil pentru această situaţie?
Responsabilitatea o poartă, în primul rând, managerul spitalului. Apoi, şefii de secţii şi nu în ultimul rând, aparatul administrativ, care nu îşi face datoria.
Ştiu că aţi făcut sesizări la Ministerul Sănătăţii în acest caz. Ce vă aşteptaţi, ce speraţi să se întâmple?
ANPP - Filiala Constanţa a informat organizaţia centrală, respectiv pe preşedintele Vasile Barbu. Acesta a adus cazul la cunoştinţa Ministerului Sănătăţii. Sperăm, în primul rând, că problemele se vor rezolva la nivel local, că domul Căpăţînă va lua măsuri administrative în sensul sancţionării celor care se fac direct responsabili de mizeria din spital şi de gândacii existenţi.
Care sunt cele mai frecvente probleme cu care se confruntă pacienţii din Spitalul Judeţean Constanţa?
O primă problemă este lipsa medicamentelor. În mare parte, pacienţii îşi plătesc medicaţia în perioada spitalizării, asta în pofida faptului că au asigurare de sănătate.
Conform drepturilor pacienţilor, cheltuielile pe medicamente în perioada spitalizării pot fi decontate, decontarea fiind obligatorie pentru Spitalul Judeţean.
O altă problemă constă în comportamentul neadecvat al unor cadre medicale, în special cel al cadrelor medii în comunicarea cu pacienţii (asistente, infirmiere).
Cum aţi caracteriza spitalele constănţene?
Spitalele din Constanţa sunt, în primul rând, subfinanţate. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă împreună cu CJC au făcut şi lucruri bune. Acestea se văd cu ochiul liber. S-au efectuat lucrări de reparaţii, s-a investit în aparatură medicală, în secţiile de chirurgie vasculară, de dializă, diabetologie, de anestezie şi terapie intensivă, de chirurgie şi ortopedie pediatrică, de oncologie şi de cardiologie intervenţională.
S-au acordat sume de bani şi pentru îmbunătăţirea serviciilor medicale, însă acestea, în unele cazuri, lasă de dorit. Acest lucru se datorează, în primul rând, unor cadre medicale.
Dar sistemul de sănătate din România?
În sistemul de sănătate ar trebui să aibă loc o reformă fundamentală. Suntem pe locul 69 în Europa în topul investiţiilor. Sănătatea în România este sub standardele europene. Finanţarea publică este foarte mică, în comparaţie cu cea din alte ţări europene. Ar fi necesară creşterea cheltuielilor guvernamentale pentru sănătate. Este, de asemenea, necesar să se implementeze un sistem funcţional, urmând exemplele internaţionale, adaptate însă la condiţiile ţării noastre. Cheltuielile lunare ale Guvernului României pentru sănătate sunt de aproximativ 27 de euro/lună pe cap de locuitor.
O altă problemă spinoasă a sistemului de sănătate românesc este corupţia din spitale. Sumele alocate ar trebuie să fie cheltuite corespunzător. Se impune supravegherea strictă a cheltuielilor din spitale.
Ne dorim un sistem de sănătate corespunzător şi la standarde europene.
Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor îi ajută pe bolnavi şi prin reprezentarea lor în instanţă. În ce tipuri de cazuri se ajunge în instanţă? Avocaţii dumneavoastră au avut câştig de cauză?
ANPP - Filiala Constanţa îi poate ajuta pe pacienţi în instanţă. În general, pacienţii sunt reticenţi în a aborda în problema în instanţă. Au temeri, motivând că se vor duce tot în spital şi nu vor mai fi trataţi corespunzător.În cazuri extreme, în care încălcările sunt flagrante sau în care autorităţile nu se conformează solicitărilor noastre legale, ANPP - Filiala Constanţa se poate adresa presei sau poate asista membrii săi cu acţiune în instanţă.
În cazul unui mal praxis, ANPP - Filiala Constanţa intervine pe lângă autorităţi pentru respectarea legii. În situaţia în care se ajunge în instanţă, ANPP - Filiala Constanţa poate asigura consultanţă juridică de specialitate.
Calitatea de membru înseamnă înscrierea în asociaţia noastră prin completarea unui formular. De asemenea, persoana trebuie să-şi dea consimţământul pentru accesul noastru la actele medicale. Plata cotizaţiei de membru este facultativă şi nu condiţionează protecţia oferită membrilor pacienţi înscrişi, această cotizaţie fiind stabilită de fiecare membru pacient în funcţie de veniturile şi posibilităţile sale şi poate fi plătită în conturile asociaţiei.
Fiind o formă asociativă care urmăreşte atingerea unor obiective specifice, membrii ANPP au datoria morală de a promova asociaţia şi, în măsura posibilităţilor, de a identifica persoanele care pot contribui financiar la buna desfăşurare a activităţii şi a programelor acesteia.
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii
- Raspuns pentru Viorel Pascaru 13 Mar, 2014 11:46 SOTRM s-a închis pentru că acolo activitatea se desfăşura în condiţii improprii, precare. Nu se mai investise de foarte mult timp. Sperăm însă în apariţia unui nou spital, cu acelaşi profil.
- viorel pascaru 13 Mar, 2014 07:40 As dori sa intreb daca stie doamna Mirela Constandache : SOTRM E forie Sud a fost inchis datorita faptului ca nu existau gandaci in acea unitate?