Interviul online cu decanul Facultatii de Matematica, din cadrul Universităţii „Ovidius”, profesorul Wladimir Boskoff s-a încheiat Tema a fost - „ Este matematica artă sau ştiinţă?"

Sinteză:

- Wladimir Boskoff despre mediul universitar constantean: „Exista invidii, dar dupa ce am anuntat ca in acest mandat nu voi participa la alegerile pentru functia de rector, ele s-au mai estompat. Nu cred ca acum pot schimba Universitatea, asa cum am schimbat la nivelul Facultatii de Matematica. Exista o perceptie gresita asupra vietii universitare la Ovidius, notiunea de mult este pusa inainte notiunii de calitate. De exemplu, putini inteleg ca viata stiintifica adevarata trece prin scrierea unor lucrari in reviste cu factori de influenta relativ mare. Din pacate inca se crede ca daca o facultate are un numar mare de studenti automat este o facultate buna”.

- Wladimir Boskoff despre sistemul de invatamant romanesc: „Din start nu se poate simti bine pentru ca observa ca nu este respectat de sistem. Personal am consideratie pentru ministrul Funeriu ca om de stiinta, dar aprecierile pe care le face lasa de dorit. Salariile profesorilor din invatamantul preuniversitar sunt sub orice critica si practica observand modul cum sunt perceputi profesorii, nu poti sa fi revoltat. D-na Tatoiu si domnul Ciuvica vorbesc despre orice la televizor, este trist. Din cauza aceasta nici nu evoluam. Nu suntem pregatiti parte a civilizatiei occidentale, inclusiv prin media pe care o avem”.

- Wladimir Boskoff despre reforma educatiei: „Cam totul trebuie schimbat. In primul rand as indeparta invatamantul de actuala comisie de curriculum care stabilieste in numele profesorilor fara sa se consulte cu noi. Poate chiar si Institutul de Stiinte ale Educatiei ar trebui sa dispara pentru ca ele au adus numai neajunsuri invatamantului romanesc in ultimii 20 de ani. Invatamantul trebuie condus de specialisti care sa reformeze invatamantul la nivel de gimnaziu si liceu, sa se faca alta manuale, de ce nu manuale video asa cum noi am facut pentru copiii din satele contantente prin care incercam sa-i invatam geometria”.

- Wladimir Boskoff despre felul in care simte ca traieste in orasul Constanta: „Constanta arata foarte rau. Este un loc in care economicul arata rau. As vrea si eu sa aratam precum Clujul sau Brasovul, avem nevoie de investitori, nu au patruns firme de informatica, de electronica importante. Constanta, datorita universitatilor are potential pentru a oferi oameni de calitate unor firme. In Constanta nu exista un parc tehnologic, unde sa faci stiinta aplicata”.

Are o carieră impresionantă. În 1998 a primit premiul Gheorghe Ţiţeica al Academiei Române. Este decanul Facultăţii de Matematică din Constanţa de cinci ani şi nu renunţă la catedra sa, deşi predă şi în Occident. În copilărie îşi dorea să devină pilot de avion. Apoi s-a apucat de tenis dar a cochetat şi cu pianul. Provine dintr-o familie de intelectuali, mama medic şi tatăl inginer, dar el a ales să devină matematician. A fost atras de performanţă şi de cercetare. A predat în mai multe licee din Constanţa, printre care şi Colegiul Naţional Mircea cel Bătrân şi deopotrivă, a antrenat lotul naţional pentru olimpiadele internaţionale de matematică.

Din 2004 este profesor universitar şi decan al Facultăţii de Matematică a Universităţii Ovidius. Din 2008 este vicepreşedinte al Societăţii de Ştiinţe Matematice din România. A scris carţi şi a semnat lucrări cotate de Institutul pentru Informaţia Ştiinţifică. A predat şi în universităţi din SUA şi Europa, în Franţa însă nu vrea să renunţe cu niciun chip la „România lui".

Vineri de la ora 10.00 sunteţi invitaţi la un dialog despre şcoala românească, despre autorii de manuale şcolare care nu predau la şcoală şi nu au contact cu elevii, despre practica memoratului, despre lecţiile particulare, despre puţinii tineri care mai au perfomanţe dincolo de examenele tradiţionale, despre cât de mult a stricat faptorul politic reformare sistemului şi a curiculei, despre Constanţa şi spre ne îndreptăm...prin intermediului chat-ului direct pe site-ul: //www.ziuaconstanta.ro, împreuna cu decanul Facultatii de Matematica, din cadrul Universităţii „Ovidius", profesorul Wladimir Boskoff .

Realizator: Lavinia Siclitaru

Aşteptăm întrebările dumneavoastră prin formularul de comentarii de la sfârşitul articolului sau la adresa interviu@ziuact.ro .

Nota redacţiei: Pentru a păstra coerenţa şi relevanţa discuţiei, nu vom valida comentariile care nu se referă la temele anunţate, care nu conţin întrebări sau care constau în atacuri la persoană.

Intrebari redactie:

1. De ce Wladimir Georges? Am înţeles că vă trageţi dintr-o familie de greci, aceasta să fie explicaţia?

W.B. Din partea tatalui sunt o familie de greci, care provin din Ismir din actuala Turcie. Georges provine de la bunicul meu, dar pentru ca a facut studii de conservator si-a schimbat numele din George in Georges. Si numele Boskoff apartine unei erori, initial a fost Boskos dar in timp s-a transformat. Wladimir este oarecum dorinta bunicului meu pianist care asa s-a botezat pe tatal meu cu acelasi nume si traditia a continuat.

2. A câta generaţie de constănţeni sunteţi?

W.B. Am venit in Constanta in 1982. Sunt nascut in Ramnicu Valcea , judetul Valcea in 1958. Tatal provine dintr-o familie veche din 1780. Suntem rude cu multe personalitati, l-as aminti aici pe Neagu Djuvara. Bunicul meu a fost pianist concertist si profesor universitar la Iasi iar mama bunicului, Anette Boskoff, de asemenea pianista si provenea din familia Barotzii si a fost una dintre primele femei care si-a facut studiile de pian la Berlin. Dintre elevele celebre ale strabunicii mele este Principesa Cantacuzino iar din elevele bunicului - Cella Delavrancea.

3. Mama- medic, tatal- inginer, dumneavroastra, matematician... Cum s-a întâmplat?

W.B. Era singura materia la care nu ma putea controla. Au acceptat alegerea mea pur si simplu si chiar m-au incurajat. Am vrut sa fiu profesor, recunosc ca am avut dorinta de a impartasi cunostintele. Cred ca din cauza asta nu cred ca as putea sa fiu altceva.

4. Aveţi un CV impresionant, predaţi în Occident, sunteţi posesorul premiului Gheorghe Ţiţeica al Academiei Române. Ce înseamnă toate aceste etape pentru dvs?

W.B. Pentru premiul Academiei m-am bucurat foarte mult, ma asteptam sa-l iau pentru ca reusisem o serie de articole si o carte publicata in SUA, care cumva completau bine teoriile academicianului Radu Miron.

5. Sunteţi decanul Facultăţii de Matematică din Constanţa de mai bine de sapte ani. Cum manageriaţi această responsabilitate având în vedere faptul că sunteţi foarte mult plecat din ţară?

W.B. De cand am devenit decan am plecat mai putin, am inteles ca devenit decan ca trebuie sa stau sa rezolv problemele facultatii si impreuna cu colegii mei au facut totul ca facultatea sa devina occidentala. Putem spune ca mereu am fost cu un pas inaintea tuturor. Le dam posibilitatea studentilor sa-si evalueze profesorii, le asiguram toate conditiile si aceasta activitate a condus la obtinerea marelui premiu in educatie acordat in 2009 de Fundatia Dinu Patriciu. Exista invidii, dar dupa ce am anuntat ca in acest mandat nu voi participa la alegerile pentru functia de rector, ele s-au mai estompat. Nu cred ca acum pot schimba Universitatea, asa cum am schimbat la nivelul Facultatii de Matematica.
Exista o perceptie gresita asupra vietii universitare la Ovidius, notiunea de mult este pusa inainte notiunii de calitate. De exemplu, putini inteleg ca viata stiintifica adevarata trece prin scrierea unor lucrari in reviste cu factori de influenta relativ mare. Din pacate inca se crede ca daca o facultate are un numar mare de studenti automat este o facultate buna.

6. În copilărie v-aţi dorit să deveniţi pilot de avion. Era din filmul acela când toţi băieţii vor să fie piloţi sau poliţişti iar fetele, doctoriţe, sau a fost ceva mai serios de atât?

W.B. 100% doream sa fiu pilot. A fost o nebunie si ascum ma gandesc sa fac Scoala de Pilotaj, am peste 260 de zboruri cu avionul ca pasager si ma simt foarte bine acolo.

7.Tot în copilărie aţi cochetat şi cu sportul. Aţi ales tenisul, au mai existat şi alte încercări sau aţi rămas fidel sportului alb?

W.B. Timpul mi-l fac. Am timp de tenis si imi fac timp pentru tenis. Suntem un grup mare, ne stim din 1982 si jucam tenis la Clubul Idu. Il consider pe doctorul Nicolae Bileca cel mai bun adversar de pe teren.

8. Dacă tot vorbim despre copilărie, ce amintiri au rămas peste timp? Cine era mai exigent dintre părinţi? Aţi resimţit ca orice copil diferenţele între generaţii, au existat conflicte, perioade de rebeliune?

W.B. Am trait in familie cu parintii si buncii. Aveam programul foarte strict. Trebuia sa merg la scoala, apoi teme, apoi tenis.

9.Cum era Wladimir Boskoff la şcoală? Bănuiesc că materia preferată era matematica...

W.B. MI-au placut fizica si apoi matematica. Ideea este ca odata cand a lipsit profesorul de fizica, Korner, un neamt, a venit profesorul de matematica si in timpul experimentului s-a electrocutat. Noi am ras pe moment si am primit nota 3. Si atunci mi-am promis ca o sa fac matematica si voi fi mai bun decat acel profesor. Si acum cochetez cu fizica, citesc carti de teoria campului, in ultimii doi ani am citit multa fizica si vreau sa scot un articol de fizica important intr-o revista buna. Este o ambitie personala.

10.Am cunoscut mulţi oameni care spuneam că spre deosebire de alte discipline, matematica le oferă un echilibru, îi face să fie mai disciplinaţi chiar şi în viaţa de zi cu zi. Se probează această teorie sau totul ţine până la urmă de educaţie, de temperament?

W.B. Sunt foarte disciplinat, matematica m-a disciplinat, m-a temperat.

11.Cum se simte un profesor în România?Vă întreb pentru că dacă ne uităm la televizor vedem prosteste, dascăli în greva foamei dar şi foarte multe persoane din afara sistemului care vorbesc despre calitatea şi reforma învăţământului, de cele mai multe ori în termeni critici. Rămân multe vorbe nesusţinute însă de fapte...

W.B. Din start nu se poate simti bine pentru ca observa ca nu este respectat de sistem. Personal am consideratie pentru ministrul Funeriu ca om de stiinta, dar aprecierile pe care le face lasa de dorit. Salariile profesorilor din invatamantul preuniversitar sunt sub orice critica si practica observand modul cum sunt perceputi profesorii, nu poti sa fi revoltat. D-na Tatoiu si domnul Ciuvica vorbesc despre orice la televizor, este trist. Din cauza aceasta nici nu evoluam. Nu suntem pregatiti parte a civilizatiei occidentale, inclusiv prin media pe care o avem.

12.Aveţi trei decenii de practică în sistemul educaţional din România. Ce s-a întâmplat pozitiv după 89? Care sunt aspectele la care ar trebui să se renunţe degrabă în ceea ce se numeşte reforma învăţământului, dacă vorbim de standarde, de curiculum, de metode de predare, de modul în care elevii au ajuns să perceapă şcoala şi să se comporte ca atare?

W.B. Cam totul trebuie schimbat. In primul rand as indeparta invatamantul de actuala comisie de curriculum care stabilieste in numele profesorilor fara sa se consulte cu noi. Poate chiar si Institutul de Stiinte ale Educatiei ar trebui sa dispara pentru ca ele au adus numai neajunsuri invatamantului romanesc in ultimii 20 de ani. Invatamantul trebuie condus de specialisti care sa reformeze invatamantul la nivel de gimnaziu si liceu, sa se faca alta manuale, de ce nu manuale video asa cum noi am facut pentru copiii din satele contantente prin care incercam sa-i invatam geometria.

13. Cum învaţă elevul, studentul din România? Sunt mulţi părinţi nemulţumiţi de modul în care încă din primii ani de şcoală, copilul este obligat să ajungă să tocească materia, în loc să-i fie stimulată gândirea...Ce-ar trebui să facă până la urmă şcoala pentru elev?

W.B. Noi lucram cu o fundatie si am decis sa schimbam bazele invatamantului matematic din Romania. Noi incercam sa schimbam forma Gazetei Matematice si s-o facem revista cu larga raspindire internationala. Incepand din aceasta vara vom avea doua numere de Gazeta matematica didactica care contine inclusiv DVD-uri cu lectii predate. Este vreme sa iti iei informatia de la cel mai bun. Am infiintat Gazeta matematica junior.

14. Manuale greoaie sau alternative, programă complicată, la asta s-a rezumat reforma propusă de mai toţi miniştrii educaţiei care s-au perindat la conducerea ministerului învăţământului în ultimii 20 de ani. Politicul a distrus şcoala românească sau sistemul singur din interior?

W.B. Politicul a distrus scoala romaneasca, ministrii precum Marga si mai apoi Andronescu au facut reforme care au dezavantajat scoala. De exemplu, universitatile particulare sunt mentinute desi cele mai multe nu indeplinesc standardele, pe diplomele lor scrie Ministerul Educatiei si Cercetarii.

15. Aţi fost implicat în pregătirea olimpicilor. Ce facem cu aceşti copii care muncesc foarte mult şi de cele mai multe ori rămân doar nume inserate pe nişte diplome...

W.B. Cred ca a fost una dintre cele mai frumoase perioade cand m-am ocupat de Lotul national al Romaniei, este fascinant sa lucrezi cu persoane de o inteligenta incredibila, care gandesc surprinzator. Sunt extrem de inventivi si sunt ajutati la ora actuala de un grup intreg de matematicieni din tara, facandu-le ore extrem de atractive in taberele de pregatire. Aproape fara exceptie cei care ajung la olimpiade internationale de matematica, raman matematicieni toata viata lor, imbratiseaza cariera in matematica.

16. Simt nevoia să vă întreb dacă cei care se pregătesc să devină dascăli mai urmează cursuri de pedagogie pentru că sunt atâtea exemple "asa nu" în şcoala constănţeană ca nu mergem dincolo de graniţele judeţului încât ştiu mulţi părinţi care realmente se tem când îşi trimit copilul la şcoală?

W.B. Nu pedagogie le trebuieste profesorilor ci cursuri de comunicare. Este foarte clar ca generatiile crescute pe calculator au probleme de exprimare, profesorii au nevoie de cursuri de comunicare facute de specialisti. As scoate din orele de psihopedagogie atat de dragi ministerului si le-as inlocui cu cursuri de comunicare sau as face cursuri moderne de psihopedagogie care sa-i ajute viitorului profesor.

17. Am vorbit despre temerile şi nemulţumirile părinţilor însă în toată această ecuaţie au şi ei vina lor...La ce materie au rămas părinţii "repetenţi" în ultimii 20 de ani?

W.B. Daca un parinte la randul sau comunica bine cu copilul, jumatate din problemele copiului sunt rezolvate. Fiecare parinte actioneaza in functie de pregatirea pe care au. Orele de meditatii au mare impact, dar nu reprezinta cheia. Orele de clasa bine facute sunt cele mai de impact.

18. Să ne întoarcem la matematică din perspectiva elevului. Dacă nu-ţi place de la început există vreo şansă să te îndrăgosteşti pe parcurs de matematică?

W.B. Te poti schimba. Exista momente cand poti sa iubesti matematica. Clasa a 6 daca ai noroc ce un profesor bun la geometrie sau in clasa a XI daca ai un profesor bun la analiza. Conteaza cat de clar esti ca profesor....

19. Analiză sau geometrie?

W.B. Amandoua in mod egal. Le spun adesea studentilor mei, cand predau la anul I, ca algebra privita convenabil este geometrie si asa mai departe... este greu sa mai dai definitii simple.

20. Matematica este arta sau ştiinţă?

W.B. Si una si alta in acelasi timp. Oricum este un limbaj al stiintei pentru initiati, este cel mai frumos mod prin care ne putem apropia de intelegerea universului.

21. Câte ceva despre povestea „spaţiilor Barbilian", pe care ştiu că aţi studiat-o? Ce s-a schimbat în matematici de la Dan Barbilian alias Ion Barbu încoace? Sunt la fel actuale teoriile lansate de el atât în geometrie cât şi în algebră şi teoria numerelor?

W.B. Chiar luna trecuta am public un articol intr-o revista prestigioase pe aceasta tema. Ultimele mele descoperiri in aceasta directie. Faptul ca un asemenea articol a fost acceptat, inseamna ca aceste spatii se preteaza multor modele de geometrie si sunt inca se mare actualitate.

22. In fapt, despre ce e vorba in toata aceasta teorie si in ce consta originalitatea ideii lui Dan Barbilian?

W.B. Este vorba de a masura distanta dintre punctele unei multimi iar Barbilian a gandit un procedeu de creare a acestui mod de a masura care in cazuri particulare conduce si la obtinerea geometriilor clasice. Acesta este unul din rezultatele mele din teza de doctorat.

23. Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii „Ovidius" pe care o conduceţi a avut şi are în derulare mai multe proiecte pe cercetare, domeniu exploatat în scop ştiinţific şi care este la îndemâna studenţilor şi a profesorilor, între care înţeleg că există o bună colaborare. Ce derulaţi în acest moment?

W.B. Mai am un an ca decan si ceea ce doresc sa fac in continuare este sa pun mai mult accent de calitate a colectivului pe care il conduc. Vom incerca sa obtinem un scor relativ de influenta care este de aproape 3, imens pentru o facultate in Romania. In general facultatile din Romania au scoruri de influenta relativ 0. Chiar daca legea imi permite nu ar fi politicos sa aiba acelasi sef un numar foarte mare de ani. Eu vreau sa citesc, sa ma perfectionez, sa fiu mai bun, sa-mi continui proiectele la nivelul Societatii de Matematica din Romania unde sunt vicepresedinte.

24. Funcţia de rector reprezintă pentru viitor încununarea carierei dumneavroastră?

W.B. Nu, categoric. In general nu cred ca o functie ceva despre potentialul intelectual al unei persoane. Personal cred ca va ajunge rector, fizicianul Mihai Girtu.

25. Ce îşi mai doreşte Wladimir Boskoff pentru viitor?

W.B. Imi doresc sa fac parte dintr-o Universitate mai puternica, imi doresc ca facultate sa fie mai buna decat este acum desi multi spun ca in Romania este una dintre cele mai bune, imi doresc sanatate, imi doresc sa progresez stiintific.

26. Ştiu că la un moment dat cineva s-a gândit să vă coopteze în mediul politic, ca reper al mediului universitar românesc. V-ar tenta o astfel de implicare?

W.B. Am facut o promisiune familiei ca nu voi face niciodata politica.

27. Sunteţi constănţean, sunteţi intelectual, sunteţi profesor, sunteţi cetăţean. Cum arată Constanţa dvs, România lui Wladimir Boskoff?

W.B. Constanta, rau. Este un loc in care economicul arata rau. As vrea si eu sa aratam precum Clujul sau Brasovul, avem nevoie de investitori, nu au patruns firme de informatica, de electronica importante. Constanta, datorita universitatilor are potential pentru a oferi oameni de calitate unor firme. In Constanta nu exista un parc tehnologic, unde sa faci stiinta aplicata.

28. Dacă aţi fi consultat ce sfat aţi da clasei politice, oamenilor care decid la nivel macro pentru noi toţi?

W.B. Cred ca specialistii trebuie sa dea sfaturi la nivel economic. Parerea mea este ca specialistul doreste un lucru pe care politicianul nu-l doreste. Cred sincer ca pentru Romania alegerile sa se faca din opt in opt ani si nu din patru in patru ani.

29. România ar putea fi tratată din punct de vedere matematic? Care ar fi ecuaţia, sistemul de calcul care ar descrie perfect situaţia în care ne aflăm? Daţi-ne o temă pentru acasă...

W.B. O tara nu poate fi trata simplist, insa pentru fiecare dintre problemele Romaniei probabil ca exista stiintele care pot contribui la bunastarea tarii, evident ele se sprijina pe limbajul matematic. Important este sa iesim din criza. Crizele vin pentru ca daca se joci prosteste strici un echilibru, crizele sunt necesare este neplacut sa le traiesti.
Simtim in buzunare, simtim la locul de munca, studentii cu taxa sunt relativ putini si tot ca o concecinta a crizei este orientarea spre ceea ce cred ei ca le va oferi rapid locuri de munca. Avem nevoie de modelul german, o rigoare in ceea ce facem.