Interviu online cu avocatul Toni Bobe Amnistia şi graţierea. Cine sunt beneficiarii acestor modificări ale legii

În contextul în care nu există o estimare a numărului de persoane care vor beneficia de această măsură, însuşi efectul declarat al acesteia, respectiv scăderea numărului de condamnaţi, este pus sub semnul întrebării.
 
Toni Bobe, avocat în cadrul Baroului Constanţa, a explicat în cadrul unui interviu online, în direct pe www.ziuaconstanta.ro, eventualele modificări ale legii privind amnistia şi graţierea. Astfel, potrivit avocatului Toni Bobe, graţierea înlătură efectele executării unei pedepse, iar amnistia vizează o înlăturare a răspunderii penale.

Întrebările redacţiei:

Domnule avocat, în contextul protestelor stârnite de eventualele modificări ale legii privind amnistia şi graţierea, aş vrea să vă rog să ne explicaţi, punctual, ce prevede în prezent această lege şi despre ce modificări ar fi vorba!

În principal, este vorba despre un proiect de ordonanţă de urgenţă care vizează graţierea colectivă integrală a unor pedepse. În primul rând, se graţiază pedepsele cu închisoarea de până la cinci ani, inclusiv, dar şi pedepsele cu amendă. De graţierea menţionată anterior beneficiază şi persoanele condamnate de instanţă la pedepse cu suspendarea executării. De la aceste reguli există o serie de excepţii care sunt detaliate în cuprinsul ordonanţei şi care vizează infracţiuni grave (omor, infracţiuni contra siguranţei statului, dar şi infracţiuni cu o importanţă mai scăzută, cum ar fi părăsirea postului şi prezenţa la serviciu în stare de ebrietate, pirateria, violarea de domiciliu).
 
Articolul doi prevede graţierea a ½ din pedepsele cu închisoarea pentru persoane în condiţii considerate a fi speciale (cei care au împlinit vârsta de 60 de ani, femei însărcinate, persoane care au în întreţinere minori de până în cinci ani, respectiv persoane diagnosticate cu boli incurabile în fază terminală).

Explicaţi-ne, vă rog, pe înţelesul tuturor, diferenţa dintre amnistie şi graţiere!

Pentru a nu intra în detalii tehnice, care pot fi destul de aride, pot spune că graţierea înlătură efectele executării unei pedepse, iar amnistia vizează o înlăturare a răspunderii penale.

Sunt două întrebări sau, mai bine zis, temeri care apasă asupra românilor la acest moment. Astfel, este adevărat că modificările legislative dorite de anumiţi factori deschid, practic, porţile puşcăriilor pentru persoanele condamnate? Cu alte cuvinte, ne vom trezi cu violatori, bătăuşi de profesie, eventual criminali înapoi pe străzi înainte de a-şi fi ispăşit pedepsele cuvenite?

Da. Graţierea presupune constatarea ca fiind executată a unei pedepse în întregime sau în parte. O estimare a numărului de oameni care vor beneficia de această ordonanţă nu a fost prezentată de către autorităţile în domeniu şi cu atât mai puţin de emitentul propunerii de act normativ. În contextul în care nu există o estimare a numărului de persoane care vor beneficia de această măsură, însuşi efectul declarat al acesteia, respectiv scăderea numărului de condamnaţi, este pus sub semnul întrebării. În ceea ce priveşte a doua întrebare, pot spune că, în raport de prevederile prezentului proiect de ordonanţă, atât cei condamnaţi pentru omor, cât şi pentru infracţiuni săvârşite cu violenţă beneficiază de graţiere în condiţiile prezentate mai sus.

Iar cea de-a doua temere: sunt aceste modificări menite să favorizeze persoanele condamnate cu suspendare, să zicem, ori persoanele cărora le-au fost suspendate anumite drepturi?

Astfel cum prevede articolul 1, alin. 2, din proiectul de OUG, graţierea în întregime a pedepselor de până în cinci ani (în condiţiile stabilite de actul normativ) va avea efect şi asupra persoanelor condamnate cu suspendare.

Aceste modificări ce se intenţionează a fi făcute pot şterge, practic, cazierele diverselor persoane socotite vinovate pe legislaţia care se doreşte a fi modificată?

Menţiunile din cazierul judiciar pot fi scoase din evidenţa acestuia în temeiul art. 15 şi 16 din L 290/2004 privind Cazierul judiciar, însă prevederile prezentului proiect de ordonanţă nu intră sub incidenţa acestor articole.

Cum vor afecta aceste modificări cursul justiţiei în ţară? Ar putea influenţa, în opinia dumneavoastră, însăşi înfăptuirea actului de justiţie?

Cursul justiţiei cred şi sper că nu va fi afectat, însă consecinţe nefaste ireversibile se pot produce. Politica penală a statului român trebuie să fie previzibilă, fundamentată, transparentă şi în concordanţă cu evoluţia societăţii în ansamblul ei. Emiterea unor acte normative într-un stil de „hei rup“, fără o consultare prealabilă atât a societăţii, cât şi a profesioniştilor din domeniu, nu face altceva decât să alimenteze ideea că Guvernul României are o agendă proprie care nu are legătură nici cu programul de guvernare pentru care a fost votat, nici cu agenda cetăţeanului de rând.

Există riscul unei „explozii“ de dosare, toate persoanele condamnate încercând să beneficieze de prevederile favorabile?

Da. Mereu, o astfel de măsură are un astfel de efect. Însă această consecinţă este una normală în raport de faptul că fiecare persoană are dreptul la petiţie.

O ultimă întrebare: ce impact ar avea o astfel de „avalanşă“ de dosare asupra unor instanţe şi aşa încărcate, cum sunt cele constănţene?

Un impact concret şi imediat este existenţa unui număr considerabil de dosare pe rolul instanţelor de pe teritoriul României. Îmi pun o întrebare retorică: în contextul în care este de notorietate faptul că instanţele de judecată sunt supraaglomerate, a gândit cineva un mecanism pentru a nu crea disfuncţii în întregul sistem judiciar privind activitatea curentă a judecătorilor, a procurorilor, a grefierilor etc.?

Întrebări de la cititori:

Bună ziua. Am citit ordonanţa. Aş vrea să-mi spuneţi şi mie de unde reiese că Dragnea sau cei aflaţi în puşcărie vor beneficia de această ordonanţă. Vă mulţumesc!

Răspuns: Deşi nu cunosc în concret infracţiunea pentru care a fost condamnat preşedintele Camerei Deputaţilor, în condiţiile în care nu se încadrează în excepţiile prevăzute la art. 3, alin. 4, pct A şi B, va beneficia cu succes de graţierea integrală a pedepsei în temeiul art. 1, alin 1 şi 2 din proiectul de ordonanţă. În ceea ce priveşte partea a doua a întrebării, am explicat şi mai sus, prevederile art. 1 şi 2 au ca efect direct graţierea şi eliberarea din penitenciare a deţinuţilor.

Buna ziua! Prejudiciul se recuperează?

Răspuns: În cuprinsul ordonanţei este menţionată noţiunea de despăgubire, care nu se identifică mereu cu noţiunea de prejudiciu. Astfel, pentru a beneficia de graţiere, despăgubirea trebuie achitată în termen de un an de la punerea în libertate. De menţionat că o logică de bun-simţ ar fi trebuit să impună achitarea oricăror sume înainte de a beneficia de graţiere, nu după.
 
Acţiunile de protest din marile oraşe au avut ca element declanşator atât acest proiect de ordonanţă privind graţierea, cât şi un proiect de modificare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală. Se impune măcar o consideraţie cu privire la modificările legislaţiei penale: în sensul că dezincriminarea parţială sau totală a unor fapte penale nu poate fi privită în mod particular. Trebuie avută în vedere o politică penală care să urmărească efecte globale pe termen mediu şi lung.
 
Reamintesc faptul că intrarea în vigoare a noului Cod Penal şi a Codului de Procedură Penală, în anii trecuţi, a avut la bază o consultare şi o dezbatere reală pe parcursul mai multor ani. Concluzionând, politica penală şi nu numai nu poate fi schimbată de la zi la zi în raport de o problemă de moment, indiferent de cât de presantă este aceasta.