Ce spune Mihei, fostul director al ANR, despre contractul privind atribuirea pavilionului maritim românesc „Încălcarea mai multor acte normative făceau şi fac imposibilă executarea unui asemenea contract”

ANR este acuzată, mai nou, de faptul că ar pune în pericol siguranţa traficului. Reprezentanţii a două companii care oferă pilotaj în Portul Constanţa susţin că ANR ar intenţiona să schimbe regulile de verificare a competenţei continue a piloţilor. Cum ar putea ANR să determine o scădere a siguranţei în trafic şi care ar fi miza?

Nu am cunoştinţă de acest scandal. Iar politica în domeniu nu este făcută de Autoritatea Navală Română. ANR-ul este o autoritate tehnică, subordonată Ministerului Transporturilor şi nu face altceva decât să execute actele normative ale ministerului, ale Guvernului, convenţiile ratificate de către România. Deci, ANR nu are drept de iniţiativă. Într-adevăr, în perioada în care eu am condus ANR, unul dintre punctele pe care doream să le abordez prin prisma formatorilor de educaţie în domeniul transporturilor navale era acela de a introduce în verificarea piloţilor simulatorul de navigaţie, simulatorul de manevră, pentru că este o metodă modernă prin care se poate înlocui practica la bordul navei. Aceste simulatoare pot fi formatate pe situaţii concrete, cu referire la Marea Neagră şi la porturile româneşti şi la specificurile navelor care vin în porturile româneşti, conform traficului actual.

Sunteţi una dintre persoanele care au fost menţionate în scandalul creat în jurul pavilionului maritim românesc, atribuit unei firme din Cipru. În pofida faptului că ministrul Transporturilor v-a dat dreptate atunci când aţi semnalat problema acestui contract, aţi fost, totuşi, revocat. De ce aţi fost îndepărtat de la conducerea instituţiei?
 
Eu am fost numit pe data de 26 februarie 2013, iar la începutul lunii martie am primit o scrisoare oficială din partea unei firme din Germania, în care imperativ mi se cerea să recunosc ca finalizată data de mobilizare din contractul pe care îl stipulau aceştia în acea scrisoare şi, printre multe alte cerinţe, doreau ca eu să acord mandat la patru persoane de naţionalitate germană, să semneze şi să ştampileze în numele ANR. De asemenea, doreau modelul ştampilei pentru a realiza o ştampilă că urma să fie folosită de aceştia în ştampilarea documentelor, în numele Autorităţii Navale Române. Considerându-mă un profesionist în acest domeniu, nu numai din punct de vedere al practicii, dar şi al teoriei, cunoscând legislaţia internă şi internaţională, m-am întrebat în ce bază sunt aceste cereri. Această întrebare i-am pus-o domnului director Eugen Olteanu, directorul Direcţiei Juridice, resurse umane, salarizare din cadrul ANR, care mi-a spus că ANR are semnat un contract de agenţie cu un partener străin şi că în baza acelui contract sunt aceste cereri. Am cerut să văd contractul imediat. Iniţial, mi s-a spus că acel contract e secret de serviciu şi că nu pot să-l văd, la care i-am răspuns că sunt, totuşi, directorul general al ANR şi că orice document din instituţie trebuie să-mi fie pus la dispoziţie. Mi s-a spus că aşa este, dar trebuie să semnez o declaraţie pe proprie răspundere vizavi de gestionarea documentelor cu regim special. Fără a sta pe gânduri, am răspuns „Care-i problema?!?”. Punându-mi-se la dispoziţie contractul, la prima vedere am constatat câteva nereguli vizavi de regimul documentelor cu regim special, mai precis, contractul nu era numerotat, sigilat, parafat, cerând imediat ca acest lucru să se întâmple şi să se consemneze data la care am remarcat acest lucru. De asemenea, nu respecta legislaţia română, fiind un singur exemplar în limba engleză, fără a exista unul şi în limba română, lucru pe care l-am realizat mai târziu, printr-o traducere legalizată la notar.
După lecturarea contractului, am constatat că nu era nicio prevedere referitoare la secretizarea contractului, existând o singură clauză de confidenţialitate, în care erau stipulate persoanele şi situaţiile în care acestea puteau studia contractul. Fapt pentru care am dat o dispoziţie de declasificare a contractului, de la „secret de serviciu”, la „confidenţial”. Considerând lapidare şi lipsite de esenţă punctele de vedere ale directorului Direcţiei Juridice, am dat în studiu contractul şi altor jurişti din cadrul direcţiei. Raportul prezentat nu a făcut altceva decât să îmi confirme suspiciunile privitoare la încălcarea mai multor acte normative interne şi internaţionale care, după părerea mea, făceau şi fac imposibilă executarea unui asemenea contract. Am anunţat imediat Ministerul Transporturilor şi am convocat un Consiliu de Conducere extraordinar, în care am adus la cunoştinţă existenţa contractului, implicaţiile sale şi am prezentat raportul Direcţiei Juridice. Recomandarea a fost să mă adresez organelor abilitate ale statului, fapt pentru care am făcut o plângere penală împotriva directorului care a semnat contractul pentru abuz în serviciu împotriva intereselor publice ale statului.
 
Credeţi că Valentin Preda, fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a avut vreun cuvânt de spus în încheierea acestui contract?

Nu am văzut niciun document în care era în mod direct secretarul de stat Valentin Preda. Ştiu că expunerea de motive pentru Ordonanţa Guvernului nr. 19 din 2012 vizavi de această schimbare a registrului maritim internaţional este semnată de Valentin Preda pentru Ministerul Transporturilor, Ovidiu Silaghi. De asemenea, am văzut diverse materiale la Ministerul de Externe în care se vorbea despre Valentin Preda ca despre unul dintre iniţiatori şi care, în calitatea sa de secretar de stat, s-a întâlnit cu aşa zişii investitori în acest proiect şi chiar am înţeles că a fost în Germania pe acest subiect.

În luna iulie a acestui an, liderul PNL Constanţa, George Dragomir, declara că partidul vă va susţine tot pe dumneavoastră pentru conducerea ANR, „ca o reparaţie morală, justificată” la revocarea din funcţie. Cu toate acestea, conducerea locală a partidului a votat în favoarea fostului director Petromin, Mihai Andrei. Cum rămâne cu „reparaţia morală”?


Cred că aceasta este o întrebare la care ar trebui să răspundă George Dragomir, pentru că eu am fost numit la conducerea ANR ca o decizie a Biroului Politic al Organizaţiei Judeţene a PNL Constanţa şi ar fi fost normal ca revocarea mea din funcţie să fie urmată de o motivaţie, dacă nu pentru subsemnatul, măcar pentru Organizaţia Judeţeană, ceea ce nu s-a întâmplat până la ora aceasta. Consider că mi-am făcut datoria cu simţ de răspundere, cu profesionalism, punând înainte de toate interesele instituţiei şi ale statului român.

Credeţi că din punct de vedere politic PNL-ul a greşit pe undeva în gestionarea problemei ANR, a pavilionului românesc?

Nu cred că a greşit PNL-ul, pentru că se poate observa că, în momentul în care s-a dorit modificarea Ordonanţei 19 din 2012, prin care se încerca ca anumite drepturi suverane ale statului român - precum gestionarea registrului - să fie acordate unei entităţi private, grupul PNL a respins acest amendament. De fapt, amendamentul a fost respins de USL, a fost un vot majoritar în Camera Deputaţilor împotriva acestui amendament care ar fi modificat legea în favoarea entităţii cipriote.

Marile instituţii (constănţene) din subordinea Ministerului Transporturilor - ANR, CNAPMC - sunt, în ultima perioadă, sub semnul scandalului. Ieri, directorul general al APC a demisionat, invocând faptul că nu vrea să renunţe la cariera universitară. Este acesta motivul real al demisiei sau, poate, povestea digului de larg din port?

Nu cunosc motivul real al demisiei sale, nici nu doresc să fac speculaţii, demisia reprezintă un gest unilateral şi trebuie luat ca atare.

 
Există vreun personaj local pe care îl consideraţi potrivit pentru preluarea conducerii CNAPMC?

Nimeni nu este de neînlocuit. Cred că deja este o întreagă listă, problema este ca decidenţii politici să hotărască ce doresc ei ca Portul Constanţa să reprezinte în economia naţională.
Cred că sunt mulţi, dar nu sunt eu în măsură să dau nume.
 
Pentru că vorbim despre Portul Constanţa, ce părere aveţi despre proiectul de lege prin care Consiliul Local ar putea deveni acţionar majoritar al Portului, cu 51% din acţiuni?

Nu am nicio părere pentru că am o altă viziune vizavi de ceea ce trebuie să reprezinte Portul Constanţa. Nu este important cine sunt acţionarii, este important planul de afaceri al acestora, viziunea lor despre integrarea Portului Constanţa în economia regională, ca generator de profit şi bunăstare.

Fenechiu a fost revocat de la Ministerul Transporturilor după decizia de condamnare în dosarul „Transformatorul”, Acum, Ovidiu Silaghi, de asemenea fost ministru al Transporturilor, este cercetat de DNA. De ce credeţi că susţine PNL-ul, pentru acest minister, oameni care, mai devreme sau mai târziu, au probleme cu legea?

Sincer, regret situaţia şi consider că în PNL sunt destui membri care ar putea cu succes să îndeplinească această responsabilitate, fără a avea sau fără să fi avut în trecut vreo problemă cu legea.

Către ce se îndreaptă PNL-ul în această guvernare? Fiindcă se tot vorbeşte despre o nemulţumire constantă în interiorul partidului vizavi de relaţia cu PSD-ul.

PNL este partener într-o construcţie politică ce are în vedere câştigarea alegerilor prezidenţiale. Bineînţeles, nu este uşor să convieţuieşti cu un partener a cărui doctrină politică este diametral opusă, dar mai presus de toate este proiectul politic comun, în care cele trei entităţi politice au găsit şi puncte comune pe care şi-au întemeiat şi construiesc în continuare parteneriatul politic. Timpul va decide dacă politica PNL-ului a fost una bună sau defectuoasă.

Este Crin Antonescu cel mai potrivit candidat pentru Preşedinţia României? Se identifică partidul cu acest personaj?

Da, Crin Antonescu este candidatul USL, a fost votat de cele trei partide care formează uniunea, prin decizii ale congreselor lor şi apoi printr-un congres al USL-ului şi reprezintă unul dintre proiectele importante în jurul căruia uniunea îşi construieşte strategia politică..
Ca membru PNL pot să fiu subiect, răspunsul la această întrebare îl va da electoratul român, spre finele anului 2014.