Interviu cu Laura Cristina Andrei, avocat în Baroul Tulcea Vești bune pentru cei care au credite în franci elvețieni!

 

• Noile modificări reglementează câteva situații specifice prezumate absolut ca reprezentând impreviziune.
• Este posibil să se încadreze pe noile dispoziții și unii consumatori care au contract credite în moneda dolarului american.
• Persoanele care au fost executate silit prin vânzarea imobilelor aduse în garanție sunt cele mai favorizate.

În urmă cu aproximativ două săptămâni, în Monitorul Oficial al României a fost publicată Legea nr.52/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri mobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. Aceste modificări au avut drept scop alinierea vechilor dispoziții legale la Deciziile Curții Constituționale emise în legătură cu Legea nr.77/2016. În cadrul unui interviu acordat cotidianului ZIUA de Constanța, Laura Cristina Andrei, avocat în Baroul Tulcea, a explicat beneficiile acestor modificări. Mai mult, Laura Cristina Andrei este de părere că noile modificări favorizează consumatorii care au contractat credite în moneda francului elvețian (CHF) și consumatorii cărora le-a fost vândut imobilul adus în garanție, prin procedura de executare silită.
 
1. Aş dori să vă rog, pentru început, să ne vorbiți un pic despre principalele modificări aduse situația prin care România trece în aceste momente cu privire la legislaţia existentă legată de darea în plată?
 
 
În data de 13 mai 2020 a fost publicată în Monitorul Oficial al României-Partea I, nr.386, Legea nr.52/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 77/2016 privind darea în plată a unor bunuri mobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite. Aceste modificări au avut drept scop alinierea vechilor dispoziții legale la Deciziile Curții Constituționale emise în legătură cu Legea nr.77/2016.
Principalele modificări visează definiția impreviziunii, aspect de lăudat în ceea ce privește legiutorul raportat la faptul că în practică cele mai mari „lupte” pentru consumatori erau cele referitoare la dovedirea impreviziunii. Prin Decizia nr. 623/2016 Curtea Constituțională a obligat practic instanțele să analizeze dacă este dovedită impreviziunea în contractele analizate. Astfel, s-a creat o practică neunitară și majoritar favorabilă băncilor. Prin noile modificări s-au calificat prezumțiile de impreviziune ca fiind prezumții absolute astfel încât instanțele vor trebui să analizeze dacă situația calificată ca prezumție de impreviziune este sau nu incidentă în speța dedusă judecății.
 
2. Puteți să ne vorbiţi puţin despre ce înseamnă „impreviziunea“ - astfel cum este ea înţeleasă în modificările legislative privind darea în plată?
 
 
Noile modificări reglementează câteva situații specifice prezumate absolut ca reprezentând impreviziune, fiind extrem de clar exemplificate de legiutor, astfel:
-        „pe durata executării contractului de credit, cursul de schimb valutar, aplicabil în vederea cumpărării monedei creditului, înregistrează la data transmiterii notificării de dare în plată o creştere de peste 52,6% faţă de data încheierii contractului de credit. În vederea calculării procentului de 52,6% se va avea în vedere cursul publicat de Banca Naţională a României la data transmiterii notificării de plată şi cursul de schimb publicat de Banca Naţională a României la data încheierii contractului de credit;” (art.4 alin.11  lit.a);

-        „pe durata executării contractului de credit, obligaţia de plată lunară înregistrează o creştere de peste 50% ca urmare a majorării ratei de dobândă variabilă.” (art.4 alin.11  lit.b);
-        „în cazul în care debitorul, care formulează notificare de dare în plată, a fost supus unei executări silite a imobilului ipotecat, dar este în continuare executat silit, prin poprire sau alte forme de executare silită, pentru datoria iniţială şi pentru accesoriile acesteia, neacoperite prin executarea silită a imobilului ipotecat.” (art.8 alin.5)
 
Asadar, dacă există un contract de credit în derulare și sunt îndeplinite celelalte condiții prevăzute de art.4 alin.1 lit.a-d din Lege, condiții care nu au suferit modificări legislative, și avem o fluctuație a cursului de schimb de peste 52,6% sau rata lunară a crescut de peste 50% ca urmare a majorării ratei de dobândă variabilă, Legea instituie prezumția absolută de existență a impreviziunii și putem notifica creditorul pentru darea în plată.
 
Pe de altă parte, dacă există un contract de credit care este încă în procedura de executare silită deși creditorul a vândut, prin intermediul organului de executare silită, bunul imobil adus în garanție, ipotecat, noile modificări instituie de asemenea o prezumție absolută a intervenirii impreviziunii.
 
3. Pe cine favorizează, concret, aceste modificări?
 

În concret, noile modificări, din punctul meu de vedere, favorizează consumatorii care au contractat credite în moneda francului elvețian (CHF) și consumatorii cărora le-a fost vândut imobilul adus în garanție, prin procedura de executare silită.
Cred că mai este posibil să se încadreze pe noile dispoziții și unii consumatori care au contract credite în moneda dolarului american (USD), însă trebuie verificată fluctuația acestei monede raportat la momentul creditării.
 
4. Se pot aplica şi retroactiv aceste noi prevederi legislative?
 
Legea civilă nu reroactivează astfel încât putem spune că noile modificări nu pot constitui temei de drept în vederea constatării impreviziunii în litigiile pornite pe forma inițială a Legii. Însă, cred că instanțele ar putea să țină cont de aceste modificări și chiar dacă nu le pot avea în vedere ca prezumții absolute, să se raporteze la astfel de situații când analizează riscul supraadăugat al contractului și ținând cont de multele Decizii de îndrumare pronunțate de Curtea Constituțională, inclusiv de Decizia nr. 731/2019, pe cale interpretativă să stabilească că fluctuațiile cursului mai mari de 52,6% intră în categoria riscului supraadăugat al contractului și asfel constituie impreviziune.
 
5. În ce situație ar putea beneficia de aceste prevederi persoane care au pierdut procese în instanță privind darea în plată?
 
Persoanele care au pierdut în instanță motivat de nedovedirea intervenirii impreviziunii vor putea să trimită creditorului o nouă notificare dacă se încadrează în cele trei situații prevăzute expres de noile modificări.
Persoanele care au pierdut din cauza faptului că nu au îndeplinit alte condiții prevăzute de Lege, respectiv, cuantumul sumei împrumutate depășea echivalentul în lei al sumei de 250.000 Euro sau creditul nu a fost contractat de consumator cu scopul de a achiziţiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinaţie de locuinţă sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat,  nu a fost garantat cu cel puţin un imobil având destinaţia de locuinţă, sau celelalte condiții impuse de art.4 lit a-d din Lege, nu vor putea trimite o nouă notificare.
 
6. Ce se întâmplă cu persoanele care, să spunem, au pierdut un imobil luat printr-un credit, fiind executaţi silit de bancă, şi pentru care continuă executarea silită şi după vinderea imobilului? Sunt şi aceste persoane favorizate cumva de noile prevederi legislative?
 
Persoanele care au fost executați silit prin vânzarea imobilului/imobilelor aduse în garanție, sunt, în opinia mea, cele mai favorizate. Spun asta deoarece în această situație impreviziunea este prezumată indiferent de moneda în care a fost contractat creditul. Am auzit deja și opinii care afirmă că și în cazul acestora ar trebui îndeplinită condiția cu fluctuația cursului mai mare de 52,6% sau cu creșterea ratei lunare cu peste 50% ca urmare a creșterii dobânzii variabile, însă eu cred că legiutorul a dorit să nu mai  instituie, pentru aceste persoane care au rămas și fără bunul imobil și cu datorii, alte condiții de îndeplinit. Totodată, foarte adevărat este că practica ne va arăta modalitatea instanțelor de interpretare a acestei situații.
 
7. O ultimă precizare, pentru o corectă şi completă informare: pentru ca un cetățean aflat într-un astfel de context să beneficieze de modificările legislative intrate recent în vigoare trebuie să facă vreun demers în acest sens, ori băncile se ocupă automat de astfel de situații, fără a mai fi nevoie de vreo notificare din partea oamenilor?
 
Consumatorii care doresc să beneficieze de noile prevederi ale acestei legi vor trebui să notifice banca prin intermediul  unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public.
Raportat la faptul că noua formă a legii pune accentul pe reechilibrarea contractului, banca ar trebui să încerce să propună consumatorului soluții concrete de reechilibrare care trebuie să conducă la eliminarea sau diminuarea drastică a riscului care a generat impreviziunea.
Dacă părțile nu ajung la o soluție acceptată atunci instanța este cea care va dispune cu privire la aceste aspecte, respectiv va decide dacă este cazul să dispună reechilibrarea contractului și modalitatea în care se va face această reechilibrare sau dacă este cazul să pună capăt situației dezastruoase în care se află împrumutatul și să decidă darea în plată a imobilului/imobilelor aduse în garanție.