Interviul online cu Mihai Petre, consilier judeţean PDL în Consiliul Judeţean Constanţa s-a terminat Tema a fost - "Cele mai controversate hotărâri aprobate de Consiliul Judeţean Constanţa în perioada 2008-2011"!

„În CJ atmosfera este de strictă obedienţă faţă de Nicuşor Constantinescu din partea consilierilor PSD şi PNL"

Mihai Petre despre aplicarea OUG63/2010: „OUG63 a fost aplicată politic de către conducerea CJC. Soluţia era următoarea: dacă se tăiau posturile vacante şi se intra mai adânc în aparatul propriu al CJ, instituţiile de cultură ar fi avut o altă soartă. În plus, preşedintele CJ a vrut să fie mai catolic decât papa, atunci când a ignorat adresa de la Ministerului Culturii în care se menţiona că Teatrul Oleg Danovski nu intra sub incidenţa OUG 63. Dacă ar fi ţinut cont de această adresă, numărul celor disponibilizaţi ar fi fost mult mai mic şi s-ar fi rezumat la aparatul al CJ. Ordonanţa 63 a fost aplicată în duşmănie faţă de actul de cultură şi mai grav, faţă de angajaţii instituţiilor de cultură care au îndrăznit să protesteze faţă de drepturilor lor".

Mihai Petre despre Fundaţia „Fantasio": „ Fantasio a primit zeci de miliarde de lei de la înfiinţare. Numai anul trecut a primit 30 de miliarde de lei pentru organizarea evenimentelor culturale aşa cum sunt ele percepute ca fiind culturale de către conducerea CJ, printre care se numără şi Ziua Recoltei şi Sărbătoarea Vinului Dobrogean. În general vorbim despre sute de zeci de miliarde pentru susţinerea actelor de cultură în condiţiile în care cultura în judeţul Constanţa nu mai există. Întrebarea care se pune este unde se topesc aceşti bani".

„Fundaţiile CJ drenează sume fabuloase în direcţii incontrolabile"!

Mihai Petre despre Fundaţia pentru Promovarea Sportului Constănţean: „Fundaţia pentru promovarea sportului a primit de la înfiinţare, respectiv din 2009 - 76 miliarde de lei. Rolul Fundaţiei este cel puţin obscur în condiţiile în care CJ finanţa direct sportul alocând sume importante spre handbalul masculin, către voleiul masculin şi feminin, către echipa de rugby şi către Direcţia Judeţeană de Sport. În total CJ a alocat pentru activitatea de sport suma de 302 miliarde de lei în trei ani de zile. Întrebarea este de ce se alocă fonduri prin cele două Fundaţii : „Fantasio" şi cea de Promovarea Sportului??? Ce instrument de control al statului controlează o fundaţie? Niciunul. Singura instituţie a statului care poate verifica o fundaţie care primeşte bani publici este Curtea de Conturi dar această instituţie verifică instituţiile de stat. Cu alte cuvinte s-a găsit formula legală de a drena sume fabuloase în direcţii incontrolabile. Voi solicita până la următoarea şedinţă a CJ celor doua fundaţii să prezinte execuţia bugetară a tuturor sumelor care au fost alocate de la CJ".

Mihai Petre despre hotărârile de CJ care îngrădeau drepturile CL: „HCJC 348/21.10.2009 privind trecerea imobilelor reprezentând lacuri şi bălţi din domeniul public al statului şi din administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române" în domeniul public al judeţului Constanţa şi în administrarea Consiliul Judeţean este o altă hotărâre contestată prin care administraţia judeţeană PSD încerca un monopol nejustificat. Preşedintele CJ a încercat să centralizeze în tot mandatul său decizia şi întregul judeţ dacă se poate în clădirea CJ. Lacurile şi bălţile trebuiau solicitate privind trecerea în administrare de către Consiliile locale şi nu de CJ care nu are niciun drept.
În privinţa HCJ nr. 362 prin care primarii trebuiau să ceară aviz de la CJC pentru a emite certificate de urbanism şi autorizaţii de construire, probabil că de asemenea conducerea CJ în aceeaşi notă de centralizare îşi doreau ca toţi cei vroiau să facă o investiţie să treacă mai întâi în "vizită" pe la conducerea CJ".

Intrebarile redactiei:

1. Cum ati descrie atmosfera din Consiliul Judetean Constanta, cea din comisii si cea din plen?

M.P.: In plenul CJ functioneaza masina de vot PSD-PNL , deci atmosfera este de stricta obedienta fata de Nicusor Constantinescu din partea consilierilor celor doua partide. In comisii lucrurile stau altfel, se face abstractie de culoarea politica si avem dialog iar spre deosebire de plen, consilierii PSD emit puncte de vedere de multe ori chiar critice la adresa unor proiecte de hotarare.

2. De cate ori ati fost nevoiti in cei trei ani de la alegerile locale, in calitate de consilieri judeteni considerati a fi in opozitie fata de majoritatea din Consiliul Judetean Constanta sa va retrageti de la dezbateri, sa va abtineti de la vot sa sa dati vot de blam fata de cele ce urmau sa fie aprobate in sedinta CJ? Cate proiecte ati depus in nume personal sau impreuna cu grupul de consilieri PDL in ultimii 3 ani?

M.P.: Am parasit plenul sedintei de trei ori, o data cand Adrian Gheorghita a cerut validarea unui coleg iar presedintele Constantinescu a facut o criza de nervi si a doua oara cand am solicitat ca din sumele alocate fundatiilor bidon ale CJ sa se plateasca salariile restante ale angajatilor din Teatrul de Balet Oleg Danovski. Nu ne-am prezentat la sedinte tot in doua randuri, ultima data cand am protestat vizavi de initierea unei campanii electorale mascate de catre Nicusor Constantinescu avand ca obiect referendumul pentru reorganizarea terioriala. Cat despre pozitia din cadrul plenului, cred ca sedintele in cadrul carora am votat integral toate proiectele le putem numara pe degetele de la o mana. In calitate de consilier judetean am depus in nume personal vreo 35 de proiecte de CJ dintre care 10 au reusit sa treaca de plenul CJ.

3. Ne-am propus sa prezentam cititorilor cele mai controversate hotarari de CJ care au primit totusi vot din partea consililor judeteni in perioada 2008-2011. Aceste hotarari vizeaza mai multe domenii de activitate si va propun sa le luam pe rand. Cateva dintre aceste decizii au dus la distrugerea institutiilor de cultura, act denumit oficial reorganizarea institutiile de cultură prin aplicare OUG 63/2010. In cadrul sedintei Consiliului Judetean Constanta ce s-a desfasurat in data de 15 iulie 2010, se adopta proiectului de hotarare privind reorganizarea prin absorbtie a institutiilor de spectacole, respectiv desfiinţarea Operei Constanta. Cum putea fi evitata aceasta mare nedreptate facuta artistilor, constantenilor si unei institutii reprezentative pentru cultura constanteana?

M.P.: OUG63 a fost aplicata politic de catre conducerea CJC. Solutia era urmatoarea: daca se taiau posturile vacante si se intra in mai adanc in aparatul propriu al CJ, institutiile de cultura ar fi avut o alta soarta. In plus, presedintele CJ a vrut sa fie mai catolic decat papa, atunci cand a ignorat adresa de la Ministerului Culturii in care se mentiona ca teatrul Oleg Danovski nu intra sub incidenta OUG 63. Daca ar fi tinut cont de aceasta adresa, numarul celor disponibilizati ar fi fost mult mai mic si s-ar fi rezumat la aparatul al CJ.

4. Vorbeati atunci de posibilitatea preluarii Operei de catre Consiliul Local Municipal a carui contributie este 0% in ceea ce priveste investitile in actul cultural altul decat cel de pe micile ecrane patronate de domnul Radu Mazare.  Cum explicati detasarea cu care CLM priveste atat fenomenul cultural si vom vorbi mai tarziu si de cel sportiv pe care l-a pasat cu totul in responsabilitatea CJ?

M.P.: In orice oras civilizat din Romania cele mai importante institutii de cultura sunt finantate din bugetul municipalitatii. Dar numai in judetul Constanta toate institutiilor de cultura apartin CJ, cu exceptia Muzeului de Arta Populara. Un lucru nedrept si incorect, dar probabil ca domnul Constantinescu cu pretul distrugerii culturii, faciliteaza amicului Mazare cheltuirea unor sume in scopuri electorale.

5. A fost un al doilea “genocid” al culturii constantene dupa cel din 2005. Care sunt repercursiunile privind introspectiv ultimii 6 ani?

M.P.: Daca nu ar fi existat prefectul judetului Constanta care sa atace in contencios hotararile de reorganizare, astazi Muzeul de Arta si Muzeul de Arheologie ar fi functionat fara niciun fel de ratiune in aceeasi institutii, cu precizarea ca Muzeul de Arta ar fi devenit o simpla sectie, Opera ar fi disparut complet iar restul institutiilor de spectacole s-ar fi reunit intr-o struto-camila nefunctionala. Chiar si in conditiile in care institutiile au ramas in picioare, ele se afla la limita functionarii, intrucat conducerea CJC evalueaza orice activitate pe numarul de voturi, iar cultura si oamenii de cultura din Constanta nu au votat si nu vor vota niciodata cu Mazare sau Constantinescu drept pentru care sunt pedepsiti.

6. De altfel si prefectul judetului a atacat in contencios hotararile privind reorganizarea institutiilor de cultura pe motiv de încalcare în cunoştinţă de cauză a legislaţiei în vigoare. Cum s-a aplicat Ordonanta 63 oare in mintea domnilor din CJ?


M.P.: Ordonanta 63 a fost aplicata in dusmanie fata de actul de cultura si mai grav, fata de angajatii institutiilor de cultura care au indraznit sa protesteze fata de drepturilor lor.

7.  A urmat apoi scoaterea in strada a artistilor care locuiau in blocul L4.  În şedinţa din 15 decembrie 2010, Consiliul Judeţean nu numai că ignora restanţele salariale ale angajaţilor Teatrului „Oleg Danovski“ ci, mai mult, pe unii dintre ei îi evacua din locuinţele lor. Astfel că artiştii care locuiau în cele 30 de garsoniere cuprinse în imobilul de pe strada Magnoliei erau anunţati că trebuie să părăsească locuinţele de serviciu…

M.P.: Nu pot sa uit cum cu doar 10 zile inainte de Craciun, intr-una din sedintele in care am parasit plenul, acelasi plen iresponsabil aproba alocarea sumei de 8 miliarde de lei pentru Fundatiile bidon ale CJC si refuza achitarea drepturilor salariale ale angajatilor Teatrului Oleg Danovski pe ultimele doua luni. Iar ca gestul sa fie suprem, in cadrul aceeasi sedinte fara a se citi continutul proiectului de hotarare , consilierii PSD si PNL au votat cot la cot scoaterea in strada a artistilor care lucrau in blocul de garsoniere L4. Si pentru ca nu am incheiat cu cinismul CJ, artistii din L4 ca pana la sfarsitul lunii ianuarie 2004 trebuie sa evacueze locuintele de serviciu pe 24 decembrie cu o zi inainte de Craciun. Iresponsabilitate si cinism sin partea conducerii CJ pe care eu nu-l pot intelege.

8. În tot acest timp în care cruciada împotriva culturii  era pe val, perioadic se alocau fonduri către Fundatiei “Fantasio pentru promovarea culturii”. Ce sume au fost alocate in cei trei ani si cum au fost ele folosite, mai exact pentru ce?

M.P.: Zeci de miliarde de lei, numai anul trecut a primit 30 de miliarde de lei pentru organizarea evenimentelor culturale asa cum sunt ele percepute ca a fi culturale de conducerea CJ, printre care se numara si Ziua Recoltei si Sarbatoarea Vinului Dobrogean. In general vorbim despre sute de zeci de miliarde pentru sustinerea actelor de cultura in conditiile in care cultura in judetul Constanta nu mai exista. Intrebarea care se pune este unde se topesc acesti bani.

9. De la cultură facem trecere la sport, un domeniu de mare interes pentru Consiliul Judeţean. Avem si aici de a face cu o fundaţie pentru provocarea sportului de aceasta data, la fel daca aveti cifre, fonduri alocate, fonduri cheltuite, pentru ce si de catre cine?

M.P.: Fundatia pentru promovarea sportului a primit de la infiintare 76 miliarde de lei , adica in ultimii 2 ani. Rolul Fundatiei este cel putin obscur in conditiile in care CJ finanta direct sportul alocand sume importante spre handbalul masculin, catre voleiul masculin si feminin, catre echipa de rugby si catre Directia Judeteana de Sport. In total CJ a alocat pentru activitatea de sport suma de 302 miliarde de lei in trei ani de zile. Intrebarea este de ce se aloca fonduri prin cele doua Fundatii : Fantasio si Promovarea Sportului??? Ce instrument de control al statului constroleaza o fundatie? Niciunul. Singura institutie a statului care poate verifica o fundatie care primeste bani publici este Curtea de Conturi dar aceasta institutie verifica institutiile de stat. Cu alte cuvinte s-a gasit formula legala de a drena sume fabuloase in directii incontrolabile. Voi solicita pana la urmatoarea sedinta a CJ celor doua fundatii sa prezinte executia bugetara a tuturor sumelor care au fost alocate de la CJ.

10. Cu atatea fonduri primite de ce aceasta fundatie nu a putut salva de pilda handbalul constantean? De ce a fost nevoie ca CS Tomis sa fuzioneze cu sectia de handbal a UMC?

M.P.: Cazul CS Tomis Constanta este un caz evident de distrugere premeditata sau de nepasare dusa la extrem din partea celor care ar fi trebuit sa sustina sportul constantean. Din 2008 si pana in prezent CS Tomis a fost Cenusareasa sportului constantean, intrucat din suma totala de 302 miliarde , CJ i-a alocat 6, 75 miliarde de lei, adica 2,23% din bugetul total alocat sportului. Facand anumite proportii, bugetul lui CS Tomis a fost de 7,76% din bugetul alocat HCM, 8,79% din bugetul alocat Fundatiei pentru Promovarea Sportului Constantean. Cum poti face performanta cu 6 miliarde de lei in 3 ani de zile in conditiile in care cea mai mica suma alocata unui club este de 23 de miliarde de lei, respectiv CS Volei Municipal masculin. raspuns: nu poti face performanta dar devine evident ca cine are ceva cu tine, fie cu patronul de club, fie cu echipa in sine. Doamna Elena Francu spunea ca nu trebuie sa dam cu pietre in Gica Slabu(fostul patron al CS Tomis). Este tocmai invers: Gica Slabu este cel indrituit sa dea cu bolovani in CJ si in cei care au condus si conduc destinele Fundatiei pentru Promovarea Sportului constantean. Dovada faptului ca vorbim despre un gest meschin, de distrugerea deliberata a CS Tomis este alocarea a 5 miliarde de lei dintr-un foc pentru nou infiintata echipa rezultata din fuziunea cu sectia de handabal a UMC. Atentie vorbim de aproape tot bugetul pe trei ani a CS Tomis. La inceputul anului, Fundatiei pentru Promovarea Sportului i-a fost alocat 40 de miliarde de lei sau 1 milion de euro, unul din obliective fiind salvarea CS Tomis, lucru care nu s-a intamplat. Intrebarea fireasca este unde s-au dus banii. Clubul a intrat in faliment si are datorii imense, pentru ca patronul Clubului nu a mai putut sa duca de unul singur cheltuielile echipei si i s-a promis in repetate randuri ca va fi sprijinit de CJ. CS Tomis nu avea nevoie decat de sumele care au fost alocate Fundatia Sportin si DJTS, adica vreo 5 miliarde. Daca suma de 5 miliarde alocata in iulie ar fi fost alocata in decembrie 2010 sau ianuarie 2011, CS Tomis ar fi fost astazi salvata si cu siguranta pe podium.

11. Să trecem şi la partea de administraţie. Celebra Hotărâre nr. 245 aprobată în şedinţa CJC din 23 august, cand consilierii judeţeni au aprobat repartizarea pe unităţi administrativ-teritoriale a procentului de 20% din sume defalcate din cota de 22% din impozitul pe venit pentru susţinerea programelor de dezvoltare locală, a proiectelor de infrastructură şi a programelor cu finanţare nerambursabilă pe anul 2010. Problema este că, deşi aleşii judeţeni au ştiut la momentul votului de alocarea unor sume către şase comune, forma finală a hotărârii publicate pe site-ul instituţiei judeţene cuprinde şi o altă anexă prin care alte 16 unităţi administrative primesc bani de la CJC. Surpriza a fost faptul ca HCJC nr. 245 avea două variante: una înmânată consilierilor judeţeni pe CD, şi alta afişată pe site-ul CJC, care ar fi fost aprobată. Cu alte cuvinte, aleşii judeţului una au studiat şi au ştiut că vor vota şi alta apare pe site-ul CJC ca fiind forma finală a hotărâri. Ce s-a intamplat de fapt?

M.P.: Ii rog pe toti constantenii sa intre pe site-ul CJC, sectiunea 2010, hotarari de Consiliu si sa acceseze procesul verbal al sedintei din 23 august 2010 si sa vada ce proiect de hotarare ce proiect de hotarare a supus la vot presedintele CJ la punctul 29. Pentru ca acela este proiectul care a trecut prin plenul CJ si nu cel care a fost publicat ulterior pe site-ul institutiei. Practic s-a adaugat un articol prin care s-au facut alocari de sume catre primariile conduse de PSD si PNL.

12. HCJC 348/21.10.2009 privind trecerea imobilelor reprezentând lacuri şi bălţi din domeniul public al statului şi din administrarea Administraţiei Naţionale „Apele Române” în domeniul public al judeţului Constanţa şi în administrarea Consiliul Judeţean o alta hotarare contestata prin care administratia judeteana PSD incerca un monopol nejustificat. Hotararea se aproba intr-o sedinta de CJ din anul 2009. Si in acest caz au fost doua variante de hotarare, una care continea un articol introdus de consilierul PNL, Gabriel Monea (n.r. „În domeniul public al judeţului şi în administrarea CJC pentru a fi date în administrarea autorităţilor unde acestea există, autorităţi care solicită şi fac dovada proprietăţii lor”). In fine acest articol modificat nu se mai regasea in hotarea finala….

M.P.: Presedintele CJ a incercat sa centralizeze in tot mandatul sau decizia si intregul judet daca se poate in cladirea CJ. Lacurile si baltile trebuiau solicitate privind trecerea in administrare de catre Consiliile locale si nu de CJ care nu are niciun drept.

13. HCJ nr. 362 prin care primarii trebuiau să ceară aviz de la CJC pentru a emite certificate de urbanism şi autorizaţii de construire a făcut istorie şi a fost catalogată drept hotărâre profund nelegală pentru că încălca mai multe dispoziţii exprese ale Legii 50/1991 privind autorizarea lucrărilor de construcţii astfel cum a fost modificată de Legea 261/2009.

M.P.: Probabil ca de asemenea conducerea CJ in aceeasi nota de centralizare isi doreau ca toti cei vroiau sa faca o investitie sa treaca mai intai in “vizita” pe la conducerea CJ.

14. Consilierii judeţeni aprobau pe 22 iunie 2011 în şedinţă extraordinară proiectul de hotărâre iniţiat de preşedintele CJ Constanţa, Nicuşor Constantinescu privind consultarea cetăţenilor judeţului cu privire la decizia preşedintelui de reorganizare teritorială a ţării. 27 de consilieri prezenţi la şedinţă (PSD şi PNL) şi-au dat acordul pentru demararea procedurilor de organizare a referendumului, programat în data de 17 iulie a.c., atunci când toţi locuitorii judeţului cu drept de vot sunt chemaţi la urne pentru a răspunde la întrebarea: “Sunteţi de acord cu desfiinţarea administrativ – teritorială a judeţului Constanţa?”. Ati ales alaturi de colegii dvs din  PDL să refuzati participarea la şedinţa extraordinară, pe care ati considerat-o a fi  “nelegal constituită”.

M.P.: Ramanem la parerea ca sedinta a fost nelegal constituita pe de o parte pentru ca nu era motiv de sedinta extraordinare si pe de alta parte pentru ca tema viza o chestiune de interes national si pe de alta parte nu este un demers oportun, deoarece presedinte CJ se plange ca nu are bani dar a gasit 3 miliarde pentru organizarea referendumului care nu este altceva decat campanie electorala mascata pentru domnia sa si pentru PSD.

15. În sedinta din 28 iulie  s-au aprobat patru proeicte de hotarare prin care judetul Constanta s-a retras din calitatea de membru al Adunarii Regiunilor Europei,  Conferința Regiunilor Periferice Maritime din Europa (C.R.P.M.) și Comisia Regională a Balcanilor și a Mării Negre din cadrul C.R.P.M. ; din Adunarea Regiunilor Europene Viticole (AREV) si din  Alianța Orașelor Culturale Europene (AVEC). Care a fost motivatia pentru aceste retrageri din cele patru foruri europene, ce buget presupunea participarea in calitate de membru al CJ in aceste organisme si ce repercursiuni ar putea avea aceste izolari de restul oraselor civilizate?

M.P.: Cele patru structuri au reprezentat poarta de intrare in Europa cand Romania nu era membru UE. Practic au folosit judetului Constanta pentru a ne asigura o vizibilitate europeana si acum ne luam la revedere. Cele patru proiecte au fost neserioase, pentru ca se explica cu ce sume CJ contribuie in calitate de membru in comisii. In aceste conditii te intrebi daca exista un dram de raspundere atat la nivel decizional cat si la nivelul celui care intocmeste actele.

16. Daca CJ nu are bani sa reprezinte judetul in aceste forumuri europene eu sincer ma intreb de unde s-au gasit bani pentru achizitionarea unui ascensor exterior pentru Pavilionul expozitional din Constanta, vezi proiect de hotărâre nr.50 privind aprobarea documentației tehnico-economice pentru obiectivul de investiții "Ascensor exterior Pavilion Expozițional Constanța" aprobat tot in sedinta din 28 iulie a.c. ?

M.P.: 80000 de euro va costa ascensorul extern de la Pavilion. Sarcina principala a ascensorului se datoreaza faptului ca pentru intreaga conducere a CJ, urcatul pe scari, un etaj este un adevarat calvar. Trebuie sa ne intelegem: CJ are bani pentru tot ceea ce inseamna cheltuieli fie pentru campanie electorala mascata PSD, fie de drenare a banilor publici in firmele prietene, nu are bani insa pentru cultura.

17.  Ati redactat multe scrisori in ultimii trei ani, ultima dintre ele il vizeaza pe primarul Radu Mazare pe care il considerati responsabil pentru starea deplorabila in care se afla cladirea Cazinoului din Constanta?

M.P.: Sase i le-am dedicat presedintelui CJ si mai am in proiect alte demersuri asemanatoare iar ultima a fost adresa in principal coordonatorilor campaniei “100 de zile pentru 100 de ani”, demers pe care il consider profund politizat, nerealist si manipulator. Raman la parerea ca coordonatorii campaniei evita s-o enunta ca Radu Mazare si PSD sunt principalii vinovati pentur starea deplorabila a Cazionului.

18. MDRT se va implica financiar în realizarea lucrărilor de consolidare şi restaurare a cazinoului din Constanţa, dar clădirea trebuie să rămână în proprietatea Consiliului Local, se arată într-o scrisoare trimisă miercuri de ministrul Elena Udrea primarului Constanţei, Radu Mazăre. "Vă asigurăm că împărtăşim acelaşi interes pentru salvarea unui obiectiv turistic şi cultural major pentru municipiul Constanţa şi pentru litoralul românesc, însă nu putem fi de acord cu o asemenea soluţie, şi mai ales cu evaluarea de un leu pe care instituţia pe care o reprezentaţi a făcut-o imobilului", se arată în scrisoarea trimisă de Elena Udrea lui Radu Mazăre. Cum gasiti aceasta propunere venita din partea Ministerului Turismului?

M.P.: Este un gest de normalitate dar care nu rezolva problema municipiului Constanta. Aceasta se va rezolva abia atunci cand Radu Mazare va pleca din functia de primar.

19. Ultimele doua intrebari sunt legate de activitatea PDL. Care este dispozitia cu care organizatia judeteana intra in pregatirea electorala de anul viitor? Ce spun primele cifre ale sondajelor pe care le faceti in aceasta perioada in judet?

M.P.: Sondajele spun ca avem mult de munca si numai uniti, BPJ, primarii, parlamentarii, directorii de institutii si organizatiile locale putem castiga alegerile locale.

20. PDL are doua mari probleme, poate chiar trei in acest moment. Desemnarea unor candidati puternici pentru Primaria Constanta, Consiliul Judetean si gasirea unor persoane care sa faca fata unor alegeri parlamentare uninominale in care primul clasat pleaca in Parlament, ceilalti raman acasa. Cum veti raspunde electoratului in fata acestor provocari?

M.P.: Asta facem acum, cautam cele mai bune variante pentru primarie si CJ si deja schitam variantele pentru alegerile parlamentare astfel incat in 2012 sa recastigam judetul. Sondajele pentru primarie si CJ vor avea loc in luna septembrie dar pana acum avem doi lideri locali care s-au batut si se bat parte in parte cu administratia Mazare -Constantinescu: Claudiu Palaz si Gigi Chiru. Ramane de vazut daca vor fi si candidati, asta stabilesc sondajele  si cei doi.