Interviu cu prefectul judeţului Constanţa, Eugen Bola „La Prefectură s-au primit rapoarte de evaluare pentru mai mulţi primari pentru o presupusă stare de incompatibilitate”

Românii au marcat, ieri, Ziua Drapelului Naţional. Pe sediul Prefecturii Constanţa se vedea însă, la începutul acestei săptămâni, un steag aflat într-o stare deplorabilă. Acest aspect a fost semnalat de Fundaţia Mişcarea Populară Constanţa, care v-a criticat pentru faptul că nu aţi preţui simbolurile naţionale. Ce s-a întâmplat cu acel drapel?

Drapelul aflat pe sediul Instituţiei Prefectului, fiind din mătase, a suferit, din cauza vântului, o anume degradare, motiv pentru care a fost coborât de la catarg şi trimis la reparat. În ultima lună de zile am avut de mai multe ori cod galben de ploi şi intensificări ale vântului. Din cauza vântului, s-a descusut. Va fi văzut peste trei, patru zile, când va fi luat de la croitorie. Am avut o situaţie asemănătoare şi în luna februarie, din cauza viscolului.

Cum comentaţi declararea Zilei Drapelului drept zi de doliu naţional, în memoria victimelor accidentului din Muntenegru? A fost „confiscată” politic această tragedie?

Consider justificată declararea unei zile de doliu naţional datorită impactului emoţional foarte puternic asupra populaţiei. Imaginile din Muntenegru au impresionat profund şi în mod firesc premierul, împreună cu membrii Guvernului, a hotărât declararea zilei de 26 iunie ca zi de doliu naţional. Din 2001 până în prezent au existat şase asemenea situaţii. Nu cred că a fost o măsură politică. Practic a fost instituţionalizată starea de spirit a întregii naţiuni.

Nu este pentru prima dată când vă aflaţi în atenţia Fundaţiei Mişcarea Populară. La începutul acestei luni, fundaţia v-a solicitat să faceţi publice numele tuturor presupuşilor incompatibili din administraţia din judeţ, intenţionând să formuleze plângere penală pentru abuz în serviciu, împotriva dumneavoastră, în cazul în care veţi refuza verificarea solicitată. Aţi dat curs solicitării?

Am o nelămurire: de ce nu citeşte nimeni Legea 176/2010? În temeiul acestei legi, ANI este singura instituţie care verifică şi care constată existenţa unei stări de incompatibilitate a unui ales local. Verificarea ANI are la bază declaraţiile de avere şi de interese şi eventualele sesizări. Prefectul, în materie de incompatibilitate, are o singură obligaţie: aceea de a constata încetarea de drept a mandatului de primar sau de preşedinte de consiliu judeţean printr-un ordin. Acest ordin se emite doar în baza unui raport de evaluare întocmit de ANI şi rămas definitiv. Un raport de evaluare rămâne definitiv în situaţia în care nu a fost contestat de persoana evaluată la instanţa competentă.
La sediul Instituţiei Prefectului s-au primit rapoarte de evaluare pentru mai mulţi primari pentru o presupusă stare de incompatibilitate: Albeşti, 23 August, Valu lui Traian, Costineşti, Castelu şi pentru preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, Nicuşor Constantinescu. Toate declaraţiile de avere şi de interese se transmit la ANI în temeiul legii şi tot acolo ajung eventualele sesizări.
La articolul 10 din Legea 176/2010 se prevede că inspectorii de integritate verifică declaraţiile şi sesizările, întocmesc rapoarte de evaluare, iar în urma evaluării, atunci când sesizează un conflict de interese sau o incompatibilitate informează persoana în cauză şi o invită la sediul ANI sau prin corespondenţă să exprime un punct de vedere (art. 20).
Instituţia Prefectului nu este sesizată.
Mişcarea Populară va primi un răspuns în conformitate cu OG 27/2002 privind regimul petiţiilor şi sesizărilor.

Peste 600 de primari din România riscă să-şi piardă mandatul din cauza stării de incompatibilitate constatate de ANI pentru că aceştia ar fi reprezentat unităţile administrativ teritoriale în anumite structuri. De ce credeţi că s-a ajuns aici?

În acest moment, sute de primari şi de viceprimari se află într-o presupusă stare de incompatibilitate pentru că legea trebuie să sufere anumite completări, în opinia mea Legea ANI fiind o lege strâmbă. Un singur exemplu: sancţiunea pentru alesul local dovedit incompatibili este că nu mai poate să candideze pentru o perioadă de trei ani. Dar în cuprinsul aceleiaşi legi există o dispoziţie care prevede că persoana în cauza nu poate fi lipsită de drepturi electorală. Or, dreptul de a fi ales este un drept electoral.
Dacă legea rămâne în continuare în această formă, putem ajunge la situaţia aberantă când UAT-ul (n.r. unitatea adminstrativ teritorială) va fi reprezentat de femeia de serviciu sau de căruţaş.

Primarul comunei Poarta Albă, Vasile Delicoti, pe care l-aţi destituit din funcţie pe motivul unei presupuse incompatibilităţi, susţine că, dacă ar fi fost membru USL, nu aţi fi semnat ordinul de demitere. Ce rol a avut factorul politic în decizia dumneavoastră?

Singurul primar incompatibil cu raport de evaluare rămas definitiv este domnul Delicoti Vasile. Timp de mai multe luni, fostul prefect Bogdan Huţucă, subsemnatul şi cel puţin cinci primari l-au îndemnat, l-au rugat (era oare necesar?) să formuleze o acţiune în instanţă, chiar dacă era vădit tardivă, termenul legal fiind de 15 zile de la comunicare. În final, pe data de 16 ianuarie 2013 a reuşit să formuleze o acţiune, să o depună la instanţă, primind termen pe 13 februarie, o zi plină de ghinion. În această zi nefericită s-a prezentat în faţa completului de judecată “personal şi asistat de avocat”, solicitând să se ia act de renunţarea la judecată. Din acest moment, era conştient că va obliga prefectul să emită ordinul care să constate încetarea de drept a mandatului. Convingerea mea este că a vrut să renunţe la calitatea de primar şi a găsit acum un bun prilej.

Toţi ceilalţi primari continuă să se judece şi îşi îndeplinesc mandatul de primar. Dacă ar fi continuat să se judece, ar fi rămas primar pe toată perioada de derulare a procesului la instanţa de fond şi la instanţa de recurs. Subliniez împrejurarea că termenul pentru instanţa de recurs, după ce ar fi pierdut dosarul pe fond, era în primăvara anului 2014. Decizia de a renunţa la calitatea de primar i-a aparţinut în întregime, iar eu am fost obligat să emit ordinul de constatare a încetării de drept a mandatului.
Nu am emis acest ordin în luna ianuarie 2013 pentru că am aşteptat ca această persoană să se lupte pentru a-şi apăra mandatul de primar. Interesul de ordin politic, apartenenţa domnului Delicoti la PDL nu au fost avute în vedere la momentul emiterii ordinului. Am luat cunoştinţă de renunţarea la judecată printr-o adresă transmisă de ANI, care a fost informată de instanţa de judecată. Instituţia Prefectului nu este sesizată de ANI şi nici de instanţa de judecată decât la momentul întocmirii raportului şi la momentul când raportul rămâne definitiv, instituţia neavând nicio obligaţie legală de a urmări modul în care se desfăşoară dosarele în instanţă.

Cum aţi defini relaţia dumneavoastră cu primarii constănţeni?

Relaţia cu primarii este una foarte bună, indiferent de culoarea politică, bazată pe dialog şi respect reciproc. Este de remarcat faptul că această relaţie dintre prefect şi primari s-a îmbunătăţit simţitor din vara anului trecut, când domnul prefect Bogdan Huţucă şi domnul subprefect Radu Volcinschi au pus la punct o procedură de dialog cu primarii pentru a evita acţiunile în instanţă. În condiţiile în care oficiul juridic constată că o anume hotărâre a unui consiliu local este nelegală, acest consiliu este notificat, se atrage atenţia asupra nelegalităţii hotărârii emise şi se arată punctul de vedere al instituţiei întemeiat pe textele de lege, care ar fi trebuit invocate şi respectate în acea hotărâre. În urma discuţiilor dintre oficiul juridic şi secretarii consiliilor locale, au fost evitate acţiunile în instanţă, care durează foarte mult şi sunt şi costisitoare. Cu titlu de exemplu, în 2011 au fost 82 de litigii, 82 de hotărâri de consiliu local atacate de Instituţia Prefectului, iar în 2012 au fost 43. Dintre acestea, 36 de acţiuni au fost formulate până la căderea Guvernului Ungureanu, în luna mai, celelalte şapte fiind formulate până la sfârşitului anului. În acest an, până în prezent au fost formulate patru acţiuni: două privind hotărârile Consiliului Local Ciobanu, o hotărâre de consiliu de la Saraiu şi una de la Dobromir.
Acţiunile au depuse în instanţă numai după îndeplinirea procedurii de notificare, aceşti primari refuzând să accepte punctul de vedere al Instituţiei Prefectului.

Care sunt, în opinia dumneavoastră, cele mai grave probleme de care se lovesc şefii administraţiilor publice locale din judeţ?

Cele mai grave probleme sunt legate de bugetele de austeritate adoptate de consiliile locale, care nu mai permit ducerea la îndeplinire a tuturor proiectelor. Cu titlu de exemplu, astăzi la ora 14.00 a avut loc şedinţa extraordinară a Consiliului Local Techirghiol, prin care sunt revocate două hotărâri de CL ce privesc proiectul “Centrul multifuncţional de turism balneo-fizio-terapeutic Techirghiol”. În expunerea de motive, domnul primar arată explicit că oraşul nu are resursele necesare implementării proiectului, deşi a solicitat sprijin la Ministerul Dezvoltării Regionale, la Consiliul Judeţean Constanţa, la Instituţia Prefectului, fără să primească vreo promisiune de ajutor.
A doua problemă este legată de personalul insuficient din primării, la diferitele servicii.

Cum se va rezolva problema terenurilor inundate din comuna Rasova? Spuneaţi că veţi solicita MAI sprijin financiar.

Da, vom solicita şi pentru Rasova, dar şi pentru comuna Peştera ajutor financiar de la Ministerul Dezvoltării, de la MAI. La Rasova, situaţia a fost ţinută sub control toată primăvara, doar că la 15 iunie 2013 unda de viitură care a lovit Peştera a intrat în raza administrativă a comunei Rasova, inundând aproape 90 de hectare. Ieri a fost efectuat un control de către ABADL, cu o evaluare a situaţiei şi apa se retrăsese de pe cea mai mare parte a suprafeţei inundate. Până acum doi ani, cheltuielile pentru evacuarea apei de către ANIF erau suportate de către stat, iar în acest moment UAT-urile nu au bani să plătească energia electrică necesară punerii în funcţiune a pompelor. A plouat la Peştera, viitura a ajuns la Rasova şi, teoretic, cei care ar trebui să plătească ar fi numai cetăţenii din Rasova, beneficiari ai sistemului de desecare, pentru că pe cei din Peştera nu putem să-i punem la plată, căci nu avem temei legal.

La finalul acestei săptămâni au loc, la Constanţa, noi dezbateri pe tema procesului de regionalizare, organizate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. În calitate de reprezentant al Guvernului în teritoriu, cum vedeţi acest proces? Va aduce el beneficii reale României sau este doar o afacere politică?

Regionalizarea nu este o afacere politică, dar succesul acestei acţiuni este determinat de maniera în care se vor aplica actele normative referitoare la regionalizare şi de modul în care vor fi regionalizate instituţiile deconcentrate, de numărul şi felul atribuţiilor pe care ministerele le vor ceda instituţiilor regionalizate.

Numirea dumneavoastră la conducerea Prefecturii Constanţa are caracter temporar, iar mandatul v-a fost deja prelungit în luna mai. Pe ce perioadă?

Mandatul a fost prelungit până în luna noiembrie a acestui an.

Pe cine vedeţi ca posibil succesor al dumneavoastră în Prefectură?

Este prerogativa Biroului Politic al PNL Constanţa.

Vă reproşaţi ceva în ceea ce priveşte activitatea derulată în calitate de prefect?

Am acţionat în limitele mandatului, fără a ţine seama de orientarea mea politică de până la momentul numirii în funcţie.

Veţi reveni, la finalul mandatului de prefect, la conducerea Inspectoratului Teritorial de Muncă?

Da, voi reveni la conducerea ITM Constanţa, pentru că sunt suspendat din funcţia de inspector şef.