Interviu online Valentina Matea, prim-vicepresedinte al Sindicatului ROPOL - „Sunt polițiști care lucrează pentru trei, patru colegi care nu sunt în sistem!“

 

• „Orice modificare a salariului minim din prezent nu ni se aplică și nouă, deși așa ar fi trebuit, conform legii salarizării. Nu se spune nimic despre asta. Nu se spune nimic despre condițiile noastre de muncă reale. Una este să ai un sediu renovat (nou) și să-l prezinți presei, să te lauzi, în timp ce alte zece sedii au toaleta în curte. Sunt polițiști care lucrează pentru trei, patru colegi care nu sunt în sistem. Volumul de muncă este mare, stresul este mare“, a mai declarat agent șef principal de poliție Valentina Matea, prim-vicepresedinte al Sindicatului ROPOL.

Intro
În cadrul unui interviu online acordat cotidianului ZIUA de Constanța, Valentina Matea, prim-vicepresedinte al Sindicatului ROPOL, a explicat, printre altele, despre cum a afectat pandemia de Coronavirus activitatea oamenilor legii și cum ar putea fi îmbunătăţit Statutul poliţistului. Tot în timpul interviului, prim-vicepresedintele Sindicatului ROPOL a mai spus că, din cauza deficitului de personal, „sunt polițiști care lucrează pentru trei, patru colegi care nu sunt în sistem“.

Intrebări redacție:

1. Doamna prim-vicepreşedinte, aş vrea să vă rog să începem cu începutul: cum este definit poliţistul în legislaţia actuală din România?


Definiția polițistului (a profesiei de polițist) se regăsește în Legea nr.360/2002, cu modificările și completările ulterioare, chiar în primul articol: (1) Polițistul este funcționar public civil, cu statut special, înarmat, ce poartă, de regulă, uniformă și exercită atribuțiile stabilite pentru Poliția Română prin lege, ca instituție specializată a statului. Este o profesie cu statut special pentru că (2) (…) implică, prin natura sa, îndatoriri și riscuri deosebite. (3) (…) portul de armă și de celelalte diferențieri (față de alte categorii sociale – restricții și îngradiri de drepturi) prevăzute în (…) statut.


2. Pe data de 6 mai 2021, Curtea Constituţională a României a constatat că „este neconstituțională soluția legislativă a art.21 alin.(5) din Legea nr.360/2002 privind Statutul Polițistului, care exclude absolvenții cu diplomă de licență ai unui program de studii de ordine și siguranță publică, respectiv drept, organizat la forma de învățământ cu frecvență în cadrul Academiei de Poliție «Alexandru Ioan Cuza» a Ministerului Afacerilor Interne de la posibilitatea valorificării vechimii în structurile Ministerului Afacerilor Interne în vederea stabilirii gradului profesional acordat după absolvire“. Ulterior, la finele lunii iunie, a fost adoptată OUG 76/2021 pentru modificarea Statutului poliţistului. Vorbiţi-ne puţin, vă rugăm, despre principalele completări ori modificări aduse prin OUG 76/2021, dar şi despre care este impactul acestora, dacă a fost vreunul?


În primul rând sunt corecte afirmațiile dinaintea întrebării și este dureros că o situație nedreaptă și ilogică asupra căreia organizațiile sindicale au atras atenția de mai multe ori, a trebuit să convingă reprezentanții MAI după 4-5 ani de așteptare și doar printr-o decizie a Curții Constituționale.


Și situații similare sunt multe în acest sistem în care dialogul social este doar mimat sau de complezență. Pentru a ajunge polițist, sunt reglementate în Statut în art.9, variantele „ca regulă” și „ca excepție”.



Regula stabilește că pentru această profesie trebuie să urmezi o școală (școlile de agenți pentru corpul agenților sau Academia de Poliție pentru corpul ofițerilor). Excepția se referă la ocuparea posturilor (de agent sau ofițer) prin încadrare directă cu absolvenți ai altor instituții de învățământ cu specialități pentru care școlile MAI nu asigură pregătire (ex: financiar, contabilitate, resurse umane, psihologic, etc)


Pentru polițiști, într-o formă anterioară a Statutului, era reglementată acordarea gradului profesional pentru fiecare variantă prin care se intra în sistem, respectiv primul grad „agent” pentru absolvenții școlilor de agenți, primul grad de „subinspector” pentru absolvenții Academiei de Poliție.


Pentru cei care nu proveneau dintr-o scoală a MAI, încadrați direct pentru specialități, gradul profesional primit la încadrare era în funcție de vechimea în specialitate anterioară încadrării. Până aici, lucrurile erau logice, clare, acceptate de toți. Problemele au apărut ulterior, când polițistii agenti și-au continuat studiile, absolvind diverse instituții de învățământ superior, atât în domenii în care MAI nu asigura pregătirea în scolile proprii, cât și absolvind cursurile Academiei de Poliție cu frecvență redusă.


Prevederea legală inițială, clară și logică a devenit greu de pus în practică atunci când agentul cu studii superioare era trecut în scopul ofiterilor: după absolvirea Academiei de Poliție primea gradul de “subinspector” (primul grad la ofițeri) fără să mai conteze că are deja pregătire pe specialitate (ca polițist) cât a activat ca agent de poliție, așa cum se întâmpla în situația civililor care intrau în sistem prin încadrare directă ținându-se cont de vechimea anterioară în specialitate.


În prezent, chiar și în urma deciziei CCR, problema nu este pe deplin rezolvată, încă mai sunt sincope pe acest subiect, iar odată cu modificările la Statut de care ati amintit, prin OUG 76/2021 s-au creat și alte nedreptăți pentru cei din sistem. În mod sigur și cu forma actuală a Statutului, după noile modificări, se va ajunge la CCR. Dureros e că, chiar dacă sunt sesizate la momentul identificării în faza incipientă, nu există deschidere pentru reglementare decât atunci când excepția identificată devine problema general valabilă și în special când este dovenită și soluționată în instanță, ceea ce durează destul de mult, timpul scurgându-se astfel în defavoarea celui care este deja în sistem.


Nu există o preocupare a managementului acestui minister pentru a se folosi de resursa umană existentă, și specializată pentru dezvoltarea și creșterea eficientei în instituție, interesul este să fim multi, nu contează de unde venim, dacă suntem obedienți și nu punem întrebări sau nu cerem explicatii, suntem perfecți.

3. Ce îndatoriri are un poliţist în România?


Îndatoririle polițistului, in sensul strict dat de lege, nu-s nici pretențioase și nici nu e greu să le ai ca principii în viata de polițist într-o societate normală. Sunt chestiuni de bun simt, care tin și de educatie și modul în care alegi să fi OM intr-o societate.


Potrivit statutului, polițistul este dator :


a) să fie loial instituției din care face parte, să respecte principiile statului de drept și să apere valorile democrației;


b) să dovedească solicitudine și respect față de orice persoană, în special față de grupurile vulnerabile, să își consacre activitatea profesională îndeplinirii cu competență, integritate, corectitudine și conștiinciozitate a îndatoririlor specifice de serviciu prevăzute de lege; - discutabil, față de obligatia sistemului de a-ti asigura conditiile pentru asta


c) să își perfecționeze continuu nivelul de instruire profesională și general - discutabil, față de obligatia sistemului de a-ti asigura conditiile pentru pregatire


d) să fie disciplinat și să dovedească probitate profesională și morala în întreaga activitate – discutabil cu privire la cercetarile disciplinare (exista sau nu o abatere disciplinară?)


e) să fie respectuos, cuviincios și corect față de șefi, colegi sau subalterni;


f) să acorde sprijin colegilor în executarea atribuțiilor de serviciu;


g) să informeze șeful ierarhic și celelalte autorități abilitate cu privire la faptele de corupție săvârșite de alți polițiști, de care a luat cunoștința; (exista prevenție doar sub forma „indoctrinarii” – citeste sau iti spun eu, iar tu semnezi!, fara sa existe efort pentru eliminarea oricaror situatii care determina fapte de coruptie)


h) prin întregul sau comportament, să se arate demn de considerația și încrederea impuse de profesia de polițist. – discutabil cu privire la amestecul politicului, dubla masura in situatii similare Tot in categoria „îndatoriri” intra si obligatiile politistilor.


Nici acestea nu par deplasate sau imposibil de respectat și sunt la fel de general valabile ca in oricare alt sistem:


a) să păstreze secretul profesional, precum și confidențialitatea datelor dobândite în timpul desfășurării activității, în condițiile legii, cu excepția cazurilor în care îndeplinirea sarcinilor de serviciu, nevoile justiției sau legea impun dezvăluirea acestora;


b) să manifeste corectitudine în rezolvarea problemelor personale, în așa fel încât să nu beneficieze și nici să nu lase impresia că beneficiază de datele confidențiale obținute în calitatea să oficială;


c) să asigure informarea corecta a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal ale acestora, potrivit competențelor legal stabilite;


d) să aibă o conduită corectă, să nu abuzeze de calitatea oficială și să nu compromită, prin activitatea să publică ori privată, prestigiul funcției sau al instituției din care face parte. – discutabil pentru parte dintre polițistii cu susținere (mai ales politica) și din cauza cărora se pune o etichetă oricărui alt polițist corect.


e) să informeze de îndată structura de resurse umane a unității din care face parte despre dobândirea calității procesuale de învinuit sau inculpat, precum și despre măsurile procesuale penale dispuse ori hotărârile penale pronunțate împotriva sa.


Daca până aici suntem de acord că lucrurile nu sunt asa grele sau imposibile în ceea ce îi priveste pe polițiști, abia la „caracterul permanent și obligatoriu al serviciului politienesc și la restrangerea de drepturi și libertăți” ne diferentiem de alte categorii sociale.


Pentru acestea polițistul trebuie sa aiba drepturi compensatorii si anumite privilegii, care sa existe cu adevarat, nu doar pe hartie.


1.Polițistul este obligat să se prezinte la programul de lucru stabilit, precum și în afară acestuia, în situații temeinic justificate, pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat, potrivit legii.


2.În situații de catastrofe, calamități sau tulburări de amploare ale ordinii și liniștii publice ori alte asemenea evenimente polițistul este obligat să se prezinte de îndată la unitatea de poliție din care face parte.


3.La instituirea stării de urgență, de asediu, de mobilizare și pe timp de război, polițistul aflat în concediu de odihnă, concediu de studii, învoire plătită sau concediu fără plată este obligat să contacteze în cel mai scurt timp posibil șeful nemijlocit, care dispune cu privire la condițiile de întrerupere a acestor situații și de reluare a activității, în funcție de specificul acesteia și necesitățile unității. La acestea se adauga alte obligatii ce se regasesc in norme de nivel inferior (un ordin, o dispozitie, o procedura, etc)


4. Polițistului îi este interzis:


a) să facă parte din partide, formațiuni sau organizații politice ori să desfășoare propaganda în favoarea acestora;


b) să exprime opinii sau preferințe politice la locul de muncă sau în public;


c) să candideze pentru autoritățile administrației publice locale, Parlamentul României și pentru funcția de Președinte al României;


d) să exprime în public opinii contrare intereselor României;


e) să declare sau să participe la greve, precum și la mitinguri, demonstrații, procesiuni sau orice alte întruniri cu caracter politic;


f) să adere la secte, organizații religioase sau la alte organizații interzise de lege;


g) să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activități de comerț ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăți comerciale, cu excepția calității de acționar;


h) să exercite activități cu scop lucrativ de natură să lezeze onoarea și demnitatea polițistului sau a instituției din care face parte;


i) să încalce regimul juridic al conflictului de interese și al incompatibilităților


5. Polițistului ii este interzis, în orice împrejurare:


a) să primească, sa solicite, să accepte, direct sau indirect, ori să facă să i se promită, pentru sine sau pentru alții, în considerarea calității sale oficiale, daruri sau alte avantaje;


b) să rezolve cereri care nu sunt de competența sa ori care nu i-au fost repartizate de șefii ierarhici sau să intervină pentru soluționarea unor asemenea cereri, în scopurile prevăzute la lit. a);


c) să folosească forța, altfel decât în condițiile legii;


d) să provoace unei persoane suferințe fizice ori psihice cu scopul de a obține de la aceasta persoana sau de la o terță persoana informații sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terță persoana l-a comis ori este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori asupra unei terțe persoane;


e) să colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice;


f) să redacteze, să imprime sau să difuzeze materiale ori publicații cu caracter politic, imoral sau care instiga la indisciplină;


g) să aibă, direct sau prin intermediari, într-o unitate supusă controlului unității de poliție din care face parte, interese de natura să compromită imparțialitatea și independenta acestuia.

4. Care sunt drepturile poliţiştilor în România?


Regăsim drepturile polițiștilor începând cu art.29 din Statutul polițistului. Oricine le citește, cel puțin ne invidiază sau are primul gând „mă fac polițist”. Când ajunge polițist și constată că drepturile sale, scrise în lege sunt doar povești frumoase, este deja prea tarziu să renunte și cu timpul ajunge la resemnare.


(1) Polițistul are dreptul la:


a) salariu lunar, potrivit legii – în prezent calculate după legislație din 2009, abrogate, iar ultima lege a salarizării care ne poziționa în rândul lumii a fost „înghetată” în ceea ce ne priveste, deci încă nu ni se aplică.


b) ajutoare și alte drepturi bănești, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege;


c) uniforma, echipament specific, alocații pentru hrana, asistență medicală și psihologică, proteze, precum și medicamente gratuite, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului – obligatie a sistemului (vezi definitia politistului)


d) locuința de intervenție, de serviciu, socială sau de protocol, după caz, în condițiile legii; (chirie, compensarea chiriei-rata credit)- nu mai există! Este însă o reglementare care sună bine și care nu s-a aplicat niciodată de cel puțin 27 de ani de când sunt eu în sitem: Polițistul va fi sprijinit în construirea sau cumpărarea, o singura data în timpul carierei, a unei locuințe proprietate personală în localitatea în care își are sediul unitatea de poliție la care este încadrat, în condițiile legii. Apare “o speranță” când citesti reglementarea cu privire la compensatia pentru chirie însă ai o mare dezamăgire când ajungi să aprofundezi procedura: Polițistul numit în prima funcție sau mutat în interesul serviciului în localitatea în care își are domiciliul, dar care nu deține locuință proprietate personală în acea localitate, nici el și nici soția/soțul acestuia, în situația în care nu i se poate asigura spațiul de locuit corespunzător, poate beneficia de compensația lunară pentru chirie (până la 50% din salariul de bază – adică în prezent cel din 2009, respectiv 500 lei la agenti și 8-900 lei la ofițeri), în cazuri justificate, pe baza rezultatelor anchetei sociale efectuate de o comisie constituită prin ordin al ministrului afacerilor interne, însușite de către conducătorul unității din care face parte polițistul, la solicitarea acestuia. Iar amăgirea polițiștilor continua cu o reglementare relative nouă, conform căreia, Polițistul care îndeplinește condițiile de acordare a compensației lunare pentru chirie și care contractează un credit ipotecar/imobiliar destinat achiziționării unei locuințe beneficiază de compensația lunară pentru chirie, pe o perioadă ce nu poate depăși durata de derulare a creditului respectiv, pentru plata ratei sau a unei fracțiuni din rata aferentă creditului. În această situație, compensația lunară pentru chirie se acordă în cuantumul de 50% din salariul de bază, dar nu poate depăși rata lunară plătită pentru creditul ipotecar/imobiliar.


e) concedii de odihna, concedii de studii și învoiri plătite, concediu fără plată, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului – exact ca oriunde în afara MAI


f) concedii medicale pentru: caz de boala, prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea și întărirea sănătății, accidente produse în timpul și din cauza serviciului; concedii de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 3 ani, îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, precum și în alte situații, în condițiile stabilite prin lege – exact ca oriunde în afara MAI


g) bilete de odihna, tratament și recuperare, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului – 5-10% h) pensii, în condițiile stabilite prin lege – blamate și considerate pensii speciale


i) indemnizații de instalare, de mutare, de delegare sau de detașare, precum și decontarea cheltuielilor de cazare, în condițiile stabilite prin lege; - partial


j) decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării în interesul serviciului, mutării în alte localități și o data pe an pentru efectuarea concediului de odihna, precum și în alte situații, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului – numai în anumite conditii și în multe situații, in afara sistemului bugetar sunt mult mai multe avantaje în acest domeniu


k) încadrarea activității în condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă, potrivit legii – ca și cei din afara sectorului bugetar


l) portul permanent al armamentului din dotare sau achiziționat personal, în condițiile legii;


(2) Armamentul dobândit personal se deține după pensionare pe baza permisului obținut, în condițiile legii. Armamentul dobândit personal se deține după pensionare pe baza permisului obținut, în condițiile legii) – în aceleasi conditii ca orice civil, ba chiar cu o procedură mai complicată


m) asigurarea despăgubirilor de viață, sănătate și bunuri, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului – nu!


n) tratament medical în străinătate pentru afecțiuni contractate în timpul exercitării profesiei, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului – rar, cu intervenții și ajutorul mass-media


o) decontarea cheltuielilor de asistență juridică ocazionate de procedurile judiciare, penale și/sau civile, inițiate împotriva sa, pentru fapte săvârșite în exercitarea atribuțiilor de serviciu, precum și în situația în care este victimă a unor fapte de ultraj, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne - partial


Sunt însă câteva avantaje în situația urmașilor polițiștilor decedat în timpul exercitării atributiunilor de serviciu sau care au căpătat o invaliditate în timpul serviciului, dar care nu trebuie privite ca drepturi/privilegii pentru că cineva a fost polițist, ci ca o normalitate, mai ales că sunt preluate în prezent în tot mai multe sectoare de activitate, dar să nu uităm că sunt aplicabile și în funcție de optiunile beneficiarilor acestor drepturi. (încadrarea copiilor urmasi sau admiterea în scolile MAI fara examen, procedurile medicale dacă este asigurat de către politest, pensii de urmas valabile in orice sector, ajutor inmormantare etc)

5. Adesea, vedem mai ales în filmele hollywood-iene respectul de care se bucură poliţiştii americani şi nu putem să nu facem o paralelă cu realitatea poliţistului din România, care mai mereu e întrebat de presupusul contravenient ori infractor dacă „tu ştii cine sunt eu?“. Cât de departe sau, poate, de aproape sunt poliţiştii din România de a se bucura de un respect precum cel din filme?


Bună întrebarea și ambele variante de răspuns sugerate sunt perfect valabile. Depinde doar cui adresați întrebarea. Un polițist din aparatul central sau un polițist manager în oricare structură a MAI, va da răspunsul: polițistul român este aproape de a se bucura sau chiar se bucura de respectul de care se bucură polițistul american – și va spune asta cu atâta convingere că veți fi uimit dacă percepția dvs ca simplu observator este alta .


Un polițist oarecare va spune că suntem mult prea departe de a se bucura de respectul de care se bucura polițistul american și dacă îl priviți în ochi în timp ce vă rostește răspunsul veți vedea că nu sclipește nici urma de speranță că ar avea șansă să vadă generațiile viitoare de polițiști că se bucură de respectul după care el a tânjit o viață. Iar dacă mă întrebați pe mine ca lider de sindicat, pot să vă spun că nu există diferență între polițistul american și cel român cu privire la respectul de care se bucura unul ți respectul de care se bucurî celălalt (cu privire la alte aspecte există diferențe imposibil de cuantificat). În cazul respectului, diferența este dată de valorile la care se raportează societatea, de cei pe care și alege ca exemple, de cultura și educația societății, de ceea ce ofera sistemul, de imaginea pe care și-o construiește în ochii societății, de ceea ce este promovat intens.


Același polițist român este etichetat, marginalizat, nerespectat în țară, în timp ce este admirat, respectat, apreciat pentru acelasi lucru pe care îl face în orice alta țară. Problema nu e polițistul român, problema e acel „tu știi cine sunt eu?“ și puterea/susținerea lui. Și mai este un aspect ce nu trebuie neglijat pentru societatea noastră. Respectul se caștigă și este individual, iar societatea noastră n-a fost educată să se raporteze la individ, ci are cultul „spiritului de turma”. Dacă din zece polițiști, unul nu este demn de statutul de polițist, doar acela trebuie înlăturat din sistem, iar ceilalți nouă nu trebuie să aibă nimic de pierdut. Or la noi, pentru unul, toți zece devin o apă și-un pământ pentru societate și, ca și cand nu e de ajuns, și sistemul îi erodează. Iar pentru îndreptarea lucrurilor reformarea sistemului este soluția. Din pacate e o soluție declarativa ce nu va fi pusă în aplicare niciodata, atât timp cât politicul este cel care manageriază acest sistem

6. Mulţi poliţişti, inclusiv tineri, au murit în anul ce se încheie, pe fondul epidemiei de Coronavirus. Potrivit legislaţiei în vigoare, familiile acestora beneficiază de vreo indemnizaţie sau de vreun sprijin, dat fiind că, în anul pandemic, de la bun început, poliţiştii alături de alte structuri ale MAI sau MS au fost în linia întâi?


Este o întrebare foarte sensibilă și e un subiect greu de prezentat la nivelul realității sale. Serviciul de presă din MAI, cu greu a comunicat faptul că de la începutul pandemiei până în luna octombrie 2021, s-au înregistrat 35 decese în rândul personalului confirmat pozitiv cu infecția covid-19, dar sunt convinsă că sunt mai multe, pentru că cifra comunicată nu se refera decat la două arme ale MAI (politie și politie de frontiera) și sa nu uitam ca în MAI mai avem jandarmi, pompieri, unitatile SMURD, medici, servicii, structurile pentru imigrari…


Cu privire la existent vreunei indemnizatii/sprijin pentru familiile celor decedați cu cauza infectie Covid-19, legislatia le reglementează și sunt căteva situații în care prevederile legale au fost puse in practica. Nu există însă un act normativ special pentru această situație pandemică și cu referire strictă la polițisti, există doar reglementările curente pe linia sănătății și securității muncii și cele din statutul polițistului, conform cărora în caz de invaliditate sau deces pe timpul sau din cauza serviciului, există anumite categorii de sprijin/ajutor.


Prin urmare, în cazul decesului cu cauza Covid-19, familiei îi revine sarcina să demonstreze sistemului MAI că infectia Covid-19 a fost dobandită pe timpul executarii serviciului sau din cauza acestuia. Si de aici începe calvarul, de mai bine te lipsești să beneficiezi de vreun drept prevăzut de lege. Pe de altă parte, toată lumea este de accord că polițistii, alaturi de medici au fost în linia întâi pe timpul pandemiei, prin natura atribuțiilor de serviciu (la controlul la frontieră, asigurarea ordinii și liniștii publice, implementarea masurilor de carantinare a localităților și/sau persoanelor, paza centrelor de carantinare, intervențiile la orice situatie) sau prin obligatiile impuse suplimentar prin acte normative sau ordine, dispoziții, etc pe timpul stării de urgență, stării de alertă și pentru implementarea măsurilor pentru combaterea răspândirii pandemiei.


Sunt lucruri care s-au vazut, se văd în continuare și nu le contestă nimeni cu privire la implicarea politisților pe timpul pandemiei, în aceeași măsura ca personalul medical. Ambele domenii au fost și sunt în linia întâi!


Apar deosebirile după ce trecem de nivelul declarativ și ajungem la recunoașterea meritelor și compensatii pentru riscurile la care cele două categorii sociale sunt expuse:
- Spor acordat pentru risc covid – în MS da, în MAI nu!


- Zile libere pentru perioada cțt minorii au avut cursuri suspendate – în MS nu, dar cu compensare 75% din salariu/zi , în MAI nu, dar cu compensare în anumite condiții
- Salarii majorate – în MS da, în MAI nu (ba chiar sunt și restante)

7. Ce credeţi că ar putea fi îmbunătăţit în ceea ce priveşte Statutul poliţistului?


Statutul polițistului necesită clar o modificare substanțială. De la forma inițială adoptată în 2002 până în prezent a suferit nenumărate modificări, unele intervenite ca urmare a situațiilor dificile identificate la punerea în aplicare, altele (și sunt destul de numeroase) ca urmare a unor decizii CCR prin care s-a constatat neconstituționalitatea prevederilor legale.


Nu sunt foarte multe situații în care modificările și completările au survenit ca urmare a unui dialog constructiv între reprezentanții MAI și orgnizațiile sindicale. cel puțin, în ultimii ani, după cum am mai spus, dialogul social a fost mimat din partea MAI, lucru ce nu poate să aibă beneficii pentru sistem și lucrători.


Sunt multe articole care sunt interpretate la aplicare în funcție de subiectul pentru care trebuie aplicată prevederea din statut și acest lucru convine sistemului, pentru că folosește interpretarea normei ca un mijloc de constrângere/înlăturare/marginalizare a polițiștilor incomozi și totdeauna în favoarea celor care-s de partea care trebuie la un moment dat.


Se adaugă foarte multe norme, instructiuni, ordine, dispozitii, proceduri care reglementează anumite situații care se regăsesc în statut la un nivel superficial și creând impresia că sunt general valabile, iar la aplicare constați că devin limitative sau condiționate. Și acest lucru este în detrimentul polițistului, vulnerabilizându-l și obligându-l la a-și asuma o vina exclusiva, în timp ce problema își are rădăcinile în sistemul care nu funcționează în scopul pentru care a fost creat, nu ofera și nu-si crează condițiile pentru a evolua.


Fiecare ministru MAI în primele zile de mandat susține reformarea sistemului, schimbarea statutului, un ghid al carierei (absolut necesar), îmbunătătirea conditiilor de muncă, reducerea deficitului de personal, achizitii, sedii reabilitate, pregatirea politistilor….etc…tot ce sună mai frumos și ce și-ar dori nu numai polițiștii, ci și cetățenii în slujba cărora suntem. Nu trece mult timp și totul rămâne declarație politică.


În final, Valentina Matea, prim-vicepresedinte al Sindicatului ROPOL, a mai spus: „având în vedere că ne este oarecum context favorabil schimbarea guvernului și avem acum un guvern nou condus de un domn care are cunoștințe solide în ceea ce privește problemele sistemului militar/poliție, ne bazăm pe faptul că va avea disponibilitatea să ne rezolve problemele pe care de ani de zile le tot aducem la cunoștință: clar trebuie o reformă seriosă în sistem, nu doar din punct de vedere al reducerii deficitului de personal (care ne doare foarte tare), problemele salariale pe care le avem și s-au acutizat în timp“.


Reorganizarea structurilor


„Este nevoie de modificări ale Statutului Polițistului, de întocmirea unui ghid al carierei, pentru că ne ajută foarte mult. Este nevoie de o reorganizare a structurilor pentru că sunt localități care s-au dezvotat și în care funcționează structuri ale MAI cu același număr de polițiști care exista în urmă cu mulți ani. Trebuie să știm de ce într-o anumită zonă e nevoie de mai mulți polițiști, de ce într-o altă zonă este nevoie de mai puțini polițiști. Să facem o reorganizare a structurilor astfel încât să putem răspunde solicitărilor și nevoilor populației“.


„Niciun cuvânt despre salariile noastre“


„Sunt tot felul de declarații din partea guvernanților, care au apărut în spațiul public, cu privire la ce au în intenție să facă și cum să organizeze activitatea guvernului, ce măsuri vor să ia și cam tot ce s-a declarat sunt măsuri ce ne omit din nou. Nu am auzit decât o intenție de a indexa pensiile foștilor colegi (pensionari), care nu s-au indexat de mulți ani. Însă este doar la nivel de analiză. Nu este niciun cuvânt despre salariile noastre. Legea salarizării a fost blocată pentru noi în ceea ce ne privește. Nici nu s-a aplicat până la final, așa cum era prevăzut, în integralitate. Încă avem salarii care se calculează dupe legislația din 2009. Orice modificare a salariului minim din prezent nu ni se aplică și nouă, deși așa ar fi trebuit, conform legii salarizării. Nu se spune nimic despre asta. Nu se spune nimic despre condițiile noastre de muncă reale. Una este să ai un sediu renovat (nou) și să-l prezinți presei, să te lauzi, în timp ce alte zece sedii au toaleta în curte. Sunt polițiști care lucrează pentru trei, patru colegi care nu sunt în sistem. Volumul de muncă este mare, stresul este mare“, a mai declarat agent șef principal de poliție Valentina Matea, prim-vicepresedinte al Sindicatului ROPOL.


PRECIZĂRI:

Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.

Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.


Citește și

Dosarul, la Constanța
Sindicatul ROPOL a dat în judecată Ministerul Afacerilor Interne! Un important ordin, contestat