Interviu cu Harry Michelle Boiagian, candidatul UNPR la preşedinţia Consiliului Judeţean Cum pot fi „bătuţi" Mazăre şi Constantinescu - „Reţeta este la alegătorii care nu ies la vot"

Harry Michelle Boiagian vrea să-l bată pe Nicuşor Constantinescu. Nu la propriu, ci în alegeri. Candidatul UNPR la funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean ştie să construiască, mai ales prin natura meseriei sale, fiind absolvent al Facultăţii de Construcţii Hidrotehnice.

A lucrat în administraţie între 1995 şi 2000, fiind angajat al Primăriei Constanţa. Retras în mediul privat de afaceri, Harry Boiagian s-a gândit să facă exact ceea ce meseria lui nu l-a învăţat: să distrugă. Numai că ţinta nu este vreo clădire ori vreun baraj, ci tocmai edificiul clădit de PSD-ul lui Nicuşor Constantinescu şi Radu Mazăre în judeţul Constanţa. Mai mult, fără voia sa, săptămâna trecută Boiagian a dat o lovitură echipei PSD, fiindu-i delegate atribuţiile de inspector-şef al Inspectoratului în Construcţii Constanţa. Asta, în condiţiile în care postul fusese rezervat pentru Dayan Fetislam, fostul şef al Corpului de Control al Primăriei lui Radu Mazăre.

1. Aţi fost angajat al Primăriei Constanţa. În 2000 aţi renunţat la postul dvs. Povestiţi-ne ce s-a întâmplat, care au fost motivele din spatele deciziei pe care aţi luat-o.

Până în anul 2000 am fost şef al Serviciului Disciplină în Construcţii în cadrul Primăriei Constanţa, sub două mandate de primari, Neagoe, respectiv Mihăeşi. Nu a fost vorba de o decizie de a părăsi administraţia publică locală, ci pur şi simplu am fost eliminat, alături de toţi ceilalţi colegi pe care i-am avut, de către actualul primar. Pur şi simplu mi s-a pus în vedere să-mi dau demisia, fără să mi se ofere o explicaţie, decât aceea că nu vom putea colabora niciodată. Nu a fost o surpriză pentru mine, în condiţiile în care făceam parte dintre acei oameni, acei inspectori, care controlau activitatea firmelor deţinute de Radu Mazăre şi Nicuşor Constantinescu. La vremea respectivă, s-a întâmplat să sancţionez, printre altele, aceste firme, dar nu am făcut nimic cu intenţie. Pur şi simplu am aplicat legea şi am respectat atribuţiile din fişa postului. Nu am făcut niciun fel de abuz sau niciun fel de vendetă cu nimeni. M-aş fi aşteptat, totuşi, să primesc acelaşi tip de tratament din partea dânşilor.

2. Care au fost, din punctul dvs. de vedere, cel mai bun primar, dar şi cel mai bun şef de CJC pe care i-a avut Constanţa?

Ca cetăţean, nu mi-a plăcut niciunul. Pe cei cu care am lucrat nu am reuşit să îi fac să ducă la îndeplinire soluţiile şi proiectele pe care le gândeam ca şi angajat în administraţie. Nu am reuşit să îmi impun soluţiile de specialist. Nici ulterior, după ce am ieşit din sistem, nu am fost mulţumit ca şi cetăţean de modul în care a fost condus judeţul şi municipiul. Nici măcar Consiliul Local nu m-a ajutat. Mă duceam cu propuneri în Consiliul Local fără niciun rezultat şi fără niciun sprijin. M-am lovit întotdeauna de incompetenţă şi de nespecialişti la nivel decizional, fapt ce a afectat şi afectează în continuare buna desfăşurare a activităţii în municipiu şi în judeţ.

3. Înainte de a ajunge la Inspectoratul în Construcţii aţi avut o intensă activitate profesională în mediul privat. Ce v-a făcut să renunţaţi la viaţa de... particular pentru cea de bugetar?

Înainte de a fi angajat în cadrul Primăriei Constanţa, am lucrat ca inginer-şef de şantier în Germania, unde am finalizat două lucrări de utilitate publică. Am colaborat cu instituţiile statului german, am fost verificat în activitate de către acestea şi, proaspăt inginer fiind, mi-am însuşit modul de lucru şi conştiinţa muncii de tip german. După 2000, când am fost înlăturat din sistem, m-am dedicat activităţii în mediul privat, unde am pornit o afacere în domeniul recrutării şi plasării forţei de muncă în străinătate. M-am axat pe domeniul energetic în general, industria petrolului şi energii neconvenţionale. Am reuşit în activitatea mea privată să stabilesc parteneriate cu Universitatea Maritimă Constanţa, cu Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti, de unde am selecţionat şi plasat proaspeţi absolvenţi la companii de renume mondial în domeniile mai sus menţionate. Am dat astfel o şansă deosebită tinerilor absolvenţi, care cu greu îşi găsesc un loc de muncă în ziua de astăzi. Aş mai menţiona şi faptul că eu, prin compania pe care o reprezint în mediul privat, sunt membru fondator al Camerei de Comerţ Româno-Norvegiene, princare am reuşit să particip la implementarea de proiecte finanţate din fonduri nerambursabile în România.

4. În ultimii opt ani, judeţul Constanţa a avut conducere pesedistă, prin Nicuşor Constantinescu. La nivel de municipiu se împlinesc 12 de când este Radu Mazăre primar. Care credeţi că este reţeta succesului pentru contracandidaţii celor doi?

Eu cred că reţeta nu este la contracandidaţi, reţeta este la alegătorii care stau acasă, la cei care nu ies la vot. Acolo este soluţia. Contracandidaţi au fost destui foarte buni şi mai ales acum. Cel mai bun contracandidat din toate timpurile este Claudiu Palaz. Este singurul care cunoaşte îndeaproape modul de operare al actualei administraţii, este singurul care poate să contracareze efectele negative ale actualei administraţii, singurul care are soluţii reale, pentru că are diagnosticul corect. Toţi ceilalţi contracandidaţi au intenţii bune şi atât. Este ca şi cum încerci să tratezi un bolnav nefiind medic. Adevăraţii medici ai clasei politice locale suntem noi, eu, Harry Boiagian, şi Claudiu Palaz, contracandidatul lui Mazăre. Spun asta cu toată responsabilitatea.

5. Care sunt planurile dvs. dacă veţi ajunge în fotoliul de preşedinte al CJC?

Eu am un singur plan, restul sunt subsecvente. Mai sunt 4 ani de accesare a fondurilor europene. Pentru mine, prioritate maximă reprezintă accesarea cu adevărat a proiectelor pe fonduri europene nerambursabile. Eu am o explicaţie pentru care avem aşa o rată scăzută de absorbţie. Explicaţia este că nu se poate fura din fonduri europene. Este o explicaţie simplă. Eu sunt hotărât să-mi dedic întreaga energie pentru a maximiza absorbţia şi, de aici, dragi concetăţeni, pleacă totul. Având bani, cu bani faci orice, orice proiect bun pentru comunitate se poate pune în practică. Toţi contracandidaţii mei au venit cu proiecte care mai de care mai frumoase şi mai drăguţe. Eu cred că fără surse de finanţare nu sunt decât vorbe şi intenţii bune.
Din proiectele subsecvente, în ordinea priorităţilor pentru judeţ, menţionez: recrearea lizierelor şi păşunilor. Lizierele reprezintă soluţia minune la o serie întreagă de proiecte în agricultură. De la atragerea ploilor şi până la adăpost pentru animale care combat dăunătorii, la lemne de foc pentru locuitorii din apropiere, la combaterea eroziunii solului, aceste liziere au existat şi au fost distruse de către regimul comunist. Nimeni în 22 de ani nu s-a gândit să readucem agricultura judeţului Constanţa la nivelul din perioada interbelică, atunci când eram grânarul Europei. Singura diferenţă ar putea fi nivelul de producţie agricolă, datorat mecanizării agriculturii din ziua de astăzi. Alt potenţial foarte mare al judeţului este creşterea ovinelor, atât de apreciate pe pieţele internaţionale. Ovinele de Dobrogea au o valoare deosebită şi trebuie să creăm condiţii crescătorilor să-şi înmulţească şeptelul şi să le asigurăm posibilitatea de a-şi desface produsele cât mai eficient şi cât mai direct. Trebuie revizuite retrocedările şi atribuirile de teren în aşa fel încât să avem păşuni pentru crescătorii de animale şi liziere pentru binele agriculturii în general. Alt proiect ar fi, pe bani europeni, drumuri agricole cu funcţie dublă şi pistă de bicicletă între localităţi, evitându-se astfel accidentele cu utilaje agricole sau cu atelaje cu tracţiune animală care se petrec astăzi sub ochii noştri. Mai mult decât atât, se creează o reţea de transport benefică dezvoltării economiei în general, nu doar a agriculturii. Un alt proiect ar fi tot legat de fondurile europene, o alternativă la sistemul de irigaţii moştenit de la regimul comunist, sistem de irigaţii care nu mai poate fi repus în funcţiune în mod eficient. Alternativa despre care vă vorbeam este obţinerea apei din puţuri forate cu pompe alimentate de energie regenerabilă. Sunt sisteme individuale folosite în ţări precum Statele Unite, Australia, unde pompele sunt acţionate de instalaţii eoliene de mici dimensiuni. Mai am un proiect, studierea posibilităţii de parteneriate cu Transelectrica în vederea creşterii capacităţii de transport a actualelor reţele electrice, pentru a putea prelua energia produsă de actualele şi viitoarele proiecte de parcuri eoliene şi de parcuri solare.

6. Credeţi că preşedintele de Consiliu Judeţean ar trebui să aibă un cuvânt de spus în ceea ce priveşte soarta municipiului Constanţa?

Preşedintele CJC are un cuvânt de spus în ceea ce priveşte soarta tuturor localităţilor de pe raza judeţului, pentru că de la CJC se distribuie în teritoriu banii publici proveniţi din taxe şi impozite la nivel naţional sau banii alocaţi de către Guvern.

7. Dacă îi veţi lua locul lui Nicuşor Constantinescu, vă veţi favoriza pe bani publici finii, fostele firme sau prietenii?

Pot să vă spun de acum, înainte să câştig preşedinţia CJC, că nu am decâtun singur fin şi acela este un om de onoare, aşa ca şi naşul lui. Este un om care nu are nevoie de bani publici. Sunt constănţean, născut în Constanţa, şi mă doare sufletul pentru ceea ce se întâmplă în judeţ, judeţ condus de oameni care nu pot dovedi o legătură sufletească cu acesta, născuţi în alte părţi ale ţării, şi fără să simtă responsabilitatea genetică pe care eu o simt.

8. De când sunteţi la ISC nu aţi avut o relaţie tocmai bună cu actuala administraţie publică locală. Ce credeţi că l-a determinat pe Radu Mazăre să aibă o poziţie ostilă fată de o instituţie a statului şi faţă de reprezentanţii ei?

Nu prea vreau să fac comentarii legate de poziţia mea în ISC. Există o procedură bine definită, purtătorul de cuvânt al instituţiei poate oferi detalii despre ce se întâmplă în ISC. Dacă mă întrebaţi de poziţia ostilă a lui Radu Mazăre, mie mi se pare oarecum explicabilă, pentru că instituţia noastră este cea desemnată să controleze activitatea în urbanism în toate primăriile din judeţ. Drept urmare, fiind un organ de control, este normal să aibă o atitudine ostilă. Eu am o relaţie normală cu actualul primar. Nu mă pot plânge de atitudine ostilă faţă de persoana mea.

9. Cum vedeţi, din perspectiva specialistului, dezvoltarea Constanţei şi a judeţului?

Am să încep cu dezvoltarea Constanţei. Dezvoltarea Constanţei presupune, în primul rând, exproprieri. Este un cuvânt dur, dar pentru a putea fluidiza traficul, pentru a putea dezvolta şi eficientiza utilităţile publice, este nevoie de exproprieri, mai ales că în ultima perioadă au fost atribuite în proprietate de către actuala administraţie spaţii verzi, alei, drumuri de acces, îngreunând astfel o dezvoltare sănătoasă a municipiului. Aş menţiona aici în primul rând faptul că avem cea mai mică suprafaţă de spaţiu verde pe cap de locuitor din România. Nu îndrăznesc să fac comparaţie cu Europa.
Ca să trăim sănătos în acest oraş, avem nevoie de aer curat, în primul rând. Ca să nu ne enervăm în trafic, este vorba despre sănătatea mintală, avem nevoie de o tramă stradală eficientă, modernă, de fluxuri de circulaţie studiate de către specialişti s.a.m.d.
La judeţ, aşa cum am spus mai devreme, lizierele, păşunile, irigaţii şi acestea toate comportă, ca şi la municipiu, reevaluarea modului în care s-au atribuit terenurile agricole şi păşunile, iar cei vinovaţi de nereguli să fie traşi la răspundere.

10. Câte proiecte majore cu probleme la fel de mari aţi identificat?

Nu aş vrea să dau astfel de exemple, pentru că nu am dovezi supra problemelor respective. Din ce ştiu eu, sunt destule, dar trebuie analizate. Am supoziţii, dar nu vreau să fac niciun fel de menţiune.

11. Aţi primit atribuţiile inspectorului-şef al ISC chiar dacă cel care fusese numit cu puţin timp în urmă pe scaunul de şef era chiar unul dintre angajaţii lui Radu Mazăre la Primărie, Dayan Fetislam. Consideraţi, ca simplu cetăţean, făcând abstracţie de postul dvs., că un angajat îşi poate controla eficient fostul şef?

Normal că nu. Răspunsul este foarte clar. Se vede cu ochiul liber intenţia clară de a subordona şi această instituţie, un ultim bastion al respectării legalităţii în judeţ.

12. În această ordine de idei, nu ar fi fost activitatea lui Fetislam la şefia ISC pusă sub semnul întrebării şi al supunerii faţă de cel care i-a coordonat activitatea de-a lungul mai multor ani, ba chiar şi atunci când era şef al Corpului de Control din cadrul Primăriei?

Este o consecinţă logică.

13. Ce aşteptări aveţi pentru 11 iunie, prima zi de după „război"?

Ca şi aşteptări... La Fair Play din partea tuturor participanţilor la jocul politic. S-ar putea ca poziţia mea în acest partid să-mi afecteze viaţa profesională, ceea ce nu mi se pare normal.

14. Ce veţi face în cazul unui eşec?

Mă voi întoarce la afacerea mea privată, dar nu voi renunţa la luptă. Ştiu că pot, am capacitatea necesară de a aduce plus valoare judeţului şi municipiului Constanţa. Am o experienţă internaţională pe care vreau să o pun la dispoziţia concetăţenilor mei şi asta mă face să nu renunţ.