"Daca musulmanii ar respecta ceea ce scrie in Coran ar exista unitate"

La doar sase ani, Iusuf Murrat a inceput sa studieze Coranul, in Romania, la Valea Seaca. Si-a facut studiile in Turcia si, dupa 2000, a devenit consilier de cult la Muftiat. In primii doi ani de mandat, Muurat a incercat sa limiteze puterile acestor organizatii si sa rezolve problemele patrimoniale ale comunitatii musulmane.

.-Cine v-a insuflat dorinta de a alege aceasta cale? Este prima oara cand fac publica povestea mea. Am invatat Coranul pentru prima data, aici in Romania, in 1983. Una din bunicile mele mi-a insuflat invatatura religioasa. Ea citea pentru morti si vecinii veneau si-i lasau cati bani puteau si ei. M-a atras predica, prima data pentru ca din banii pe care-i primea aveam si eu o parte. Apoi am incercat sa cunosc Coranul pentru a putea sluji si eu. Religia a fost prezenta in familia mea. In 1983, tatal meu a facut pelerinajul la Mecca. Din '83, in vacanta de vara mergem la Valea Seaca sa invat Coranul. Acolo traia un imam care a predat multor generatii si cu el am inceput si eu. Apoi am inceput sa practic religia si mi-a placut. La sfarsitul scolii generale trebuia sa aleg un liceu. Toti colegii mei stiau ca eu mergeam la aceste cursuri de religie. Intr-o zi, diriginta m-a scot la tabla si m-a pus sa-i arat ce am invatat cam spre ce am inclinatie, real sau uman. Tin minte ca am scris pe tabla un verset din Coran. Atunci m-a sfatuit sa urmez calea teologica. Intre timp, venise Revolutia si odata cu ea s-au deschis portile pentru a studia in strainatate. Consulatul Turciei a alocat burse pentru tinerii de etnie turca si tatara pentru a studia Liceul Teologic in Turcia. Eram 15 candidati pe cinci locuri. Examenul a constat intr-o serie de intrebari de cultura generala si intrebari de religie islamica. Din fericire, aveam cunostinte de religie mult peste nivelul contracandidatilor mei. De altfel, nota maxima am obtinut-o tot la religie. In 1991, am fost admis si am plecat la Liceul Edirne. La inceput mi-a fost destul de greu in primul an. M-au pus sa citesc Coranul (n.r. in limba araba) si mi-au gasit cateva greseli gramaticale. Exista o regula de citit denumita "tegivit", care nu se prea folosea in Romania. De aceea, era diferenta de citire intre cei care au studiat religia in strainatate si cei care au ramas in tara. Profesorii s-au ocupat foarte mult de mine, ma descurcam foarte bine la disciplinele reale, pentru ca noi eram putin inaintea colegilor din Turcia. La religie eram foarte bun si mi-amintesc ca am avut un profesor care inca de atunci mi-a dat porecla "muftiu". Toti ma vedeau viitorul Muftiu al Romaniei inca din vremea liceului. Bineinteles ca acest lucru mi-a atras si o serie de invidii din partea altor colegi. Am terminat liceul cu note foarte bune. M-am intors in Romania si nu stiam ce sa fac. Puteam sa iau o parohie. Am ales sa-mi continui studiile universitare tot in Turcia. Am primit din nou o bursa de studii din partea Consulatului. Am optat pentru Teologie. Am dat un concurs si am inceput anul pregatitor de perfectionare a limbii turce - TOMER. Pentru ca limba turca deja nu mai era o problema, pe parcursul anului pregatitor am luat si alte cursuri de citire a Coranului, de limba araba etc. Dupa absolvirea acestor cursuri, toti studentii proveniti din Romania au sustinut un examen intre ei in vederea repartizarii la universitati. Ceilalti s-au orientat spre alte discipline. Eu am fost singurul care am ales Teologia. Asa am ajuns la Facultatea de Teologie a Universitatii 19 Mai din Samsun. 19 Mai este o zi deosebita pentru Turcia, este ziua in care Mustafa Kemal Ataturk a intrat in orasul Samsun. Dupa ce am terminat primul an universitar, am dat un examen in limba araba. A fost un test foarte dificil care urma sa stabileasca nivelul grupelor de studenti. "Am inceput serviciul religios ca profesor de religie islamica" - Ati avut o studentie clasica, va ajungea bursa? Am avut o studentie foarte frumoasa, aveam un cerc de prieteni deosebiti. Prietenii pe care mi i-am facut acolo nu se compara cu cei din Romania. Am avut mai multe burse si banii nu erau o problema. Din al doilea an, am avut o bursa de merit si din partea cabinetului primului-ministru al Turciei. Am avut si bursa din partea Ministerului Educatiei, din partea Camerei de Comert si inca una din partea unui om de afaceri turc. Pot sa spune ca nu am avut nicio greutate sa traiesc in strainatate. - Nu v-ati gandit sa ramaneti acolo? Mi-a trecut prin minte sa raman, dar apoi m-am gandit ca fusesem trimis acolo sa ma pregatesc sa-mi ajut comunitatea. Unii colegi au ramas acolo. Daca faceam si masteratul acolo, probabil sansele sa raman in Turcia erau mult mai mari. Dar m-am intors si am facut masterul in Romania, la Universitatea Valahia din Targoviste si apoi mi-am inceput doctoratul la Constanta, in cadrul Facultatii de Teologie a Universitatii Ovidius. - Cum ati inceput serviciul in slujba comunitatii musulmane? Dupa revenirea in Romania, mi-am echivalat studiile si am inceput ca profesor de religie islamica la scoala Constantin Brancusi din Medgidia. - De ce nu ati predat si in cadrul Seminarului din Medgidia? Pe vremea aceea, exista un protocol intre ministerele educatiei din Turcia si Romania, ca la seminar sa predea numai profesori de teologie din Turcia. Acum s-a renuntat la acel protocol. Dar nu a fost nicio problema, pentru ca eu mi-am dorit sa lucrez cu cei mai mici. Am predat si la Liceul Balcescu o perioada, dupa care am venit in Constanta, la Muftiat in calitate de consilier de cult. Am fost consilierul fostului muftiu, Bagas Shanghirai. Imi pare rau la ora actuala ca d-nul Shanghirai gandeste ca eu l-am indepartat. Acesta este parcursul vietii. - Ati venit aici pe un "teren" destul de perimat. Seminarul de la Medgidia a functionat pana in 1967 si ultimii imami se formasera in acea perioada.. Seminarul s-a inchis din lipsa de elevi, nu se poate considera ca a fost vina regimului comunist. Ceausescu avea o relatie foarte buna cu tarile arabe si nu avea cum sa inchida acel seminar, singura institutie care promova teologi in Romania. Din pacate, nu a existat o continuitate. Ultimii imami care facusera seminarul aveau deja peste 55 de ani, erau si din cei tineri, insa varsta de mijloc practic nu exista. Cand am venit eu la Muftiat erau 14 tineri imami, acum sunt 46, majoritatea angajati in mandatul predecesorului meu. Pe viitor, vor fi organizate concursuri pentru aceste posturi de imami, pentru ca asa este normal. Recunosc ca eu am venit in Muftiat fara niciun fel de concurs, dar, personal, sunt de parere ca si postul de Muftiu ar trebuit scos la concurs. Deocamdata, functioneaza sistemul electoral si Sura Islamul este forul care decide prin vot. "In Romania, ONG-urile aparute dupa ’90 au pervertit Islamul" - Dupa '90 au luat nastere mai multe curente de interpretare a islamului, iar pe fondul nestiintei imamilor, depasiti de vremuri, nu au facut fata noului val. Practic, din ignoranta, au lasat loc de manevra pentru diverse ONG-uri, provenite din diferite tari arabe. Si ati venit dvs., cu studii temeinice religioase si ati gasit o situatie apasata... Situatia pe care ati descris-o a fost una din cauzele pentru care am candidat pentru functia de Muftiu. Intr-adevar, am cunoscut sistemul in calitate de consilier la fostului Muftiu. La un moment dat, am avut indoieli in privinta credibilitatii acestei institutii. In anul 2001, s-a semnat o conventie si am vazut ca pe langa stampila si semnatura Muftiatului, aparea si stampila unui ONG cu caracter religios. Atunci m-am revoltat pentru ca mi se parea absurd ca o institutie cu o traditie indelungata, cum este Muftiatul, trebuie sa se consulte cu un ONG in luarea deciziilor. Nu am protestat in fata superiorului meu, insa au fost si alte situatii in care m-am contrat pe idei cu fostul Muftiu. Ca sa fac o comparatie folosind o vorba populara pot sa afirm ca pana in urma cu doi ani de zile, muftiatul era ca un teren liber pe care caii (n.r. ONG) pasteau in voie. Asta a fost marea problema care abia acum poate fi depasita prin vointa Sura Islam. Practic, Muftiul era condus de un ONG sau chiar de mai multe. Muftiatul nu trebuie redus doar la un sediu cu adresa, trebuie sa fie institutia care-i reprezinta pe musulmanii din Romania. Mi-am depus candidatura in ultimul moment. Aveam o retinere pentru ca toti stiau cum concep eu islamul si ma percepeau ca un adversar al ONG-urilor. Comunitatea musulmana din Romania nu accepta anumite influente. Musulmanii din Dobrogea practica un islam bazat pe Coran si Suna si sunt adepti ai scolii halifite. Cand eram profesor, a venit un elev la mine si mi-a spus ca a vazut la o alta persoana ca practica un ritual de rugaciune diferit. Bineinteles ca era vorba despre aceste concepte propovaduite de emisarii ONG-urilor. Am ajuns la concluzia ca acesti emisari incearca sa dezbine unitatea musulmana. In acest pacat au cazut si unii colegi care au studiat in diferite tari islamice. Eu i-am rugat sa lase conceptiile scolilor arabe la care s-au format la granita si sa vina in Romania sa practice islamul bazat pe Coran, pe Suna, respectand valorile spirituale ale poporului roman. Pentru ca exista aceste influente nefaste, sfatul meu catre tineri este sa se intoarca la sensul Coranului. Eu sunt de acord ca tinerii sa practice islamul mostenit de la parinti sau bunici, dar sa se perfectioneze. Datoria lor e sa studieze, sa cerceteze. "Nu vreau sa inchid fundatiile, scopul meu este sa le adun sub egida Muftiatului" - In Romania s-au distorsionat aceste ritualuri dupa '90 sau dupa desfiintarea Seminarului s-au degradat in timp? Dupa Revolutie. Au venit foarte multe organizatii si fiecare a dorit sa-si promoveze punctul de vedere. Din '90 pana astazi, au aparut aceste ONG-uri exact ca ciupercile dupa ploaie si au pervertit islamul. La ora actuala, pe langa actele religioase, s-au manifestat si cultural si mai departe cred ca vizeaza mediul politic. Acesta a fost argumentul candidaturii mele. Mi-am asumat responsabilitatea impreuna cu majoritatea imamilor tineri care slujesc in Romania, care nu se lasa influentati de aceste ONG-uri, si am reusit sa mai miscam lucrurile. Nu ma intereseaza voturile pe care le-am obtinut, eu am venit sa fac treaba. Vreau sa mentionati ca nu vreau sa inchid nicio fundatie, asa cum s-a zvonit, scopul meu este sa adun aceste fundatii sub egida Muftiatului. Potrivit Legii 103/1992, noi suntem singura institutie care reprezinta interesele cultului musulman in Romania. Si ar trebui sa aprobam actiunile religioase si publicatiile cu continut religios pe care acestea le tiparesc. - Stiu ca ati avut chiar un amendament la Legea Cultelor, care a devenit art. 13 din normativ si care la timpul respectiv a starnit multe controverse... A fost o propunere de-a mea din vremea cand inca eram consilier al Muftiului. Am vazut cu totii acele evenimente (n.r. atentate) care s-au petrecut in Occident si imi e teama chiar si acum sa nu se intample si in Romania asa. Exista aceasta libertate foarte mare si o spun raspicat ca in Romania nu exista un conflict inter-religios. In alte tari, statul nu finanteaza biserica, indiferent de religie, asa cum se numeste ea, ca in Romania, si pentru acest sprijin pe care-l primesc din partea statului, trebuie sa fac in asa fel, incat sa evit aparitia unor conflicte sau evenimente neplacute. Acum am intrat in Uniunea Europeana, peste cativa ani sper sa ne revenim financiar. Romania va deveni o tara foarte cautata si de musulmani pentru studii sau locuri de munca. Va trebui sa controlam aceasta situatie. Am inceput sa luam deja primele masuri. Am avut in urma cu cateva zile, Consiliul Sinodal-Sura Islam si am stabilit ca aceste ONG-uri sa conlucreze cu Muftiatul. Nu este posibil ca aceste organizatii sa elibereze certificate de musulman sau sa oficieze cununii religioase. "Coranul specifica clar ca omul nu poate fi obligat sa practice Islamul. Aici intervine liberul-arbitru" - Statul va da aceasta libertate, insa intampinati inca dificultati din partea unor institutii. Ma refer la situatia cimitirului musulman din Bucuresti. Problema cea mai mare a comunitatii din ultimii 17 ani, desi am facut o serie de interventii, este lipsa unui teren pentru redimensionarea cimitirului musulman din capitala. Nu vreau sa scot ochii nimanui, dar am avut si noi eroii nostri, care au participat la cele doua razboaie mondiale si ar trebui sa avem aceleasi drepturi ca si majoritarii. Din nefericire, la ora actuala, ni s-au aprobat numai 7000 de mp in Bucuresti. Eu personal o consider ca o jignire adusa comunitatii musulmane din Romania. Cei din capitala au ajuns sa-si ingroape mortii la Constanta. Eu inteleg ca exista o problema cu proprietatile, dar cred ca meritam mai mult respect. - Probabil ca daca ati fi batut cu pumnul in masa precum UDMR, in urma cu 15 ani, alta ar fi fost situatia. Din pacate, doar politicul rezolva totul in Romania de astazi... Eu nu sunt de aceeasi parere. Este vorba aceea: "Da-i Cezarului, ce-i al Cezarului". De ce trebuie sa facem interventii politice pentru a obtine ceea ce ni se cuvine? Eu am cerut 3,5 ha de teren care vor fi suficiente pentru comunitate de-acum in 300 de ani. Nu cred ca solutii extreme, cum ar fi iesirea in strada isi au rost acum. Pe plan local, nu avem probleme. Din contra, colaboram foarte bine cu primaria, cu domnul primar Mazare. Speram ca pana la sfarsitul anului sa intram in posesia terenului de la Constanta. - Care credeti ca va fi viitorul islamului in Romania, in Europa? Vor fi foarte multi musulmani exact ca si in Occident. Cred ca vor veni foarte multi musulmani pentru ca Romania este o tara permisiva, care acorda multe libertati. - Ca un paradox, Bucurestiul este singura capitala din Balcani care are un numar impresionant de lacasuri de cult musulmane... Din pacate, nu sunt ale Muftiatului. Noi nu avem decat un lacas de cult oficial. Celelalte nu functioneaza sub egida noastra. No comment! - Vorbeati de ONG-uri care nu s-au limitat la practica religiei musulmane si au facut pasi si spre politica. Sunt mai multe Uniuni cu caracter politic care sustin ca reprezinta minoritatea musulmana. Au primit "binecuvantarea" Muftiatului? Eu nu vreau sa comentez, dar, la ora actuala, noi nu recunoastem decat Uniunea Democrata Turca din Romania si Uniunea Democrata a Turco-Tatarilor Musulmani din Romania, ambele reprezentate in Parlament. Eu sunt apolitic, am relatii de colaborare cu toate partidele care vor sa sprijine comunitatea musulmana. Colaborez foarte bine cu ambii deputati ai Uniunilor si chiar cu deputatul Gelil Eserghep de la PRM.

Scris de: {autor}Interviu realizat de Lavinia SICLITARU{/autor}