Interviul on line cu viceprimarul municipiului Constanţa, Decebal Făgădău s-a terminat, tema a fost "Reamenajarea urbanistică şi arhitecturală a zonei peninsulare"

Zona Peninsulară a Municipiului Constanţa, care include perimetrul apărat al cetăţii antice Tomis, precum şi o concentrare foarte mare a patrimoniului construit cu valoare culturală de importanţă naţională, se constituie din punct de vedere urbanistic într-o rezervaţie complexă a patrimoniului cultural naţional, cu un regim riguros de protecţie şi preocupări permanente de valorificare. În clădirile cu arhitectură bizantină în care, în urmă cu un secol, locuiau familii înstărite de boieri, astăzi îşi fac veacul oamenii străzii şi câinii comunitari Reabilitarea Pieţei Ovidiu şi a clădirilor din zona peninsulară ar ajunge la 75 milioane de euro. UE a alocat întregii regiuni de dezvoltare 80 de milioane de euro. Banii nu au fost utilizaţi. Campaniile electorale au fost bun prilej pentru ca diverşi candidaţi să susţină reabilitarea zonei. Până acum însă nu s-a reuşit nimic. Administraţia Mazăre a anunţat un concurs de soluţii arhitecturale şi urbanistice pentru resistematizarea pieţei, al cărui finalitate s-a pierdut prin sertarele birourilor din primărie. Viceprimarul Decebal Făgădău şi-a luat anagajamentul public că va desăvârşi zona şi o va completa şi cu un parc nou nouţ care să schimbe faţa ponosită a zonei. Cât mai avem de aşteptat pentru ca zona peninsulară să devină un punct de atracţie pentru turişti şi localnici aflăm joi de la ora 10.00 la interviu online prin intermediul chat-ului direct pe site-ul: //www.ziuaconstanta.ro de la viceprimarul Constanţei, Decebal Făgădău.

Aşteptăm întrebările dumneavroastră prin formularul de comentarii de la sfârşitul articolului sau laadresa de interviu@ziuact.ro.

Nota redacţiei: Pentru a păstra coerenţa şirelevanţa discuţiei, nu vom valida comentariile care nu se referă la temele anunţate,care nu conţin întrebări sau care constau în atacuri la persoană.

Întrebări Redacţiei:

1.    Proiectul legat de Zona Peninsulară este inclus în planul Planului Integrat de Dezvoltare a Zonei Metropolitane Constanţa, sub care se vor dezvolta altele, individuale, legate de reabilitarea falezei, a străzilor care străbat zona şi Piaţa Ovidiu. Care este stadiul acestui proiect?

DF: PUZ pentru zona peninsulara este in elaborare. el a fost un pic amanat pentru a vedea ce proiecte ne vor fi aprobate de catre Autoritatea de mediu in cadrul PID. La sfarsitul lunii mai 2010 am obtinut avizul autoritatii de managent pentru PID si va pot spune ca PUZ va ingloba aceste proiecte. le voi detalia pentru ca sunt multe intrebari legate de zona peninsulara. Primul proiect, cle mai avantasat, procedura de achizitie fiind pe SEAP este cel legat de consolidarea si reamenajarea falezei municipiului Constanta in zona cuprinsa de Poarta 1 si Portul turistic Tomis. Stim ca in momentul de fata aceasta faleza nu arata fericit dar va rog sa intelegeti ca in momentul in care aplici pe fonduri structurale, primarul si toti factorii din primarie semneaza declaratii care sa certifce faptul ca in ultimii 5 ani nu au fost cheltuiti bani publici pentru tipurile de lucrari pe care le soliciti sa fie finantate. Potrivit estimarile realiste lucrarile la faleza vor incepe in toamna lui 2011 - vorbim de evaluari, de semnare contracte de finantare. Fondurile vor fi cele structurale. A fost o mica intarziere in aprobarea PID, dar acum lucrurile au intrat in linie dreapta. Un alt doilea proeict in cadrul PID este refacerea Pietei Ovidiu si a treptelor de acces dinspre strada termenele Romane inspre Portul turistic Tomis. Pentru acest proiect avem studiul de teren si documentatiei DALI. Al treilea proiect se refera la papionul de strazi principale generat de alura Peninsula, vom ataca si stradutele secundare. Toata zona penisnulara va fi din punct de vedere al infrastructurii inobilata cu mobilier urban specific unui oras istoric demn si european. De asemenea se va sistematiza si circulatia, Piata Ovidiu va fi evitata. Tot in cadrul proeictelor pentru zona peninsulara, am aplicat la ANFM pentru doua proiecte de parcuri: Parcul Carol 1 din zona peninsulara si Parcul din zona CET. Estimez ca in anul 2014 cel tarziu in 2015 , Peninsula va avea o noua fata. este vorba despre un efort financiar major dar si despre un cadru legislativ nu tocmai prietenos din punct de vedere al usurintei interventiei autoritatii locale in aceasta zona istorica culturala.

  
2.    Prin proiectul „Urbact” , Peninsula a fost deja declarată la nivel comunitar ca fiind o zonă istorică protejată. Potrivit unui studiu realizat de specialişti în domeniul dezvoltării urbane, Zona Metropolitană Constanţa va atrage, în următorii 10-15 ani, investiţii de peste 30 de miliarde de euro, 92 de milioane de euro urmând să fie alocaţi zonei peninsulare a municipiului. Între timp, Primăria Constanţa a început demersurile pentru reactualizarea PUZ-ului în zona veche. Din informaţiile obţinute de la Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa, proiectul avea  grave probleme de conceptie, motiv pentru care Primăria a cerut retragerea dosarului acum o lună, pentru a veni cu un alt proiect. În ce stadiu se află noul PUZ-ul?

DF: Depusesem o forma a acestui PUZ la APM care nu ingloba proiectele aprobate si tocmai de aceea am solicitat retragerea. Am avut chiar o intalnire cu directorul Zevri si inainte si de a-l depune din nou voi mai discuta cu dansul pe marginea PUZ-ului.

3.    Specialiştii angajaţi de Primărie recomandă potrivit unu studiu protecţia şi punerea în valoare a resursei culturale a zonei şi stoparea fenomenelor de degradare a fondului construit istoric. Proiectul mai vizează modernizarea infrastructurilor edilitare, redefinirea sistemului de circulaţii şi refacerea covorului asfaltic, amenajarea de spaţii publice, punerea în valoare şi protejarea siturilor arheologice şi restaurarea clădirilor din patrimoniul istoric. În plus, autorităţile locale au vorbit, la un moment dat, despre construcţia unui bazar oriental în zona veche dar şi despre un pasaj subteran care să traverseze peninsula. Mai sunt realizabile toate aceste componente ale proiectului de reabilitare a Zonei Peninsulare?

DF: Concursul a selectat 6 proiecte de luat in seama, toate continand idei valoroase, din care ne inspiram dar in integralitate nu putem prelua niciuna din solutiile prezentate. Consider ca lumea Constante, arhitecti, oameni de cultura, istorici in colaborare cu primaria si tinand cont de aspecte din propunerile inainte pot genera un proiect valoros.  

Il invit pe toti constantenii preocupati de restaurarea zonei peninsulare in cazul in care au propuneri concrete si sugestii constructive, initiative civice sa mi le adreseze la adresa de posta electronica:decebal@fagadau.ro si va garantez ca toate propunerile constructive vor fi analizate nu de Fagadau si Mazare ci de catre specialistii interni si externi care lucreaza la acest proiect.

4.    Cazinoul deşi se poate mândri cu statutul de clădire emblematică a litoralului românesc, de mai bine de trei ani, a fost lăsată în paragină de către investitorul care se angajase să o readucă la viaţă. În tot acest timp, turiştii, istoricii şi autorităţile locale nu pot decât să spere într-o minune şi că, într-o zi, Cazinoul din Constanţa îşi va recăpăta faima de altădată. Clădirea arată, în prezent, ca după bombardament. Geamurile sunt sparte, pereţii scorojiţi, tencuiala căzută iar elementele metalice mâncate de rugină. Nu a mai rămas aproape nimic nici din mobila luxoasă de odinioară sau din candelabrele preţioase. Clădirea nu a mai găzduit niciun eveniment de mai bine de 3 ani şi, în ciuda faptului că, cel puţin teoretic, este păzită în permanenţă, intruşilor nu le este prea greu să pătrundă în interior pentru a scrijeli pereţii sau pentru a sparge câte ceva. Care va fi soarta Cazinoului?

DF:In momentul de fata suntem in etapa in care am notificat concesionarul cu privire la rezilierea constractului si suntem in termenul de 90 de zile in care dansii pot remedia ce am reclamat in acea notificare. Mentionez ca au o autorizatie de construire in termenul de valabilitate si se pot apuca oricand de lucru. Am primit o solicitare de intalnire si evident, le-am raspuns pozitiv. Personal mi-as dori sa se apuce de treaba, dar am aflat si eu din mass-media de anumite probleme financiare pe care le au. Mai mult decat atat cadrul legislativ care reglementeaza activitatea jocurilor de noroc s-a modificat si probabil nu li se mai pare o afacere rentabila. Daca nu se apuca de lucru, vom rezilia ocntractul . din acest moment avem in calcul trei variante: fie accesam fonduri europene pentru restaurare, dar accesarea fondurilor ne va interzice subinchirierea in vederea exploatarii pe o perioada de 5 ani de zile si tocmai acest aspect poate face proiectul nefezabil. Celelalte doua variante se vor realiza prin licitatii internationale si au ca finalitate fie concesionarea , fie vanzarea. Cu siguranta ca in caietul de sarcini pentru ocncesiune, respectiv vanzare vom pune clauze foarte drastice si masuri asiguratorii ca investitia se va realiza iar Cazinoul va redeveni emblema Romaniei. Este pacat ca cei care au concesionat nu pun in aplicarea proiectul pe care i lau autorizat.

5.    Concesionarul clădirii Cazino-ului, SC Queen Investments INC SRL a plătit la zi redevenţa datorată Primăriei Constanţa   - 140.000 de euro pe an. Cum s-au cheltuit aceşti bani?

DF:   Banii au intrat in buget, ca in cazul oricarei alte concesiuni. 

6.    De parcă acest starea Cazinoului nu ar fi fost lucru suficientă, anul acesta în mai multe rânduri reprezentanţii Corpului de Control din cadrul Primăriei Constanţa au fost sesizaţi cu privire la apariţia unei fisuri în faleza de la Cazinoul din Constanţa pe o suprafaţă de câţiva metri. Faleza nu a fost reabilitată de mai bine de 20 de ani iar municipalitatea a tergiversat lucrările în speranţa că va fi aprobat proiectul şoselei de coastă, care cuprindea şi reabilitarea zonei costiere. Acum, când inevitabilul s-a produs, autorităţile locale iau în calcul remedierea situaţiei cu o soluţie de moment: injectarea cu beton şi refacerea ornamentelor şi pavimentului. Care va fi durata de viaţă a acestui lucrări?    

DF:Reabilitarea falezei face parte din planul integrat PID.

7.    Apropo de faleză, aţi declarat că aveţi în în vedere, pentru viitor, o investiţie mult mai mare, pe toată faleza. Când ar putea începe o reabilitare completă?

DF: In urmatorii 5 ani faleza si zona Peninsulara va arata cu totul altfel. Este vorba despre un efort financiar major dar si despre un cadru legislativ nu tocmai prietenos din punct de vedere al usurintei interventiei autoritatii locale in aceasta zona istorica culturala.

8.    În legătură cu groapa de pe strada Traian, nu aţi fost de acord cu măsurile luate de Gigi Chiru, şeful ISC şi aţi afirmat că  "Este uşor să pari înger păzitor când, de fapt, eşti un incompetent".  Şi totuşi, pericolul ca strada Traian să o ia la vale, cu tot cu blocuri, a obligat Primăria Constanţa să ia măsuri suplimentare, în afară de cele privind astuparea unei gropi în asfalt sau sfaturile către Harborside să grăbească finalizarea lucrării. Deoarece zonă au fost sesizate infiltraţii de ape care deteriorează construcţia amintită, dar afectează şi alte porţiuni de maluri, aţi format un grup de lucru constituită din reprezentanţi ai mai multor instituţii care va analiza atât documentele puse la dispoziţie de Primăria Constanţa, cât şi studiul de fezabilitate realizat de primărie şi Administraţia Porturilor Maritime Constanţa privind stabilitatea falezelor cuprinse între poarta de acces 1 în port şi poarta 9, expertiză Harborside (semnată de Iacint Manoliu), expertiza semnată de Anton Chirică, expertiza tehnică a blocurilor din perimetrul străzii Traian-bulevardul Ferdinand, realizată după cutremurul din 1977. Când vom avea o soluţie tehnică pentru strada Traian?

DF: Am constituit acel grup de lucru despre care ştiţi şi aştept ca specialiştii să ne prezinte concluzii obiective. Mă bazez pe profesionalismul celor ce alcătuiesc grupul de lucru şi pe intenţia noastră fermă de a asigura siguranţa tuturor constănţenilor.Primaria va comanda propria expertiza in acest caz si ne vom consulta cu toti factorii responsabili pentru ca in cel mai scurt timp sa gasim rezolvarea optima. Nu putem sa actionam numai in baza celor doua expertize solicitate de investitor, vom consulta specialişti şi cu siguranţă că vom adopta cea mai buna soluţie.

  
9.    Până atunci care sunt direcţiile de acţiune desprinse după primele discuţii?

DF: In acest moment se inspectează şi se monitorizează toate reţelele utilitare, s-au decolmatat rigolele de suprafaţă din zona adiacentă investiţiei private, s-au realizat şi se realizează măsurători geoelecetrice în zona blocurilor, se studiază expertizele şi studiile de specialitate, se montează repere suplimentare în toată zona pentru a monitoriza şi mai atent tasările şi înclinările. De asemenea, investitorul inspectează şi decolmatează galeria longitudinală ce are rol de dren principal pentru acea zonă. În mod cert se va comanda de către primărie o expertiză, pentru că nu putem să ne bazăm pe două expertize oarecum divergente realizate de către investitorul privat din acea zonă. Este o diferenţă de optică, pe ei îi interesează în principal realizarea investiţiei dumnealor, pe noi ne interesează siguranţa întregii zone. Grupul de lucru trasează direcţii imediate de acţiune, dar va pune şi întrebările absolut tehnice la care va trebui să răspundă expertiza obiectivă pe care o vom comanda.  Pe aceasta cale facem apel ca locatarii din zona pentru a permite instalarea de catre firmele care lucreaza alaturi de investitor a unor martori suplimentari.

10. Aţi afirmat că „Fără mall-ul de pe Traian, Valea portului s-ar fi prăbuşit de mult”. Unul dintre specialiştii care au evaluat starea străzii Traian au opinat că tocmai această lucrare ar fi condus la apariţia acestei gropi?

DF: In privinta acestei afirmatii cred ca m-am pripit putin si cer scuze tuturor celor care le-am produs un prejudiciu afirmand acest lucru. Nu sunt specialist tocmai de aceea am luat decizia formarii unui grup de lucru format din specialisti pentru solutionarea acestei probleme. Daca se va dovedi ca surparea strazii Traian are legatura cu investitia din zona, ne vom indrepta impotriva acestuia fososind caile legale. 

11.    Consilierul primarului Constanţei, Valentin Preda spunea că este posibil ca investitorii austrieci să reia lucrările la mall-ul de pe strada Traian şi odată cu acestea şi cele de consolidare a malului. Ce şanse există să fie reluate aceste lucrări?

DF:  Prin intermediul domnului Preda tin in permanenta legatura cu investitorul. Din informatiile pe care le-am citit si eu in presa ar fi vorba de dificultati materiale ale acestuia insa speram sa se reapuce de lucru cat mai repede in conformitatea cu autorizatia pe care o au.Din informatiile mele pentru ca vorbesc zilnic cu investitorul, stiu ca acesta a comandat o expertiza de reluare a lucrarilor care trebuie depusa si avizata de Inspectoratul de Stat in Constructii. 

12.    Primăria pare să se fi purtat cu mănuşi şi practic să plătească oalele sparte ale investitorului. Presa a scris despre legatura dintre municipalitate şi investitor, numele acestei „legături” fiind Valentin Gheorghe Ionescu, implicat în dosarul retrocedărilor? Este această persoană motivul pentru care nu s-a pus problema ca tocmai investitorul să plătească lucrările de consolidare? Cine va plăti până la urmă aceste lucrări de consolidare a malului: municipalitatea sau investitorul???

DF: Nu am nicio legatura cu domnul Ionescu, personal nu-l cunosc. In momentul in care au aparut probleme pe strada Traian am cunoscut un reprezentant al investitorului de alta nationalitate. Va asigur ca primaria nu a fost ingaduitoare cu investitorul, nici viceprimarul Fagadau si nici primarul Mazare. Daca cineva detine astfel de informatii il rog sa le faca publice.Daca expertiza efectuata de primarie va dovedi ca surparea strazii Traian are legatura directa cu lucrarea facuta de investitorul austriac, atunci refacerea malului probabil va cadea in sarcina celor care a adus prejudicii.

 In legatura cu informatiile aparute in presa, potrivit carora APMC va fololi bani publici pentru refacerea malurilor, pot sa va spun ca am participat personal la discutiile cu directorul APMC, d-nul Balan cu care am stabilit un parteneriat viitor in vederea accesarii de fonduri europene pentru refacerea intregii zone malurilor, insa discutia noastra nu a vizat in niciun fel situatia strazii Traian.

13.     Apropo de terenuri retrocedate, potrivit declaraţia de avere, deţineţi printre altele o bucată de pământ retrocedat. De la cine aţi achiziţionat acel teren?

DF:  Impreuna cu un priten apropiat am decis sa investim in achizitionarea a doua loturi de teren in vederea constructiei de locuinte personale pe strada Baba Novac. Nu am facut niciun secret din faptul ca detin acest teren, care de altfel apare si in declaratia mea de avere. Terenul l-am achizionat daca nu ma insel de la un domn Alexandru. Ce vreau sa va spun este faptul ca toate terenurile care se gasesc pe piata libera provin fie din retrocedari fie din vanzarile facute de primarie. Eu am ales sa cumpar un teren tocmai pentru a nu da curs speculatiilor.

14.    Domnule viceprimar aţi fost intotdeauna un „alintat” al presei locale si graţie unei relaţii decente pe care aţi construit-o încă de la numirea în funcţia de viceprimar. Totuşi, presa a semnalat şi anumite derapaje, dacă le putem cataloga aşa şi mă refer la relaţiile de afaceri pe care le aveţi cu oamenii din jurul administraţiei locale. Aveţi a vă reproşa ceva? Aceste afaceri au fost tot timpul la vedere? E mai comod să faci afaceri cu oamenii care deţin puterea şi informaţia decât alte categorii să le spunem?

DF:Nu fac afaceri, numele meu nu apare in nicio societatea comerciala si acest lucru se poate verifica. Consider ca daca vrei sa te imbogatesti trebuie sa te indrepti spre mediul privat. Din administratie singura cale prin care te poti imbogati are trimitere in penal. In privinta familiei, atat sotia cat si tatal meu sunt angajati inca dinainte ca eu sa fi ocupat o functie publica. Tatal meu in calitate de cenzor la Mobitom SA a incasat o indemniztie de 400 de lei. In ceea ce-i priveste pe presedintele Consiliului Judetean, Nicusor Constantinescu si pe primarul Radu Mazare, recunosc ca suntem in relatii bune de natura personala, profesionala si politica, in niciun caz de afaceri.Nu imi reprosez nimic pentru ca asa cum va spuneam nu am nicio afacere personala, nici eu, nici familia mea. Sunt un om normal, nu ma ascund, ies in oras cu sotia si prietenii, poate ma ascund doar atunci cand merg la un spectacol de teatru ca sa nu se interpreteze ca bravez.

15.    Există foarte multe aştepări legate de dvs., inclusiv o candidatură eventual pentru primăria Constanţa. Luaţi în calcul această posibilitate?

DF: In acest moment, noiembrie 2010 nu iau in calcul o candidatura la primarie. Invat foarte mult,  ma pregatesc pentru o cariera in administratie.   

16.    La jumătatea mandatului de viceprimar, care au fost punctele tari şi punctele slabe ale viceprimarului Decebal Făgădău şi care este proiectul care va rămâne cartea de vizită a mandatului dvs?

DF:Puncte slabe: am avut prea multa intelegere pentru autorizarea activitvatilor de comercializare de pe faleza Cazinoului. Puncte tari: sistematizarea circulatiei in zona centrului comercial TOM la care lucrez de un an si jumatate dar si obtinerea avizului autoritatii de management pentru PID-ului zonei peninsulare. Sunt convins insa ca pana la finalizarea mandatului vor fi finalizate mai multe proiecte pentru Constanta, astfel incat nu as putea nominaliza un proiect de suflet in acest moment. Reabilitarea falezei si a Pietei Ovidiu, cele doua parcuri si sistematizarea circulatiei in Peninsula raman insa obiectivele mele.