Interviu Online cu Vasile Torică, directorul Centrului Meteorologic Dobrogea s-a terminat Tema a fost „Evoluţia meteorologiei de la Nicolae Topor până în zilele noastre"

Vasile Torică este singurul om care nu se teme nici de codul portocaliu de ger, nici de cel de ninsoare, nici de ploaie, nici de vânt, pentru că înţelege fiecare fenomen meteo la adevărata sa intensitate. Joi, la Interviu Online, directorul Centrului Meteorologic Dobrogea ne va spune cât de exacte sunt prognozele emise de cele 20 de staţii meteorologice cu care lucrează împreună cu subalternii săi şi cât de importantă a fost retehnologizarea meteorologiei de la Nicolae Topor până în zilele noastre. De la Vasile Torică vom afla şi care au fost minimele atmosferice înregistrate în Dobrogea în ultimii ani, dar şi dacă avem motive să ne speriem de minusul din termometre înregistrat de la începutul acestei săptămâni.
Vă întrebaţi cât de reale erau aşa-zisele prognoze populare (cu porcul care ducea paie în coteţ sau cu lungimea splinei porcului tăiat la Crăciun, care prevestea cât de grea urma să fie iarna? Aflaţi răspunsul de la invitatul nostru. Tot la Interviu Online vom afla totul despre codurile prin care suntem avertizaţi că plouă, ninge sau vine canicula.
Vă aşteptăm joi, 2 februarie, în direct pe www.ziuaconstanta.ro, de la ora 15.00.

Realizator: Lavinia SICLITARU

Aşteptăm întrebările dumneavoastră prin formularul de comentarii de la sfârşitul articolului sau la adresa interviu@ziuact.ro.

Nota redacţiei: Pentru a păstra coerenţa şi relevanţa discuţiei, nu vom valida comentariile care nu se referă la temele anunţate, care nu conţin întrebări sau care constau în atacuri la persoană.

Întrebari:

1. Din cele mai vechi timpuri omul a observat si studiat comportamentul plantelor şi al animalelor pentru a deduce cum va fi vremea.
Câteva credinţe populare legate de nori:
când norii au culoare trandafirie anunţă vreme bună
dacă sunt nori de Crăciun atunci vara ce va urma va fi îmbelşugată
dacă după ploaie norii se lasă în jos după ploaie atunci urmează să se însenineze, dacă urcă atunci vine vreme rea
dacă norii se încreţesc atunci nu va ploua

La vremea in care se foloseau au dat rezultate valabile pentru timpurile respective.

2. Meteosensibilitatea/meteodependenţii. Cum ne influenteaza?

V.T.: Una din trei persoane resimt in corp schimbarile climatice. De vina sunt anumite afectiuni , predispozitii catre boli sau vibratii energetice. Organismul nostru reactioneaza la modificarile de presiunea atmosferica, de umiditate foarte ridicata. In special persoanele care au probleme cu reumatismul sau cu inima etc.

3. Pentru ca suntem în anotimpul alb, explicati-ne cate ceva despre tipurile de zapada. (Zapada grunturoasa, Zapada in talazuri , Zapada crustata Zapada moale, Zapada prafuita, Zapada cartonata, Zapada geruita, Zapada ondulata ) si care dintre aceste tipuri sunt specifice zonei Dobrogea?

V.T: Specifica este zapada normala, daca temperatura aerului este in jurul valori de 1 gr.este apoasa. Daca se asociaza cu alte fenomene cum sunt vanturile puternice, pot da fenomene asociate cum sunt transportul de zapada la sol daca este sub 2m inaltime, iar peste 2 m este zapada viscolita sau viscol. Dintre tipurile de zapada cele mai intilnite in Dobrogea sunt zapada grauntoasa care reprezinta o precipitatie sub forma de particule de gheata foarte mici, albe si opace, ce au forma alungita sau plata iar diametrul este mai mic de 1mm; zapada geruita, termen folosit in popor este acea zapada care se formeaza in timpul gerurilor puternice, se mai numeste si zapada inghetata.

4.Obiectul de studiu al Meteorologiei este reprezentat de aerul atmosferic, care in deplasarea lui prin intermediul curentilor, transporta de la o regiune geografica la alta ceata si norii, responsabili de aparitia celor mai importante fenomene care genereaza aspectul vremii la un moment dat. Ce alte elemente sunt responsabile de starea atmosferei la un moment dat?

V.T.: Masele de aer si fronturile atmosferice sunt principalele responsabile care genereaza aspectul vremii. De ce spun acest lucru pentru ca aceste mase sau format deasupra unor regiuni calde, reci, deasupra oceanului sau la ecuator , zone care imprima caracterul termic al suprafetei subiacente deasupra careia s-a format. Fenemone asociate sunt aerul cetos, chiciura, ceata, poleiul.

5. Care sunt caracteristicile vremii?

V.T.: Pentru zona Dobrogei caracterisc este fenomenul de seceta, dar sunt perioade cu averse de ploaie in cantitati foarte mari, asa cum s-a intamplat 28 august 2004, cand la Agigea s-a inregistat cea mai mare cantitate de precipitatii de 280,5 l/mp in 18 ore, la Constanta in aceiasi zi 201,9 l/mp, sau in 18 noiembrie 1995 la Mangalia in 10 ore, peste 100 l/mp.
Cantitati mari s-au mai inregistrat si in localitatea Pantelimon 312,0 l/mp in 24 de ore.

6. Cum se realizează cuantificarea elementelor meteorologice - observatiile meteorologice la Centrul de Meteorologie Dobrogea?

V.T.: Exista o legatura intre elementele meteo cum sunt temperatura aerului coraborate cu precipitatiile, cu vantul cu valoarea presiunii atmosferice. In cadrul CMR Dobrogea exista centrul regional de colectare si validare a datelor meteo din retea. Acestea dupa verificare sunt trimise in flux rapid la centul national care se afla la Bucuresti. Aici sunt selectate orasele principale dupa care sunt transmise in flux international.

7. Cum se elaborează prognozele meteorologice?

V.T.: Un meteorolog studiaza peste un milion de caractere pentru a elabora o prognoza. Pentru elaborarea prognozelor sunt inscrise pe hartile meteorologice sub forma telegramei Birjenes, telegramele meteorologice primite de la statiile meteo fie la 1, 3, 6 12 ore ce au in componenta lor:

nebulozitatea, viteza si directia vantului, temperatura aerului, temperatura punctului de roua, presiunea atmosferica la nivelul statiei , presiunea atmosferica la nivelul marii, tendinta barica, timpul din momentul observatiei, gradul de acoperire a cerului cu nori, felul norilor , cantitatile de precipitatii, grupe speciale care pun in evidenta anumite elemente foarte importante cum sunt: gradul de agitatie al marii, vizibilitatea pe mare, perioada dintre valuri, intensitatea fenomenelor precum chiciura, polei, zapada inghetata,bruma, grosimea stratului de zapada,viscol, viteza vantului la rafala tromba marina, grindina, ora de inceput si de sfirsit a unui fenomen. Toate aceste date puse pe harti sunt analizate si in functie de presiunea atmosferica sunt trasate liniile care unesc punctele cu aceeasi valoare de presiune - izobarele, pentru a putea stabili centri barici: ciclon si anticiclon. Sunt trasate fronturile atmosferice, frontul cald, frontul rece si frontul oclus. In functie de directia de deplasare a fronturilor, de cantitatea de umezeala pe care o contin se elaboreaza prognozele despre starea vremii. Dar in ultima perioada, la Centrul Meteorologic European aflat la Londra, sunt primite o serie de propuneri carea sunt introduse in calculator avind la baza set complex de ecuatii matematice care pleaca de la starea initiala a atmosferei.Prognozele pentru un interval mare de timp de 7-10 zile pot da uneori erori. Prognozele de scurta durata si medie durata se stabilesc impreuna cu meteorologii de la Centrul National de Prognoza din cadrul ANM Bucuresti. Acestea se fac pe timp foarte scurt de 3 ore (nowcasting) pe 12 ore, 24 de ore, 3 zile, 7 zile, 30 de zile sau sezoniere. Obiectivul principal al acestor prognoze il reprezinta furnizarea infomatiilor despre aparitaia fenomenelor meteorologice periculoase cum sunt descarcarile electrice, intensificarile de vant, ploile abundente, grindina, ninsoarea abundenta, viscolul, temperaturile minime scazute (-15 ...- -25 gr. si chiar mai scazute), temperaturile maxime extreme (37 - 43 gr), tornade.

Dar avizările asupra aparitiei şi evolutiei unor fenomene periculoase?
V.T.: In cazul in care la un Centru meteorologic sunt identificate fenomene meteo periculoase imediate, se emit avertizari, care nu sunt facute publice decit in urma consultari si cu meteorologii din Centrul National de Prognoza din cadrul Admnistratiei Nationale de Meteorologie. Este similara cu cea a prognozei.

8. Meteorologia a devenit tot mai mult o stiinta cu mare aplicativitate practica, iar metodele de prevedere a vremii s-au perfectionat. În ce stadiu s-a ajuns din acest punct de vedere în tara noastra?
V.T.: In Romania elaborarea de prognoze privind starea vremii se afla intr-un stadiu foarte avansat bazat pe aparatura si programe de ultima generatie. Cind spun acest lucru ma bazez pe faptul ca incepind din ziua de 7 decembrie 2002 la Medgidia a fost instalat si dat in functiune un Radar meteorologic de tip Doppler iar alaturat sa instalat Statia meteorologica automata. Din anul 2003, se finalizeaza proiectul SIMIN (Sistem integrat meteorologic national).Avem acces la date satelitare. Folosim diferite programe, modele si tehnici in elaborarea pognozelor.

9. Prin folosirea mijloacelor tehnice moderne, avem posibilitatea unei interventii active in desfasurarea unor procese atmosferice, cum ar fi: activarea sistemelor noroase si a precipitatiilor atmosferice, sistemele antigrindina, disiparea cetii, combaterea unor fenomene periculoase ca inghetul, seceta, inundatiile etc. Sunt folosite aceste metode la noi in tara?

V.T.:Da. Avem un sistem antigrindina in apropiere de Ploesti, care are drept scop combaterea grindinei pentru protectia unor zone agricole importante. Sistemul National Antigrindina are scopul imprastierii in atmosfera a unor substante (iodura de argint care este nepoluanta) si care impiedica formarea bucatilor de gheata (grindina) in interiorul norilor de tip Cumulonimbus. Aceste substante sunt imprastiate cu ajutorul unor rachete grupate in baterii, 10 bucati, asigura protectia a aproximativ 150 000 ha.

10. Care sunt metodele de cercetare in meteorologie?

V.T.: Metodele de lucru sunt proprii sau din domenii conexe(observatia, analiza si sinteza, experimntul, simularea si modelarea matematica). Metoda directa foloseseste termometre, barometre cu mercur, hidrometru cu fir de par blond natural care este tratat chimic special in laborator, intr-un cuvint aparatura la care trebue ca la ore fixe sa efectuez citirea valorilor indicate de aparate.

11. Cat de uzitata este metoda experimentului? Avantaje/dezavantaje?

V.T.: Este folosita cand vream sa determinam microclima unei zone. Atunci in zona unde doresc sa experimentez ma deplasez cu personalul specializat, cu aparatura necesara imi aleg locul de campare si trec la treaba, adica incep sa efectuez operatiunile care ma interesaeaza in experiment pe o perioada de o luna, trei luni un an etc.Avantaje sunt dar si dezavantaje.

12. Şi observaţiile sunt de mai multe tipuri. Care sunt cele mai elocvente cele vizuale sau cele instrumentale?

V.T.: Observatii vizuale se fac ora de ora, adica pe linga faptul ca determin gradul de acoperire al cerului cu nori, felul norilor vizibilitatea pe orizontala (foarte importanta pe aeroporturi) inaltimea norilor va trebui sa folosesc si instrumentele pentru a cit valorile de temperatura, presiune, umezala etc.Dintre observatiile meteo aceste pot fi observatii sinoptice principale care se realizeaza ora de ora, din 3 in 3 ore (la orele 02,05,08,11,14,17,20 si 23) sau climatologice care se efectueaza din 6 in 6 ore (01,07,13,19).

13. Pentru cercetarea dinamicii atmosferei, a apei din sol si a rezervelor de apa din stratul de zapada se folosesc izotopi radioactivi, radiosondele, radarul, laserul, balonul pilot, rachete si avioane meteorologice, navete spatiale. Suntem dotati cu asa ceva?

V.T.: Da, pentru sondajul atmosferic, folosim radiosondele pe care le transporta balonul cu hidrogen in atmosfera si masoara directia si viteza vantului, temperaatura aerului pe diferitele inaltimi si presiunea atmosferica. Prin aceste sondaje depistam o zona cu turbulenta, de mare efect in cazul folosirii zborurilor cu avionul sau rachete.Avionul meteo este folosit in cadrul unor misiuni de mare efect.

14. Care este cel mai important lucru in Meteorologie?

V.T.: Sa iubesti natura si sa-ti placa sa lucrezi in aer liber. Pentru ca daca stai toata ziua in birou si privesti la televizor nu am facut nimic.Trebuie sa fii constiincios sa-ti executi toate sarcinile de serviciu exemplar, la timp si la termenele stabilite.

15. De ce se utilizeaza termenul de vreme probabila?

V.T.: A fost folsit acest termen pentru a determina si pune in evidenta elementele meteorologice. In prezent nu se mai foloseste. S-a folosit pana in urma cu 10-15 ani, pentru ca daca il folosim, probabil vom primi salarii.

16. Care durata de viata a unei prognoze?

V.T. De 3, 6, 12, 24, 48 sau 72 de ore.

17. Vorbiti-ne despre statiile meteorologice, cum arata, din ce sunt altcatuite, de ce sunt importante. Cate tipuri exista si cate statii se afla in pe teritoriul Dobrogei?

V.T.: Statiile se amplaseaza in zone deschise care sunt reprezentative pentru locul ales. Ele sunt amplasate in zona de campie, deal, podis, munte sau de litoral. In Dobrogea sunt 15 statii. Acestea sunt: Constanta, Mangalia, Medgidia, Harsova, Adamclisi, Tulcea, Sulina, Sf.Gheorghe, Mahmudia, Gorgova, Corugea, Gura Portitei, Jurilovca si Gloria amplasata pe Platforma de foraj marin. Dar de la 1 aprilie 2009 au mai fost arondate inca 5 statii: Calarasi, Fetesti, Slobozia, Grivita si Braila, deci in total 20 de statii din CMR Dobrogea. Din cele 20de statii, 15 sunt automate, 5 au ramas clasice (executa obsevatii manual si datele se transmis prin GSM.)

18. Sa discutam putin si despre istoricul Meteorologiei. Cand si cum au aparut codurile, de cate feluri sunt ele si cat de exact descriu situatia atmosferica?

V.T.: Intre timp foarte multe lucruri sau schimbat pentru ca vremea si vremurile sunt intr-o continua modificare. In Romania codurile meteo. Au aparut odata cu aderarea tarii noastre la UE cand a trebuit sa se conformeze si din punctul acesteide vedere acestei legislatii. Adica au fost emise coduri de vreme pentru avertizarea fenomenelor meteo periculoase imediate. In functie de intensitatea fenomenului s-a plecat de la codul verde, galben, portocaliu si rosu, fiecare dintre ele descriind fenomenele avertizate. Ex. vant cu vit. de la 54 km/ora pina la 144 km/ora; ploaie de la 25-50 l/mp pina la peste 90 l/mp.in 24 de ore etc.

19. Primele informatii, cu caracter general, asupra specificului vremii de pe teritoriul Romaniei apartin poetului roman Publius Ovidius Naso, exilat la Tomis, pe litoralul Marii Negre, in anul 8 d.Hr., care, citat de B.P. Hasdeu, scria in lucrarea sa Tristae despre asprimea iernilor din Dobrogea. Din anul 1420, in Cronicele Brasovului se gasesc informatii referitoare la fenomene meteorologice periculoase: geruri puternice, ninsori abundente, inundatii, grindina, secete, cu efecte grave, in special asupra agriculturii. In Letopisetul Tarii Moldovei, cronicarul Grigore Ureche, in anul 1585 descrie seceta puternica din acest an, in urma careia au secat izvoarele si baltile. In anul 1716, Dimitrie Cantemir in lucrarea sa Descriptio Moldaviae face referiri la regimul climatic al Moldovei.
Din ce perioada se poate vorbi despre o retea de statii meteorologice in Romania şi la Constanta?

T.V.: Pentru ca il evocati pe poetul latin Ovidius, daca imi este permis sa citez din una din poeziile sale in care se remarcau gerurile aspre, clima de la Pontul Euxin (Marea Neagra) poate pe undeva a exagerat, dar iata ca astazi ne confruntam si noi cu vremea aspra:

„ atunci de frig barbarii, isi pun pe ei cojoace

isi pun itari, nu-si lasa decit obrazul gol,

si turturii de gheata, le zuruie in plete

de alba promoroaca scinteie barba lor".

Observatiile meteorologice in Romania au aparut in a doua jumatate a secolului XIX-lea la Iasi care au fost facute de catre chimistul Petre Poni. Dupa aceia sau executat la Bucuresti (1773), Sibiu (1789), Cluj (1883) , Sulina (1857). La Constanta statia meteorologica s-a infiintat in iunie 1885, iar Centrul meteoologic Regional de prognoza in luna mai1936, fiind primul centru de prognoza din Romania. Bazele Serviciului meteorologic al Romaniei au fost pus de catre Stefan Hepites la data de 18/30 iunie 1884.

20. In 1946, Nicolae Topor elaboreaza primele prognoze de lunga durata. Cat de exacte s-au dovedit sa fie acele prognoze? Pe ce se bazau?

T.V.: Pentru vremurile de atunci prognozele meteo au fost corect si bine elaborate daca avem in vedere gradul stiintific de dezvoltare al acelor timpuri. El se baza pe o serie de date statistice care dupa o anumita perioada de timp acestea se repetau, exista o repetabilitate. Sau observa comportamentul unor pasari, animale... ex. daca porcul era observat ca isi face culcus, aduna paie, insemna ca va ninge, vine o vreme friguroasa....

21. Din punct de vedere climatologic cum ati caracteriza Dobrogea?

T.V.: Dobrogea, se afla asezata intre Dunare si mare fiind scaldata din trei parti de ape. Clima este temperat-continentala, cu influente specifice apropierii de mare.Verile sunt toride, calduroase, secetoase, cu cer senin, ierni aspre cu vanturi puternice si precipitatii reduse.

22. Avem parte de o iarna speciala din punct de vedere al temperaturilor?
T.V.: Daca ar fi sa caracterizam evolutia temperaturilor de dupa 25 ianuarie putem spune, da. Astfel de temperaturi am mai avut si in iarna anului 2009-2010, cind in data de 25 ianuarie sau inregistat la Constanta -17,8 gr.: in 10.01.1940

-20,5 gr.; iar in 10.02.1929, -25,0 gr.

23. Ce alte fenomene desebite au avut loc in ultimii ani in zona noastra?
T.V.: Dintre fenomenele deosebite ce s-au inregistrat in ultimii ani as putea sa enumar seceta, care parca din an in an se accentueaza prin frecventa,durata, si extindere; vanturile puternice care au generat valuri mari ce au dus la o eroziune puternica a plajei din statiunea Mamaia; inundatia de la Costinesti din data de 28 august 2004; valurile de caldura ; tromba marina de la Gura Portitei din data de 19 iulie 2002.

24. În Europa, iarna aceasta, va fi o „mică eră glaciară". Conform Serviciului Britanic de Meteorologie, de vină pentru temperaturile foarte scăzute ar fi La Niña, un efect meteorologic despre care specialiştii spun că este strâns legat de iernile extrem de severe.Mai mult, experţii spun că şi Soarele este responsabil de producerea acestor efecte extreme, deoarece, în ultima perioadă, a emis mai puţine raze ultraviolete. Stau in picioare aceste explicatii?

T.V.: Da, pe undeva, daca avem in vedere schimbarile rapide ce au loc in mediul incojurator, cauzate de cresterea populatiei globului, de cresterea ratei de consum a resurselor de catre societatea umana si de schimari ale tehnologiilor si ale organizatiilor politico-sociale.

25. La ce ne putem astepta in urmatorii ani?

Din punctul meu de vedere pot spune ca pe masura ce numarul populatie creste, tot mai mult carbune, ulei, gaz (numite carburanti fosili) si lemn sunt arse pentu producerea de energie necesara pentru incalzit, gatit, constructii, transport. Ori unele din aceste produse elibereaza noxe in procesul de ardere numite si gaze de sera. Ori, modul lor de comportare este intocmai ca sticla unei sere:lasa lumina sa patrunda, dar retin caldura eliberata, acest lucru are drept efect incalzire planetei. Pamintul nu se va incalzi de la Soare in mod egal.

Regiunile polare se vor incalzi mai tare. Pe oceane si mari curentii oceanici isi schimba cursul pe masura ce vor aduce mai putina caldura spre poli, producand mai multe ploi, iar oceanele fiind mai calde vor genera furtuni mai violente, intr-un cuvint au loc schimbarile climatice. De aceia in ultimul timp am inceput sa nu mai facem distinctie intre cele patru anotimpuri si avem doua anotimpuri, unul cald si altul rece, pentu ca trecerea de la un anotimp la altul se face aproape neobservata. De aceia trebuesc luate masuri pentru a mentine o atmosfera curata, pentu ca aceasta fiinta bipeda nu isi da seama la urmari.

--------------------------------

Luna februarie de-a lungul vremii....

Din punct de vedere calendaristic luna februarie este ultima luna de iarna.Ea pastreaza multe din caracteristicile lunii ianuarie. Circulatia aerului rece dinspre estul si nordul Europei determina , adesea gerurile aspre, daca nu la fel ca si cele din prima luna a anului. Ziua devine din ce in ce mai lunga, iar temperatura aerului marcheaza o usoara crestere desi uneori ninsoarea se asociaza cu primii stropi de ploaie.

Temperaturile medii lunare inregistreaza o usoara crestere de 1-3°C , fata de luna precedenta. Temperaturile medii multianuale se incadreaza intre -0,5°C (Corugea) si 2,0°C

( Mangalia). Temperaturile minime absolute pentru aceasta luna au fost la Grivita (-29,1°C in anul 1954), Sulina (-25,6°C in 1929), Tulcea (-25,4°C in 1911),Constanta si Braila (-25,0°C in 1929), Calarasi (-24,7°C in 1929), Cernavoda (-24,6 °C in 1954), Harsova (-23,6°C in1954) etc.

Temperatura maxima absoluta a fost de 26,0°C consemnata la Medgidia in 27 februarie 1995. Alte valori maxime absolute ale acestei luni au fost înregistrate la Calarasi (25,0°C), Constanta (24,5°C, Cernavoda (24,2°C), Jurilovca (24,8°C), Slobozia (24,0°C), Adamclisi (23,8°C), Tulcea (23,5°C) etc.

Toate aceste valori au fost consemnate in anul 1995.

Cantitatile medii lunare de precipitatii sînt cuprinse între 45 si 60 l/m². Dar, au fost ani în care precipitaţiile lunare au depăşit 100 l/m². La Gorgova 138,8 l/m² in anul 1963; Medgidia 111,4 l/ m² in 1970;Sf. Gheorghe-Delta 110,6 l/ m² in 1963; Constanta 98,4 l/ m² in 1970; Grivita 96,0 l/ m² in 1969 etc.

Fenomenele cele mai frecvente ce s-au înregistrat în luna februarie au fost sub formă de ninsoare, lapoviţă, ploaie, viscol, ceaţă, polei etc.