Excelența Sa, Ambasadoarea Franței în România, Laurence Auer a vizitat prima oară Constanța în copilărie. Prima amintire - sosirea pe mare, în fața Cazinoului!

​
sursă foto: Ambasada Franței în România
 

• Excelența Sa, Ambasadoarea Franței în România, Laurence Auer a acordat un interviu cotidianului ZIUA de Constanța în contextul Forumul economic franco-român care are loc la Constanța
• Forumul Economic franco-român a fost lansat cu ocazia Sezonului Franța-România din 2018-2019 și în prezent se înscrie în cadrul Parteneriatului strategic bilateral
• Excelența Sa, Ambasadoarea Franței în România, Laurence Auer a vizitat pentru prima oară Constanța în copilărie și amintirile care o leagă de  oraş sunt în principal despre sosirea cu vaporul, pe mare, în fața Cazinoului
• Sunt la a treia vizită la Constanța şi pot spune că percep un oraș francofon, multicultural, care are multe legături istorice cu Franța
• Franța consideră că România îndeplinește pe deplin condițiile pentru aderarea la spațiul Schengen. Acesta este mesajul transmis încă din 2017
• Relația economică dintre România și Franța depășește spectrul schimburilor noastre comerciale bilaterale, articulându-se, de asemenea, și în jurul cooperării economice în diverse sectoare, cu perspective viitoare în domeniul nuclear civil, cel al aeronauticii sau chiar cel al construcțiilor navale, dar și în agricultură și prelucrarea agroalimentară
• Judeţul Constanța este foarte atractiv pentru companiile franceze. Ele au astăzi  au o prezenţă semnificativă în sectoarele agroalimentar, portuar și de construcțiil navale

Excelența Sa, Ambasadoarea Franței în România, Laurence Auer a acordat un interviu cotidianului ZIUA de Constanța în contextul Forumul economic franco-român care are loc la  Constanța în perioada 17-18 iunie.
Evenimentul este organizat de Camera de Comerț Industrie și Agricultură Franceză din România (CCIFER), Secția română a Consilierilor pentru Comerț exterior ai Franței (CCEF) și Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR), în parteneriat cu Ambasada Franței în România.
 
 
 
O primă întrebare de atmosferă: de ce Forumul economic franco-român la Constanța?
 
 
ES, Laurence Auer : Forumul Economic franco-român a fost lansat cu ocazia Sezonului Franța-România din 2018-2019 și în prezent se înscrie în cadrul Parteneriatului strategic bilateral. Având deja două ediţii, Forumul este organizat de Camera Franceză de Comerţ, Industrie şi Agricultură din Romania, în principiu în fiecare an, alternând între București și un alt oraş din România, pentru a pune în valoare diferite regiuni și pentru a crea parteneriate în teritoriu.
 
Ce reprezintă Constanța pentru dumneavoastră?

 
Am vizitat pentru prima oară Constanța în copilărie și amintirile care mă leagă de acest oraş sunt în principal despre sosirea cu vaporul, pe mare, în fața Cazinoului. Sunt amintiri foarte puternice.
 
Pandemia a lovit omenirea. Au fost afectate și activitățile de import-export dintre țările noastre?
 
După cum ați amintit şi dumneavoastră, pandemia a afectat toate țările și, de facto, economia globală. Au fost impuse restricții de circulație care au avut un impact asupra schimburilor comerciale la nivel mondial. Cu toate acestea, piața europeană și-a demonstrat rezilienţa şi toţi actorii publici şi privaţi s-au implicat în fluidizarea transporturilor, în special cele de produse alimentare.
Prin urmare, schimburile comerciale ale României cu țările Uniunii Europene a fost mai puțin afectate decât cele cu alte țări terțe. Franța a ştiut să își mențină un rol de partener comercial de prim rang, rămânând al 3-lea cel mai mare client și al 6-lea cel mai mare furnizor al României în anul 2020, încă o dovadă a relației noastre puternice.
 
Există un interes mai mare, acum, după relaxarea măsurilor sanitare impuse de pandemie pentru francezi față de litoralul românesc? Ce le place conaționalilor dumneavoastră la Constanța, în Deltă, pe litoral?

 
Constanța și Delta Dunării sunt foarte diferite. Când discut cu alţi compatrioţi pe acest subiect, cel mai frecvent sunt evocate frumuseţea peisajelor naturale din Deltă, dar şi aspectele legate de cultură şi recreere pe litoral.  Acestea sunt calitățile  pe care francezii îmi spun că le apreciază.  De asemenea, cei care locuiesc în Bucureşti se consideră norocoşi deoarece distanţa dintre Capitală şi Constanţa nu este foarte mare.
 
Dar dumneavoastră personal?
 
Sunt la a treia vizită la Constanța şi pot spune că percep un oraș francofon, multicultural, care are multe legături istorice cu Franța. De exemplu, renumitul consul francez Anatole Magrin a făcut aici o serie de reportaje fotografice deosebit de interesante (la începutul secolului XX- nota redactorului).
 
Sunteţi ambasador al Franţei în România din 2020 şi chiar dacă aţi venit aici în vremuri pandemice, sigur aveţi planuri pentru întreaga misiune de la Bucureşti. Care sunt acelea?
 
Rolul oricărui ambasador este de a dinamiza relaţia cu ţara gazdă. Sunt dornică să relansez cooperarea descentralizată la nivel de municipalități și regiuni, care a cunoscut o dezvoltare atât de importantă după Revoluție. Sunt, de asemenea, împreună cu echipele mele, la dispoziția întregului mediului economic franco-român, pentru a facilita schimburile comerciale și investițiile. Dar prima mea misiune este cea politică, de a menține relaţiile bilaterale la un nivel înalt, într-un context european complex.
 
Ce se întâmplă cu reforma Uniunii Europene, pentru că partea legată de utilizarea fondurilor europene cu respectarea statului de drept nu este încă prea clară?
 
Într-adevăr, Europa a stabilit pentru prima dată un criteriu legat de respectarea statului de drept pentru utilizarea fondurilor europene, o reformă care a fost o prioritate pentru Franța. Europa a răspuns crizei economice generată de pandemie cu un plan istoric de relansare: Uniunea Europeană nu a activat niciodată un asemenea mecanism european de redresare pentru a avea acces la atât de multe fonduri. Dar contrapartida acestei investiții este vigilența față de respectarea valorilor Uniunii Europene. Nu putem revendica simultan fondurile comune la Uniunii Europene şi, să respingem principiile fundamentale ale acestei Uniuni. Aşa cum aţi menţionat şi dumneavoastră, condiționarea legată de statul de drept trebuie încă o dată clarificată: este ceva normal pentru acest nou concept. Sunt sigură că vom găsi formula potrivită pentru a realiza acest lucru.
 
În actualul context generat la nivelul UE, poate fi președintele Macron cel care va reuşi să facă vocea europeană să răsune în politica externă mondială?
 
Încă din 2017, Preşedintele Macron a făcut propuneri în favoarea Europei, de exemplu, în discursul său de la Sorbona, pentru a crea giganţi europeni în domeniul universitar, al competitivităţii sau al apărării europene. În mod special, el a apărat conceptul de suveranitate europeană, fără înţeles defensiv, dar pentru ca Europa să nu depindă de alte regiuni din lume în ceea ce priveşte aprovizionarea. Pentru Uniunea Europeană este vorba de a fi mai puţin dependentă de alte state,  în ceea ce privește industria, tehnologia digitală și, de asemenea, securitatea. Criza COVID-19 ne-a arătat cât de important este pentru Uniunea Europeană să-și poată apăra propriile interese. În ultimii ani, mobilizarea Franței și a partenerilor săi pentru a promova UE ca actor global a generat mai multe reuşite. Vocea Uniunii este acum mai bine auzită în domeniile în care este competentă. În ceea ce privește comerțul și protejarea investițiilor, Europa se apără mai bine, dezvoltând o strategie coerentă, în confruntarea cu un actor global precum China. Desigur, mai este un drum lung de parcurs. Uniunea Europeană nu este încă în prim plan în anumite domenii în care ar putea fi un lider. Prin urmare, Franța va continua să lucreze pentru a face auzită vocea UE. O va face în special în timpul președinției sale a Consiliului Uniunii, în prima jumătate a anului 2022.
 
România se va bucura în continuare de susţinerea Franţei pentru aderarea la Spaţiul Schengen?
 
Franța consideră că România îndeplinește pe deplin condițiile pentru aderarea la spațiul Schengen. Acesta este mesajul transmis de președintele Macron în timpul vizitei sale la București, în 2017 şi nu avem niciun motiv să ne opunem aderării României. O reformă profundă a sistemului Schengen este, astăzi, discutată de cei 27 de membri. Lunile care vor veni vor fi dedicate negocierilor esenţiale în acest cadru şi sperăm că vor fi încheiate cât mai repede posibil. 
 
Guvernul român a arătat că schimburile economice dintre România şi Franţa au atins aproape 10 miliarde de euro pe an, dar că doreşte o intensificare şi o diversificare a acestei cooperări. În ce domenii ar fi posibil acest lucru?
 
Relația economică dintre România și Franța depășește spectrul schimburilor noastre comerciale bilaterale, articulându-se, de asemenea, și în jurul cooperării economice în diverse sectoare, cu perspective viitoare în domeniul nuclear civil, cel al aeronauticii sau chiar cel al construcțiilor navale, dar și în agricultură și prelucrarea agroalimentară. Există, într-adevăr, o voință reciprocă de a dezvolta această cooperare economică, în special de la reînnoirea Parteneriatului nostru strategic, în octombrie anul trecut. Implementarea Planului european de redresare va fi o oportunitate imensă de a ne consolida și diversifica relaţiile. Planul României de relansare şi rezilienţă acordă un loc important unor sectoare precum infrastructura, educația și sănătatea, unde Franța are expertiză recunoscută la nivel internațional. Franța și companiile franceze sunt gata să contribuie prin competenţele lor.
 
Există companii franceze reprezentate în România, interesate de eventuale investiții în județul Constanța? De pildă în agricultura biologică/ecologică?
 
Datorită deschiderii sale la Marea Neagră și conexiunii sale la trei coridoare paneuropene: rutier, maritim și feroviar, judeţul Constanța este foarte atractiv pentru companiile franceze. Ele au astăzi  au o prezenţă semnificativă în sectorul agroalimentar, dar nu numai, dovadă fiind prezența companiei CMA CGM, care participă activ la influența globală a portului Constanța prin activitățile sale de import şi export. În ceea ce priveşte investițiile viitoare, sectorul construcțiilor navale este de interes pentru companiile franceze.
În ceea ce priveşte agricultura, investiţiile se fac într-un ritm foarte alert în sectorul agriculturii ecologice, dar şi în cel al dezvoltării culturii proteice, care sunt domenii de dezvoltare de viitor. 
Statul francez a susținut în mod puternic planul de încurajare a producției de plante proteice și leguminoase la nivel european, pentru a ne redobândi independența față de continentul american, dar și pentru a lupta împotriva defrișărilor în vederea culturilor de soia sau a producţiei de ulei de palmier.
 
PRECIZĂRI:
 
Legea 190 din 2018, la articolul 7, menţionează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare şi protecţia datelor cu caracter personal.
Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.