Interviu acordat ZIUA de Constanța Prof. univ. dr. Sorin Rugină, rectorul Universității „Ovidius“ - „Dacă vom respecta deciziile autorităților, vom trece peste acest moment greu“

Organizația Mondială a Sănătății a decis că situația generată de noul coronavirus COVID-19 este pandemie, în contextul în care s-au înregistrat mii de cazuri de infecții în aproape toate țările lumii. Noul coronavirus, care provoacă COVID-19, este o nouă infecție virală din categoria coronavirusurilor, care nu era identificată anterior. Virusul care cauzează infecția cu COVID-19 nu este același cu coronavirusurile care circulă în mod comun în populație (xoronavirusurile comunitare), care cauzează boli ușoare ca răceala.
 
Am discutat în cadrul unui interviu acordat cotidianului ZIUA de Constanța cu prof.univ.dr. Sorin Rugină, medic primar de Boli Infecțioase, medic specialist epidemiolog, rectorul Universității Ovidius din Constanța, despre apariția și răspândirea rapidă la nivel global a virusului, despre măsurile luate de autoritățile române, dar și despre ce reguli care ne pot feri de contaminarea cu noul coronavirus.
 
Care este opinia dumneavoastră cu privire la evoluția COVID19?
 
La începutul anilor 1930, s-a dovedit ca bronșita infecțioasă aviară a puilor de găină a fost cauzată de un virus, nou identificat și denumit coronavirus. El determină afecțiuni digestive la mamifere și păsări. La om a fost descoperit în anul 1960. De atunci până în prezent familia Coronaviridae, a devenit tot mai numeroasă, patologia umană recunoscând implicarea unor serotipuri “umanizate” în determinarea afecțiunilor respiratorii superioare nespecifice, inclusiv a pneumoniilor interstițiale.
 
Rezervorul animal sălbatic este reprezentat de lilieci, șerpi, pangolini, civete și alte numeroase specii care au habitatul în Asia și unde, datorită obiceiurilor culinare, au făcut posibilă transmiterea accidentală a unor tulpini necunoscute de coronavirus, cu o agresivitate patogenică deosebită la om.
 
Astfel în 2002-2003, la Guangdong în sud-vestul Chinei, a izbucnit un focar epidemic de pneumonii severe cu o rata ridicată de mortalitate, cu extensie ulterioară în multe țări ale lumii: în Hong Kong, Taiwan, Canada, Singapore și sporadice în SUA, Germania. A fost descris un tablou clinic denumit SARS –de la “sindromul acut respirator sever”, iar virusul implicat a fost denumit ”SARS-CoV”. Evenimentul epidemiologic a însumat 8029 de îmbolnăviri în 29 de țări cu 774 decese și o rată a  mortalității de  9,6 %, rata reevaluata de OMS la 15%. S-au experimentat diverse medicamente, unele dintre antiviralele utilizate în tratamentul infecției cu HIV și SIDA, dovedind un efect benefic. S-a creat și un vaccin, care a rămas în faza de studiu, evenimentul epidemiologic fiind controlat și rezolvat relativ rapid. Sursa virusului a fost considerată a fi un animal sălbatic - civeta mascată de palmier.
 
Peste 10 ani, în 2012, în Arabia Saudita, este înregistrată o izbucnire epidemică asemănătoare, cu un nou tip de coronavirus, denumit MERS-CoV, cu proveniența de la lilieci, dar în mod special de la cămilele dromader utilizate în transport de mărfuri și persoane. Rata mortalității se menține ridicată, fiind estimată de OMS la 35%. Iar în decembrie 2019 în Wuhan izbucnește actuala pandemie, a cărei istorie se scrie în fiecare zi.
 

Cu ce epidemie cunoscută în istorie am putea să comparăm COVID-19?
 
Cu epidemiile de ciuma din Evul mediu, dar mai ales cu pandemia de gripă spaniolă din 1918.
 
Cum explicați apariția acestui virus și răspândirea lui rapidă la nivel global? Credeți că virusul provine de la animale sau susțineți teoria conform căreia acesta ar fi scăpat din greșeală din laboratoarele din China?
 
Virusul este extrem de asemănător cu cel din 2012,75% din genomul lui fiind identic. Mutațiile au survenit în procent de 25%, probabil în timp (cu o periodicitate de 10 ani) prin pasaje repetate pe gazde animale diferite (lilieci, șerpi, pangolini, civete etc.). La om a ajuns accidental sub forma unui virus necunoscut cu o răspândire extrem de rapidă în comunitate.
 
Nu pot susține fără dovezi palpabile ipoteze împrumutate din literatura SF sau cinematografie.

 
S-a scris că virusul a evoluat în două tulpini majore, denumite tipul „L” și tipul „S”. Cele mai vechi, „tip S”, par a fi mai blânde și mai puțin infecțioase, în timp ce „tipul L”, care a apărut mai târziu, se răspândește rapid și reprezintă în acest moment aproximativ 70% din cazuri. Cum vedeți această evoluție? 
 
Sunt ipoteze neconfirmate științific în acest moment. Oricum ele nu ne ajută practic în combaterea epidemiei. După ce controlăm epidemia, va fi timp și pentru cercetări științifice pe această temă.
 
Când credeți că COVID-19 va atinge un „vârf” de persoane infectate în România?
 
Este greu de anticipat. Până acum au fost cazuri “de import“, în special din Italia. Acum sosesc posibili infectați din Spania, Franța și celelalte țări europene. Suntem de abia la începutul dezvoltării epidemice prin transmitere comunitară, care va determina o creștere semnificativă a numărului de infectați. În funcție de posibilitățile de testare vom avea creșteri proporționale cu numărul acestora: confirmați asimptomatici, bolnavi cu forme severe și decese.
 
Conform modelului matematic utilizat de Institutul pentru Politici de Sănătate, în condițiile în care nu vom realiza în mod corect “distanțarea socială” și izolarea la domiciliu conform deciziilor DSSU, vom înregistra un vârf al numărului de confirmați la sfârșitul lunii aprilie, după Sărbătorile Pascale. Desigur, repet sunt doar niște estimări pe care prin responsabilitate civică, igiena personală și mai ales disciplina le putem îmbunătăți considerabil.
 
Considerați că măsurile luate până acum de autoritățile române au fost suficiente?
 
Până nu controlezi un astfel de eveniment epidemiologic, nicio măsură nu este suficientă. Autoritățile au decis gradual o serie de măsuri care merg în pas cu evoluția epidemică. ”Distanțarea socială” rămâne încă singura măsură eficientă în a limita transmiterea comunitară. Ea trebuie respectată cu strictețe.
 
În baza scenariilor asumate, sistemul medical trebuie permanent pregătit pentru a răspunde nevoilor de moment ale comunității, în contextul evoluției epidemice. Precauțiile universale, aplicate riguros și constant în toate spitalele, la care se adaugă echipamente specifice pentru COVID-19 în serviciile destinate pacienților infectați cu acest virus, reprezintă soluția optimă pentru prevenirea transmiterii infecțiilor la personalul medical și implicit de la personalul medical la bolnavi.
 
A se observa rata foarte redusă de transmitere în serviciile de boli infecțioase, unde se aplică riguros și “Normele de prevenire a infecțiilor asociate asistenței medicale(IAIM)”. Doar așa vom putea evita “accidente epidemiologice”, precum cele înregistrate la diverse spitale din țară (Suceava, București, Petroșani), unde victimele principale au fost reprezentate de personalul medical. Sunt convins că ne vom organiza foarte bine pentru perioada următoare a epidemiei.
 
OMS a declarat pandemie. Care este opinia dvs. cu privire la acest fapt?
 
Este cu adevărat pandemie. Nu mai facem apel la definiții și explicații.
 
Ce perioadă ați recomanda oamenilor să stea acasă? Este cazul să ne panicăm?
 
Panica este cel mai mare dușman al unei astfel de situații. Dacă vom avea încredere în noi, în recomandările specialiștilor și, mai ales, în respectarea cu rigurozitate a deciziilor autorităților, vom trece cu bine peste acest moment foarte greu din existența noastră! Oamenii trebuie să stea acasă atât timp cât decid specialiștii, în funcție de evoluția situației epidemiologice. Această măsură își  va arăta eficiența când vom controla sursele și numărul îmbolnăvirilor va scădea. 
 
 
Citește și:

Infectare cu coronavirus Numărul morților a ajuns la 176. Din ce județe sunt decedații

Grupul de Comunicare Strategică 35 de cadre medicale și 75 de pacienți de la Spitalul Universitar, confirmați cu coronavirus