Interviul online cu directorul tehnic Administrare Resurse de Apă din cadrul ABADL, Camelia Pulbere s-a terminat Tema a fost „Algele, o problemă sau beneficiu"?

Camelia Pulbere despre monitorizarea, înregistrarea datelor şi gospodărirea apelor: „Monitorizare calitativa si cantitativa a tuturor tipurilor de apa naturalasi interventia prin lucrari hidrotehnice pentru administrarea albiilor minore ale apelor, a cuvetelor lacurilor, a baltilor in starea lor naturala sau amenajata, a falezelor si plajei Marii Negre, zonele umede, toate aflate in patrimoniu. Datele obtinute prin monitorizarea si analiza permanenta reprezinta baza privind stabilirea starii ecologice a ecosistemelor acvatice dar si elementele importante pentru studiile de specialitate. Pentru monitorizarea pe mare pentru culegerea datelor de specialitate au fost stabilite 29 de sectiuni de monitorizare de-a lungul litoralului si se fac de la tarm la adancimi diferite de patru ori pe an. Pentru cursurile de apa *rauri - sunt 60 de sectiuni, 35 in Constanta si 25 in Tulcea. Monitorizarile se fac fie trimestrial in functie de programele in care sunt incluse dar conform directivelor europene. Pentru lacuri, avem 47 de sectiuni de monitorizare. In cazul sistemelor de lacuri lacustre - lacul Sinoe. In cazul apelor tranzitorii marine avem 6 sectiuni de monitorizare -apa din dreptul unde Dunarea se varsa in mare - zona Deltei Dunarii. Apele subterane au 99 de sisteme de observatii".

Camelia Pulbere despre ce obligaţii revin ABADL în timpul sezonului de îmbăiere: "HG 546/2008, stabileste clar atributiunile ABADL si DSP. In momentul in care analizele DSP stabilesc ca au fost depasiri fata de normativ, atat pentru apa cat si pentru nisip, ABADL efectueaza la randul sau analize si stabileste tipul poluarii, apoi program de monitorizare intensiva si luarea de masuri inlaturarea efectelor. 82% din plaje au fost inchiriate in 2011, din 179 de sectoare s-au inchiriat 128 . Astfel din 1.5 milioane mp de nisip, au fost inchiriate aproximativ 1.2 milioane mp. Restul au ramas in administrarea noastra pentru care asiguram igienizarea pe tot sezonul estival. Aceste plaje se afla in zona Navodari, putin in Constanta, in Eforii, 2 Mai si Vama Veche partial. Din sumele platite de operatori, aproximativ jumatate merg direct la bugetul de stat iar restul nu avem voie sa-i folosim decat pentru intretinerea plajelor."

Camelia Pulbere despre populaţia algala din Marea Neagră: „ Din 2005 ne confruntam cu acest fenomen in sensul ca nu vrem sa cream disconfort turistilor dar conform unor studii de specialitate elaborate atat de institutii din tara cat si din strainatate aparitia masiva de alge arata ca ecosistemul marin s-a refacut si ca de dapt nu exista poluare cu substante toxice. Le vedem la mal pentru ca ele de obicei cresc pe substrat stancos iar la curenti puternici sunt scoase si duse catre tarm. Din punct de vedere al sanatatii nu le putem considera singurul lucru este disconfortul creat turistilor. Cautam sa achizitionam un utilaj in functie de buget care sa le ia din apa pentru ca cele pe care marea le aduce pe nisip nu sunt o problema atat de mare".

Camelia Pulbere despre raportul Comisiei Europeane privind calitatea apei: "Raportul pe 2010 privind apele de imbaiere din Romania incadreaza apa de imbaiere in procent de 100% ca fiind de buna calitate. Fata de vechea directiva in care se monitorizau 19 parametri, au mai fosti introdusi alti doi parametri micorbiologici si anume: enterococi si E-coli. Incepand cu 2011 trebuie monitorizati si acesti parametri. Fata de doua nivele de conformare cate erau in vechea directiva sau mai introdus alte doua. Ele sunt : calitatea excelenta, calitatea buna, calitate suficienta si calitate proasta. Noi suntem la 100% calitate buna. Probabil ca scaderea standardelor au la baza tot factori naturali, care influenteaza anumiti parametri ai apei".

Comisia Europeană a dat publicităţii recent un raport asupra calităţii apelor, conform căruia apele româneşti de pe coasta Mării Negre îndeplinesc standardele de calitate pentru siguranţa locurilor unde turiştii pot face baie.

De altfel, calitatea apelor europene disponibile îmbăierii a scăzut uşor începând cu anul 2009, dar ea rămâne ridicată, după cu relevă raportul Uniunii Europene. Profesorul Jacqueline McGlade, director al Agenţiei Europene de Mediu susţine că apa curată pentru scăldat este foarte importantă pentru cetăţenii europeni, tocmai de aceea apa curată trebuie tratată ca o resursă nepreţuită.
În 2008, primul an în care valorile privind calitatea apei de îmbăiere au fost transmise Comisiei Europene, au fost stabilite 48 de puncte de recoltare, în funcţie de numărul sectoarelor de plajă, aceleaşi puncte fiind păstrate şi în 2009 şi 2010.

O altă problemă împortantă este cea a panourilor de informare a publicului, prin care turiştii află date despre calitatea apei de îmbăiere şi a temperaturii. Potrivit legislaţiei, obligaţia montării şi îngrijirii de panourile cu pricina revine utilizatorilor de plaje. În anii precedenţi, Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral (ABADL) s-a ocupat ca panourile să existe şi să fie actualizate, zilnic. Acum, probabil din lipsa de preocupare al unor operatori de plajă au fost emanate informaţii inexacte cu privire la cantităţile de alge existente pe litoralul românesc, care au speriat foarte mulţi turişti. Joi de la ora 10.00 la Interviu Online, aflăm de la directorul tehnic Administrare Resurse de Apă din cadrul ABADL, Camelia Pulbere dacă algele reprezintă o problemă sau din contră un beneficiu pentru echilibrul ecosistemului marin şi a păstrării calităţii apelor de îmbăiere de pe litoral.

Realizator: Lavinia Siclitaru

Aşteptăm întrebările dumneavoastră prin formularul de comentarii de la sfârşitul articolului sau la adresa interviu@ziuact.ro .

Nota redacţiei: Pentru a păstra coerenţa şi relevanţa discuţiei, nu vom valida comentariile care nu se referă la temele anunţate, care nu conţin întrebări sau care constau în atacuri la persoană,

Intrebările redacţiei:

1. Administratia Bazinala de Apa Dobrogea Litoral este o denumire destul de sofisticata pentru public. Haideti sa stabilim de la inceput care este obiectul de activitate al acestei institutii?

C.P.: Este o administratie bazinala pentru ca administreaza bazinul Dunarii si al litoralului. Obiectul institutiei este cunoasterea, protectia, punerea in valoarea si utilizarea resurselor de apa naturale precum si administrarea infrastructurii, sistemului national de gospodarire a apelor. 

2. De ce este importantă monitorizarea, înregistrarea datelor şi gospodărirea apelor?

C.P. Monitorizare calitativa si cantitativa a tuturor tipurilor de apa naturalasi interventia prin lucrari hidrotehnice pentru administrarea albiilor minore ale apelor, a cuvetelor lacurilor, a baltilor in starea lor naturala sau amenajata, a falezelor si plajei Marii Negre, zonele umede, toate aflate in patrimoniu. Datele obtinute prin monitorizarea si analiza permanenta reprezinta baza privind stabilirea starii ecologice a ecosistemelor acvatice  dar si elementele importante pentru studiile de specialitate. Pentru monitorizarea pe mare pentru culegerea datelor de specialitate au fost stabilite 29 de sectiuni de monitorizare de-a lungul litoralului si se fac de la tarm la adancimi diferite de patru ori pe an.  Pentru cursurile de apa *rauri - sunt 60 de sectiuni, 35 in Constanta si 25 in Tulcea. Monitorizarile se fac fie trimestrial in functie de programele in care sunt incluse dar conform directivelor europene.  Pentru lacuri, avem 47 de sectiuni de monitorizare.  In cazul sistemelor de lacuri lacustre - lacul Sinoe. In cazul apelor tranzitorii marine avem 6 sectiuni de monitorizare -apa din dreptul unde Dunarea se varsa in mare - zona Deltei Dunarii. Apele subterane au 99 de sisteme de observatii.  

3. O apă curată ne oferă şansa la o viaţă mai sănătoasă, dar ce presupune calitatea apei mai ales că ne aflăm în plin sezon de îmbăiere?

C.P.:  Analize din punct de vedere calitativ si masuri specifice in cazul in care se constata depasiri si neconcordante cu normativele in vigoare. Analizele acestea referitor la corespondenta din punct de vedere a sanatatii populatiei revin Directiei de Sanatate Publice.

4. Ce obligaţii au autorităţile locale o dată cu începerea sezonului de îmbăiere, în care nostru primăria Constanţa, Consiliul Judeţean, precum şi celelalte primării pe a căror rază teritorială există plajă?

C.P.: Posturile de salvamar si prim ajutor, utilitatile din vecinatatea plajelor (asigurarea apei la toalete si dusuri)  stabilite prin PUZ. 

5. Ce obligaţii au turiştii sau localnicii care folosesc plaja în scop de agrement?

C.P.: Sa mentina curatenia pe plaja si in apa, fara animale pe plaja, fara autovehicule, sa nu campeze si sa respecte instructiunile salvamarului si cele afisate pe panouri. 

6. Ce obligaţii revin ABADL în timpul sezonului de îmbăiere?

C.P.: HG 546/2008, stabileste clar atributiunile ABADL si DSP.  In momentul in care analizele DSP stabilesc ca au fost depasiri fata de normativ,  atat pentru apa cat si pentru nisip, ABADL efectueaza la randul sau analize si stabileste tipul poluarii, apoi program de monitorizare intensiva si luarea de masuri inlaturarea efectelor.

7. Sunt mulţi constănţeni care cred că plajele sunt administrate de ABADL. Care este situatia din acest punct de vedere. Cate bucati de plaja sunt in acest moment in administrarea dvs si cate si-au gasit operatori dupa finalizarea licitatiilor din acest an?

C.P.: 82% din plaje au fost inchiriate in 2011, din 179 de sectoare s-au inchiriat 128 . Astfel din 1.5 milioane mp de nisip, au fost inchiriate aproximativ 1.2 milioane mp. Restul au ramas in administrarea noastra pentru care asiguram igienizarea pe tot sezonul estival. Aceste plaje se afla in zona Navodari, putin in Constanta, in Eforii, 2 Mai si Vama Veche partial.    Din sumele platite de operatori, aproximativ jumatate merg direct la bugetul de stat iar restul nu avem voie sa-i folosim decat pentru intretinerea plajelor.

8. Ce tip de problemele pot sesiza turistii sau constantenii la insitutia dvs cand vine vorba de plaja? De exemplu: starea de curatenie, sau prezenta algelor ca tot este tema discutiei noastre?

C.P.: Aspectul plajelor si serviciile de pe plaja. Daca plaja operator, notificam imediat operatorul conform atributiilor din contract si se poate merge chiar pana la rezilierea constractului daca in mod sistematic nu mentine curatenia pe plaja. Si chiar am avut astfel de cazuri. 

9. În ultimii ani, s-au strâns potrivit rapoartelor date publicitatii de instituţia pe care o reprezentaţi zeci de mii de tone de alge de pe sectoarele de plaja de pe litoral. Probleme anul acesta au fost inca din primele zile ale lunii iunie. Cum explicati prezenta masiva a alegerilor e adevarat pe anumite portiuni, daca in ce conditii pot deveni o problema?

C.P.: Din 2005 ne confruntam cu acest fenomen in sensul ca nu vrem sa cream disconfort turistilor dar conform unor studii de specialitate elaborate atat de institutii din tara cat si din strainatate  aparitia masiva de alge arata ca ecosistemul marin s-a refacut si ca de dapt nu exista poluare cu substante toxice.  Le vedem la mal pentru ca ele de obicei cresc pe substrat stancos iar la curenti puternici sunt scoase si duse catre tarm. Din punct de vedere al sanatatii nu le putem considera singurul lucru este disconfortul creat turistilor. Cautam sa achizitionam un utilaj in functie de buget care sa le ia din apa pentru ca cele pe care marea le aduce pe nisip nu sunt o problema atat de mare. 

10. Tin minte ca demult, la scoala invatam ca algele sunt medicamentele oceanelor si a marilor. Citeam ca banalele alge sînt ingrediente naturale care vindecă boli grave, chiar cancerul şi SIDA, şi întineresc organismul. Totusi oamenii nu sunt foarte incantati cand le intalnesc in cantitati foarte mari pe plaje. Dincolo de acest aspect, care sunt beneficiile populatiilor de alge, ce se intampla cu ele dupa ce sunt colectate si cum trebuie sa reactionam cand le intalnim la mare?

C.P.: In urma colectarii sunt transportante la incinerator sau la rampele de gunoi. Avem un program pilot care-si propune sa adune algele si sa faca si un amestec cu namolul din statiile de epurare in vederea folosirii ca ingrasamant.

11. Fara sa facem apologia alegelor, totusi care sunt cele mai populare alge. Noi pe litoralul romanesc intalnim alga verde-albastruie....

C.P.: Clorophita enteromorfa sau alga verde, alga bruna -phaeophita cistoseira dar si alga rosia - rodophita.

12. S-a descoperit că, fiind hrănite numai cu dioxid de carbon, algele produc un soi de petrol care poate fi uşor transformat în motorină. Un hectar din suprafaţa mării ticsit cu alge poate oferi de 15 ori mai mult biocombustibil. Macar sa le transformam in combustibil daca tot le colectam in cantitati uriase... ca sa facem o gluma.

C.P.: Inca nu s-a aratat nimeni preocupat de un astfel de proiect. Deocamdata proiectul nostru pilot este pe ingrasaminte pentru agricultura.

13. Comisia Europeană a dat publicităţii raportul pe anul în curs asupra calităţii apelor, conform căruia apele româneşti de pe coasta Mării Negre îndeplinesc standardele de calitate pentru siguranţa locurilor unde turiştii pot face baie. Citeam în respectivul raport că din 2009 încoace calitatea apelor europene disponibile îmbăierii a scăzut uşor...Ce se înmplă la nivel european din acest punct de vedere?

C.P.: Raportul pe 2010 privind apele de imbaiere din Romania incadreaza apa de imbaiere in procent de 100% ca fiind de buna calitate. Fata de vechea directiva in care se monitorizau 19 parametri, au mai fosti introdusi alti doi parametri micorbiologici si anume: enterococi si E-coli. Incepand cu 2011 trebuie monitorizati si acesti parametri. Fata de doua nivele de conformare cate erau in vechea directiva sau mai introdus alte doua. Ele sunt : calitatea excelenta, calitatea buna, calitate suficienta si calitate proasta. Noi suntem la 100% calitate buna. Probabil ca scaderea standardelor au la baza tot factori naturali, care influenteaza anumiti parametri ai apei.

14. În 2008, primul an în care valorile privind calitatea apei de îmbăiere au fost transmise Comisiei Europene, au fost stabilite 48 de puncte de recoltare, în funcţie de numărul sectoarelor de plajă, aceleaşi puncte fiind păstrate şi în 2009 şi 2010. Câte puncte de recoltare mai folosiţi anul acesta si cum ele alese?

C.P.: 49 de puncte de recoltare incepand cu 2008. 

15. O altă problemă împortantă este cea a panourilor de informare a publicului, prin care turiştii află date despre calitatea apei de îmbăiere şi a temperaturii. Potrivit legislaţiei, obligaţia montării şi îngrijirii de panourile cu pricina revine utilizatorilor de plaje. În anii precedenţi, Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea - Litoral (ABADL) s-a ocupat ca panourile să existe şi să fie actualizate, zilnic. Acum, probabil din lipsa de preocupare al unor operatori de plajă, unii turişti de plang de faptul ca nu primesc informaţii exacte cu privire la calitatea apei?

C.P.: Operatorii de plaja au obligatia de a instala panouri pentru informarea publicului, pe zonele ramase ABADL este obligatia noastra. Verificarea privind existenta panourilor pe plajele inchiriate intra in competenta autoritatii centrale din turism adica a miinisterului dezvoltarii regionale si turismului.

16. Ca sa finalizam subiectul algelor, ce face Administratia Bazinala de Apa Dobrogea-Litoral pentru a diminua efectele acestui fenomen?

C.P. Facem demersuri pentru achizitionarea unor masini performante care sa culeaga alga din apa. 

17. Si daca totusi avem si turisti nemultumiti exista un dispecerat, un numar de telefon ce poate fi apelat oricand, in orice moment al zilei pentru reclamtii?

C.P.: Avem un dispecerat la dispozitia turistilor care functioneaza non-stop - 0241/673025 sau 0241/673036 si putem fi accesati si prin 112 numai in timpul sezonului estival. 

18. Debutul sezonului estival nu a insemnat numai lupta cu algele ci si mai multe interventii pentru ridicarea cadavrelor delfinilor esuati pe plajele de pe litoral. Cum s-a derulat aceasta actiune si daca sunteti pregatiti sa interveniti la solicitari?

C.P.: Avem un protocol cu Oceanic Club privind interventia delfinilor esuati. ONG-ul il tranporta la o firma de incinarare dupa analizele de specialitate.

19. Anii trecuti, litoralul a avut ceva probleme cu informatiile alarmiste legate de posibile epizotii, legate de pestii morti, alge, nu stiu ce fel de insecte, omizi, radiatii sa.m.d. Vreau sa-I linistim pe toti cei care vor citi acest interviu. In ce conditii se face plaja-imbaierea pe plajele de pe litoral?

C.P.: Nu ne putem pronunta la avertizarile date prin mass-media privind radiatiile solare, in rest ii putem asigura ca nisipul si apa marii corespund stadardelor in vigoare. 

20. Weekend-urile sunt cele mai aglomerate daca vorbim de activitatea de pe plaja. Institutia dvs asigura servicii de interventie in caz de urgenta si la sfarsitul saptamanii sau ca orice orice institutie bugetara, trageti obloanele vineri la ora 15.00?

C.P.: Asiguram permanenta inclusiv in weekend-uri.

21. Sa amintim si care sunt lucrarile pe care ABADL le efectueaza pentru pentru intretinerea plajelor in timpul sezonului, dar si cele de protectie si conservare a plajelor în extresezon?

C.P.: In timpul sezonului desfasuram lucrari de igienizare a plajei pe timpul noptii iar in extrasezon sunt lucrari de conservare a plajei care constau in montarea panourilor de stuf, cu rol de protectie impotriva eroziunii eoliene.

22. Multe persoane se intreba de ce se folosesc gardurilor de stuf pentru protectia plajelor si eventual a cui este aceasta afacere?

C.P.: S-a luat aceasta decizie un urma unui studiu, montarea panourilor avand rolul strict de protectie a plajei, nisipul acumulat in spatele lor fiind dispersat in zonele din care a fost dislocat. S-a folosit stuf pentru ca este cea mai ieftina solutie. 

23. Eroziunea costiera ramane o problema extrem grava pentru litoralul romanesc. Ce lucrari se fac in acest moment pentru a reduce acest fenomen?

C.P.: Derulam prin Post-mediu proiectul “Implementarea structurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc. Domeniul major de interventie  -reducerea eroziunii costiere”.  In afara lucrarilor sunt lucrarile hidrotehnice de investitii in zona costiera cu bani alocati de la bugetul de stat si reabilitarea falezelor. Proiectul de JAICA a fost updatat pentru ca au descoperite si alte zone care au nevoie de refacere.

24. Gospodarii, drumuri nationale sau locale sunt inundate sistematic atunci cand vin ploile
Viiturile au maturat localitati intregi din Romania, lasand fara adapost ani la rand mii de familii. Nici in acest moment insa guvernantii nu par sa fie pregatiti sa evite dezastrele ce ar putea fi provocate de furia apelor, desi Uniunea Europeana asteapta proiecte pentru accesarea fondurilor structurale. Care este situatia la nivelul judetului Constanta, pentru ca si noi ne-am confruntat cu probleme nu mai departe de anul trecut ?

C.P.: Si aici trebuie sa respectam o directiva privind evaluarea si managementul riscului la inundatii care are termene dupa cum urmeaza: pana in decembrie 2011 trebuie sa se faca evaluarea preliminara a riscului la inundatii. Pana in decembrie 2013, trebuie elaborate hartile de hazard. Pana in decembrie 2015 trebuie elaborate planurile de management a riscului la inundatii. Aceste harti vor include si zonele cu defrisari care au condus la dezastrele naturale. Noi sunt in faza de licitatie pentru faza de proiectare a evaluarii preliminare a riscului la inundatii. 

25. La un moment dat, Directiile Apelor trebuiau sa intocmeasca "harti de risc" care stabilesc zonele in care nu sunt recomandate constructiile de locuinte. Exista aceste harti si cum colaborati cu autoritatile locale pentru ca nici ele nu ar trebui sa mai elibereze autorizatii de constructii pentru zonele cu risc de inundatii sau alunecari de teren?

C.P.: Aceste harti vor pune la dispozitie masurile care se vor lua impotriva fenomenelor de acest gen. Pana la elaborarea lor avem date emise si avertizari in timp de Institutul National de Hidrologie si Gospodarire Apelor. Avem in implementare proiectul DESWAT care implica o monitorizare in timp real a parametrilor meteo si hidro in vederea stabilirii unei prognoze hidrologice atat la nivel national cat si pe bazine hidografice.