Robert Turcescu (PMP) - „Deși întrebările de la referendum nu sună foarte emoțional, miza este dincolo de aceste întrebări, este aceea de a pune încă o stavilă atacurilor PSD-ALDE asupra justiției și nu numai!“ (video)

Deputatul PMP de Constanța Robert Nicolae Turcescu a vorbit la Interviu live despre guvernarea PSD-ALDE, despre întrebările propuse de președintele Klaus Iohannis pentru referendumul pe justiție care va avea loc odată cu alegerile europarlamentare. Evident, am vorbit și despre legătura pe care România ar trebui să o aibă cu Bruxelles-ul, pe mandatul noului Parlament European.
 
Deputatul a mai oferit și câteva detalii despre un proiect de lege pe care îl consideră necesar pentru societatea românească la 30 de ani de la Revoluția din decembrie 1989.
 

 

Deputatul Robert Turcescu a explicat întrebările de la referendumul din 26 mai

Administrația Prezidențială a anunțat ieri întrebările care vor fi puse românilor la referendumul din 26 mai. Președintele a semnat decretul de convocare a referendumului pentru justiție. 
„1 - Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?
2 - Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, al pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

 
Deputatul PMP Robert Turcescu afirmă că are speranța că românii vor înțelege miza uriașă a acestui referendum, care presupune după aceea modificarea Constituției, însă este foarte important ca oamenii buni din țara asta să vină la vot. Turcescu este de părere că un răspuns favorabil din partea populației la acest referendum ar crește presiunea pe actuala coaliție de guvernare, în galopul pe care îl face în modificarea legilor justiției.

„Vreau să fiu foarte cinstit în ceea ce voi spune. Eu cred că un referendum ca acesta trebuie să producă ceva mai multă emoție, chiar dacă ne aflăm într-o perioadă în care se discută mult despre justiție, mai ales după cele întâmplate miercuri în Camera Deputaților.
 
Cu toate acestea, trebuie să admitem că, de ani buni, de când cele două tabere se ciocnesc pe acest subiect, a intervenit și foarte multă uzură asupra subiectului în spațiul public, am devenit cu toții, că ne pricepem sau nu, specialiști în justiție. Este o stare de nervozitate și de oboseală. Deși întrebările nu sună foarte emoțional, miza este dincolo de aceste întrebări, este aceea de a pune încă o stavilă, atât cât se va putea, alături de opoziția parlamentară, de acțiunile președintelui și ale organizațiilor internaționale.
 
Când vorbim despre interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție, știm că ăsta este un plan pe care PSD îl coace de mult timp. Nu au avut până acum curaj, dar dacă vor obține un scor bun la alegerile europarlamentare, vor simți că au vânt din pupa și vor forța, așa cum au forțat modificările la Codul penal și la Codul de procedură penală.
 

În legătură cu cea de-a doua întrebare, care poate nu e chiar atât de evidentă, trebuie spus un lucru: la această oră, potrivit Constituției, singurul care poate ataca ordonanțele de urgență la CCR este Avocatul Poporului. Or, acest lucru ar fi bine să fie extins și la nivelul președintelui României, indiferent de numele acestuia. Pentru că, pe viitor, deoarece nu știm ce ne așteaptă, ne-ar rămâne o variantă, aceea ca președintele să poată să spună: „Stați puțin, că nu e așa”! Președintele în funcție este obligat să iasă cât mai mult în spațiul public și să explice cetățenilor români că referendumul are o miză dincolo de concursul politic pentru câștigat voturi, este o miză pentru viitorul României”, a explicat deputatul PMP.
 

Ce se întâmplă la Bruxelles și ce legătură are Parlamentul European cu România…

 
Deputatul Robert Turcescu candidează și la alegerile europarlamentare pe lista PMP, pe locul 6. „În Parlamentul European nu te duci să te bați pentru România, așa cum clamează naționaliștii de rit nou. Nu se bate nimeni pentru țara lui în Parlamentul European. Toată lumea „se bate” pentru proiectul Europei unite. Asta este ideea, perspectiva pe care trebuie să ajungem s-o înțelegem la un moment dat. Proiectul Europei Unite este un proiect amplu, în plină transformare, în plină criză, având în vedere Brexit-ul. Ce-am putea face noi, românii, în Parlamentul European? A spus-o Nicolae Titulescu: „Pentru a avea o politică externă bună, dați-mi o politică internă bună!“
 
Nu te poți duce acolo spunând că „România merită mai mult”, câtă vreme în interiorul țării tu faci lucrurile total pe dos. Cum vor privi cei de la Bruxelles în momentul în care te ridici și spui că reprezinți România și ai de spus lucruri în legătură cu proiectul european, când toți cei de acolo știu că „tu” dai niște atacuri realmente murdare la ceea ce înseamnă stabilopozii statului de drept, la ceea ce înseamnă independența justiției sau faci tot felul de trăsnăi legislative, cum este povestea cu repatrierea aurului de la Londra?
 
Faptul că nu atragem fonduri europene nu e vina celor de la Bruxelles, pentru că fondurile sunt la dispoziția noastră. Ar trebui ca în ministere să nu existe niște neaveniți. Ar trebui ca fiecare să ne știm limitele. Nu m-aș duce niciodată într-un post în care nu sunt priceput, oricât de politizată ar fi arhitectura guvernamentală. Câtă vreme însă vom menține în România această stare în care toată lumea pare să se priceapă la orice, asta înseamnă, la un moment dat, să o iei razna! Pe de altă parte, în societatea românească, mai ales la nivel de ministere, se simte nevoia aducerii unor persoane care au ceva mai multă energie să lucreze. Sunt oameni din politica românească și din zona guvernamentală care ar trebui să iasă la pensie, la fel cum sunt și oameni tineri care ar trebui să iasă din politică. Sper ca generațiile de votanți să cântărească mai mult valoarea votului, dacă se poate chiar o dată cu aceste alegeri europarlamentare”, spune deputatul Robert Turcescu.
 

Se mai poate vorbi despre o restructurare guvernamentală?

 
„Nu se poate continua guvernarea cu interimari. Ceva se va întâmpla și cred că acest moment va fi după alegerile europarlamentare. Dacă PSD va avea un scor prost la aceste alegeri, se va pune o problemă de viață de și moarte politică în interiorul acestui partid. Dragnea are și el un examen de dat în fața propriilor colegi. Până acum i-a păcălit, i-a sucit, le-a povestit... În PSD nu mai există oameni care să bată cu pumnul în masă. Au rămas, iertată-mi fie expresia, niște slugi, niște oameni care nu au avut mari lucruri de spus de-a lungul timpului și când s-au văzut parlamentari?!... N-au visat în viața lor să câștige 4.000 de euro pe lună, să umble cu șofer, să fie băgați în Comitetul executiv și să fie prezentați ca fiind președinți de organizație ș.a.m.d.
 
Pentru astfel de persoane, normal că Dragnea este... ceva nemaivăzut! În PSD nu mai există nici Mitrea, nici Hrebenciuc, nici Vanghelie sau Dan Ioan Popescu, niște inși care mai puteau să mai spună și nu. Miercuri, în Parlament, Dragnea s-a comportat cu cei de la PSD ca un stăpân de sclavi, mulțumit că argații lui au îndeplinit misiunea. A venit la votul final, a votat, și-a ridicat cureaua de la spate, a urcat treptele, s-a uitat puțin în scârbă și a plecat.  În PSD e o criză teribilă și de cadre, și de caractere. Pentru Dragnea e momentul de rămas sau de plecat, depinde de scorul de la europarlamentare”, a mai spus deputatul PMP, vorbind despre posibilitatea unui al patrulea guvern PSD.
 

Iniţiativă legislativă. Turcescu vrea deconspirarea nomenclaturii comuniste

 
Chiar România a condamnat simbolic comunismul în 2006, oameni din acel sistem au reuşit să se strecoare în funcţii, evident, până în zilele noastre (n.r. Comisia Prezidenţială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (pe scurt: Comisia Tismăneanu) a fost o comisie creată de preşedinţia României în aprilie 2006 pentru a studia şi a redacta un raport, de care şeful statului avea nevoie pentru a condamna în mod oficial regimul comunist din România (1948-1989). Pe baza documentului elaborat (Raportul Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România), preşedintele Traian Băsescu a condamnat regimul drept ilegitim şi criminal, în cadrul unei şedinţe în Parlamentul român, în decembrie 2006). Din acest motiv, deputatul Robert Turcescu a iniţiat un proiect legislativ care, spune el, ar trebui să separe apele, măcar la 30 de ani de la Revoluţie.
 
„Am scris împreună cu echipa mea de la Camera Deputaţilor un proiect de lege pentru deconspirarea nomenclaturii comuniste. Totul a pornit de la ceea ce s-a întâmplat recent cu scandalul din jurul fostului procuror-şef, Augustin Lazăr. Dacă am fi adoptat punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara (n.r. Punctul 8: „Propunem ca legea electorală să interzică pentru primele trei legislaturi consecutive dreptul la candidatură, pe orice listă, al foştilor activişti comunişti şi al foştilor ofiţeri de Securitate. Prezenţa lor în viaţa politică a ţării este principala sursă a tensiunilor şi suspiciunilor care frământă astăzi societatea românească. Până la stabilizarea situaţiei şi reconcilierea naţională, absenţa lor din viaţa publică este absolut necesară. Cerem, de asemenea, ca în legea electorală să se treacă un paragraf special care să interzică foştilor activişti comunişti candidatura la funcţia de preşedinte al ţării. Preşedintele României trebuie să fie unul dintre simbolurile despărţirii noastre de comunism. A fi fost membru de partid nu este o vină. Ştim cu toţii în ce măsură era condiţionată viaţa individului, de la realizarea profesională până la primirea unei locuinţe, de carnetul roşu şi ce consecinţe grave atrăgea predarea lui. Activiştii au fost însă acei oameni care şi-au abandonat profesiile pentru a sluji partidul comunist şi a beneficia de privilegiile materiale deosebite oferite de acesta. Un om care a făcut o asemenea alegere nu prezintă garanţiile morale pe care trebuie să le ofere un Preşedinte (...)", societatea românească ar fi putut scăpa de aceste tare, chiar şi înainte de împlinirea celor 30 de la momentul 1989.

George Şerban (n.r. a fost un ziarist, scriitor şi om politic român. A fost ales deputat în legislatura 1996-2000, în judeţul Timiş, pe listele PNŢCD. Gheorghe Şerban a fost membru în grupul parlamentar de prietenie cu India. Este cunoscut mai ales datorită faptului că a fost unul din principalii alcătuitori ai Proclamaţiei de la Timişoara din martie 1990) nu a reuşit la acel moment să convingă societatea românească de faptul că era necesar ca ulterior nomenclaturiştii comunişti să nu poată ocupa funcţii în arhitectura statului român. Văzând că această "stafie" ne urmăreşte încă, şi e vorba de foşti ofiţeri din miliţia lui Ceauşescu, care de-a lungul anilor şi chiar şi astăzi ocupă funcţii. La fel de bine poate fi vorba şi despre foşti UTC-işti de frunte, care sunt în funcţii şi astăzi.
 
Ce propun eu de fapt, pentru că inventarul lor nu-l avem - ne întrebăm dacă or mai fi sau nu, dacă mai trăiesc sau nu? Propun hârtia de turnesol. Să completeze în momentul în care optează pentru o funcţie publică, aleasă, o hârtie prin care să declare pe proprie răspundere că nu au ocupat funcţii de conducere în Guvernul de dinainte de 1989, în zona procuraturii, în justiţie etc.” - a explicat Turcescu. Deputatul afirmă că o astfel de declaraţie va atrage după sine şi răspunderea penală în cazul în care se dovedeşte că respectivul a minţit. Menţiunile legate de persoanele care au făcut parte din nomenclatura comunistă pot fi regăsite în dosarele de la CNSAS, a mai punctat Turcescu.
Proiectul va fi înscris pe traseul legislativ după sărbătorile pascale.