Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
14:37 24 11 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

Interviu cu Marcel Bouroş, unicul candidat independent pentru funcţia de primar al Constanţei „Căpitan e cel care conduce corabia, nu cel care o găureşte"

ro

08 Jun, 2012 01:00 6245 Marime text
marcelbouros2.jpgSingurul candidat independent pentru funcţia de primar al Constanţei, Marcel Bouroş, ne asigură: „Vom reuşi să trecem prin această furtună şi vom lăsa copiilor noştri o lume curată".

Se recomandă ca fiind un om cinstit, cu experienţă, independent din punct de vedere politic. Pe site-ul său, http://www.marcelbouros.ro/ se prezintă cu multă poezie: „Parafrazându-l pe Ion Gavrilă Ogoranu, pot şi eu spune: m-am născut în 1962 în Munţii Vrancei, la Gura Reghiului, un sat aşezat la poalele vârfului Răiuţ, unde am ridicat şi eu pentru o clipită colbul uliţei şi unde nu ştiam că eram fericit!". În adolescenţă a avut ca pasiuni boxul şi paraşutismul. Acum 30 de ani a ajuns la Constanţa „tânăr, cu veşnicia la butonieră", a absolvit Institutul de Marină Mircea cel Bătrân şi s-a aventurat în lumea largă. Aşa a descoperit Marcel Bouroş, unicul candidat independent la Primăria Constanţa, că ţara sa este cea mai frumoasă din lume. După revoluţia din 1989 a „ancorat lângă o fată frumoasă" care i-a dăruit trei copii şi s-a dedicat unor activităţi profesionale axate pe educaţie şi sănătate. A înfiinţat Curtea Brâncovenească, care cuprinde: fermă agrozootehnică, magazin şi restaurant cu produse
naturale, plafar şi cabinete medicale, dar şi Fundaţia Sfinţii Martiri Brancoveni în cadrul căreia funcţionează
grădiniţa, şcoala, librăria şi Editura Brâncovenească.
Se declară îngrijorat pentru că tinerii şi copii noştri îşi propun false idealuri lăsându-se influenţaţi de „valorile" pe care ei le întâlnesc în societate.
Spune că „avem posibilitatea şi datoria de a asana această mlaştină socială şi de a readuce cerul deasupra copiilor noştri! Acest deziderat îl putem realiza împreună implicându-ne în viaţa cetăţii Constanţa". Amplul program electoral propus de Marcel Bouroş, poartă numele „Constanţa gândeşte şi trăieşte frumos" şi are printre obiectivele principale cinstea în administraţie, bunăstarea familiilor constănţenilor, educaţie, cultură, sport ori justiţia economică şi socială.

1. În programul dvs electoral se spune că prioritatea zero constă în promovarea valorilor morale şi a competenţelor profesionale reale în actul administrativ. În Constanţa actuală, în care se doreşte mai degrabă turismul sexual decât cel tradiţional, cum credeţi că veţi reuşi ceea ce vă propuneţi?

Nu cunosc vreun tată sau vreo mamă care să dorească turism sexual la Constanţa.
E foarte uşor să promovezi valorile morale în România - oamenii tocmai asta aşteaptă. Din păcate trăim vremuri confuze, morala e considerată depăşită, imoralitatea e prezentată ca normalitate, dragostea e confundată cu sexul şi altele.
Această confuzie e generată de faptul că România se află în plin război. Starea de război e evidentă: priviţi starea materială şi spirituală în care ne aflăm.
Duşmanul este străinul cu interesele sale! De această dată el nu atacă militar şi cavalereşte, ci prin coruperea clasei conducătoare şi uciderea instinctului moral al maselor. Primul pas este înlocuirea clasei conducătoare corupte şi apoi, prin credinţă, muncă şi educaţie, revenirea la valorile autentice.
Cât priveşte competenţa profesională, deşi suferim, nu e totul pierdut! Ca să-l cităm pe Marin Sorescu putem spune că „mai avem câte ceva prin ţară..."

2. Vorbiţi despre o lucrare comună a oamenilor apropiaţi de valorile morale şi civice prin cuvânt şi fapte, cu experienţă în conducere şi din afara sistemului politic. Avem puterea de a realiza această lucrare?

Cu siguranţă! Oamenii valoroşi au fost marginalizaţi; ei trebuiesc readuşi pe scenă. Pe de altă parte, într-un război în care duşmanul te atacă, dacă lupţi, ai două şanse pierzi sau câştigi, dacă fugi ai una singură!
Şi încă ceva, într-un război nu contează viaţa, ci datoria împlinită, victoria o stabileşte Dumnezeu. Să nu uităm cuvintele lui Ştefan cel Mare: „...Moldova n-a fost a strămoşilor noştri, n-a fost a mea şi nu-i a voastră, ci a urmaşilor noştri şi a urmaşilor - urmaşilor noştri în vecii vecilor"! Mesajul electoral corect nu este „Să dăm o şansă copiilor noştri", ci „Să ne facem datoria faţă de copiii noştri".
Dezastrul material şi spiritual de care suntem responsabili, în frunte cu clasa politică postdecembristă, ne face să roşim atunci când îi privim în ochi; chiar şi îmbogăţiţii vor zice: „Tată, nu-mi trebuie vilă, BMW-ul şi contul, vreau înapoi România!"

3. Primul punct al programului dvs. Poartă numele „Cinste în administraţie". Suntem obişnuiţi să găsim orice altceva. Cum garantaţi că veţi reuşi „epurarea" administraţiei publice locale?

Peştele de la cap se împuţeşte! Nu pornesc de la ideea corupţiei generalizate; avem destui oameni buni şi apoi să vedem ce ne vor aduce noile alegeri. Concret, prin aplicarea întocmai a legii.

4. Cum poate un primar fi sigur de competenţa şi moralitatea consilierilor personali şi a angajaţilor primăriei?

Consilierii personali şi-i alege primarul, deci e sigur! Activitatea consilierilor locali şi a angajaţilor se supune de asemenea legii şi monitorizării constănţenilor. De exemplu vom televiza în direct şedinţele Consiliului Local şi licitaţiile, să vedem cine vrea binele constănţenilor!

5. Constanţa are zone foarte sărace, în ciuda opulenţei arătate de mulţi dintre locuitorii săi. Cum pot fi sărmanii ajutaţi, cum poate fi ridicat nivelul de trai?

Situaţia pe care o descrieţi e generalizată la nivelul întregii ţări şi se datorează politicii „cu privirea aţintită în vârful nasului" adică politica axată pe nevoile imediate ale omului. Principala formă de asistenţă socială este munca, trebuie să oferim oamenilor undiţă, nu peşte! Această problemă am dezbătut-o în conferinţa domnului prof. dr. Ovidiu Hurduzeu intitulată „Soluţii economice adevărate pentru Constanţa". Vom încuraja pe orice cale micul capital românesc. Dezvoltând producătorul, comerciantul şi prestatorul de servicii român, creăm locuri de muncă şi, foarte important, banii rămân în ţară nu ca în cazul transnaţionalelor unde banii pleacă afară. Nicolae Iorga spunea în 1919: „România românilor, a tuturor românilor şi numai a românilor".
Priviţi tragedia creată de plecarea românilor în străinătate: familii dezbinate, copii care mor de dorul părinţilor, lipsa specialiştilor, etc.
Bătrânii şi persoanele neputincioase trebuiesc, evident, ajutate! E vorba de o datorie mai ales pentru pensionarii care au muncit şi au cotizat la buget o viaţă întreagă, iar acum au o pensie de batjocură. Le cerem iertare!

6. Avem un oraş al tinerilor, însă al celor care preferă cluburile în locul bibliotecilor. Cum ne putem aduce „oile rătăcite" pe drumul cel drept?

Prin exemplul personal, prin recunoaşterea şi încurajarea performanţei şi a modelelor morale autentice, prin cultură, prin educaţie şi în primul rând prin credinţă.
Problema nu sunt „oile rătăcite" ci păstorii oilor! Practic tinerii nu au alternativă.

7. Sunteţi navigator. Au oamenii mării o aplecare deosebită înspre a fi conducători? Exemple ar fi multe, de la preşedintele ţării până la alţii.

Navigaţia are în ea ceva eroic, dar asta nu recomandă pe marinar, neapărat, ca bun conducător mai ales când priveşte eroismul prin prisma cluburilor de noapte şi a aventurilor galante. Căpitan e cel care conduce corabia, nu cel care o găureşte.

8. Aţi fost promovat foarte mult pe blog-urile ortodoxe. Povestiţi-ne despre această comunitate, despre cei care vin şi cumpăr cărţi din librăria dvs. sau care preferă alimentele curate păcatul contrafacerii de pe care le serviţi în restaurantul pe care îl conduceţi.

Le mulţumesc celor care ne promovează. Acest lucru demonstrează că românul coagulează când i se propun lucruri autentice, am mare admiraţie faţă de intuiţia şi inteligenţa românească. Dacă vă referiţi la comunitatea ortodoxă, această comunitate e însăşi România, adică toţi românii botezaţi în numele Sfintei Treimi, în numele Dumnezeului alături de care vom învinge în istorie şi în veşnicie.
Cei care vin la noi la Curtea Brâncovenească sunt în majoritate ortodocşi dar şi oricare alt om interesat de un stil de viaţă corect şi o alimentaţie sănătoasă.


De asemenea, vin la noi cei care doresc să-şi educe copiii în spiritul credinţei şi tradiţiei strămoşeşti, deci cei care au copiii înscrişi la Şcoala şi Grădiniţa Brâncovenească.

9. Sfânta Evanghelie ne spune că ucenicii lui Iisus au văzut cât de greu era pentru bogat să urmeze sfatul Mântuitorului, mai ales după ce acesta le-a zis: „Mai lesne este a trece cămila prin urechile acului decât să intre bogatul în Împărăţia lui Dumnezeu" (Luca 18, 25). De ce toţi cei care au ajuns la conducerea oraşului sau a judeţului au căutat îndestularea materială, au ajuns oameni bogaţi şi nu au ţinut neapărat cont de nevoile constănţenilor?

Să ne ferească Dumnezeu de patima iubirii de arginţi, ea nu-l ocoleşte nici pe sărac, căci „sărăcia nu-i o virtute, iar bogăţia nu-i un păcat" totul e ca bogatul să nu-şi lipească inima de ea, să vadă şi mâna întinsă! Aşa cum zicea Părintele Arsenie Papacioc „prostule, mâna întinsă îţi dă, nu îţi cere", adică îţi dă Împărăţia.
Germenul lăcomiei conducătorilor noştri se regăseşte în campania electorală unde candidatul este ajutat cu sume imense şi astfel în cazul victoriei el nu mai este, de exemplu, primarul unui oraş ci primarul unui grup de interese şi al propriului buzunar. Un astfel de om îmbogăţit pe suferinţa semenilor săi este într-o situaţie de plâns în faţa lui Dumnezeu şi în ochii propriilor copii.

10. De ce are nevoie România şi, implicit, Constanţa?

O barcă pentru a ajunge la liman are nevoie de un cârmaci bun care să cunoască drumul. Un cârmaci bun este un cârmaci care îşi părăseşte ultimul corabia. Ţelul lui principal este salvarea corăbierilor. Avem nevoie de educaţie, de credinţă, de conştiinţa că faptele noastre sunt văzute de Dumnezeu, de respectarea întocmai a legilor sau de modificarea lor în sens moral. Dacă trebuie să găsim o rezolvare imediată, privim în istoria României şi îl găsim pe Vlad Ţepeş. Petre Ţuţea spunea despre Vlad Ţepeş că are două mari merite: l-a pus pe tronul Moldovei pe cel mai mare domnitor român, pe Ştefan cel Mare, şi de asemenea că, prin „ţepele proptite în fund" a ridicat morala la nivel absolut. istoria este foarte importantă în educaţia unui neam şi este surprinzător faptul că, în momentul de faţă, este folosită ca instrument de manipulare, iar nu ca instrument educativ prin aflarea adevărului. revenind la campania electorală, este surprinzătoare interdicţia dată de guvernanţii noştri ca preoţii şi profesorii să se implice electoral. preoţii şi profesorii sunt primii datori să îndrume poporul.

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?

Comentarii