Lecţia de învăţat acordarea primului ajutor, cu Bogdan Aignătoaie, medic specialist medicină urgenţă

Are aproape şapte ani de experienţă în medicina de urgenţă. Spune că au fost nişte ani frumoşi, cu experienţe acumulate, timp în care a devenit medic specialist, integrându-se în cadrul echipei de la Spitalul Floreasca, Bucureşti. Bogdan Aignătoaie, medic specialist medicină de urgenţă, le-a învăţat pe mămicile din Constanţa „Lecţia de prim ajutor“. Un proiect lăudabil, un curs practic, în cadrul căruia părinţii au putut învăţa acţiunile de bază pe care le pot face atunci când copilul lor se află într-o situaţie limită. Acesta este primul curs, gratuit, care s-a ţinut pentru părinţii sau bunicii interesaţi de acordarea primului ajutor. Teoria a fost îmbinată cu succes cu practica, mai ales că cei prezenţi au putut exemplifica şi modul de acţiune în caz de urgenţă, atât în cazul sugarilor, cât şi al copiilor mai mari. Medicul specialist spune că lucrul cu cei mai mici pacienţi este mult mai solicitant, în special emoţional, pentru că suferinţa celui mic te provoacă mai mult decât ar face-o urgenţa unui adult. Toţi pacienţii sunt trataţi egal, iar ramura medicinei de urgenţă te face, în ani, un om puternic. Şi salvator a mii de vieţi.

Cum v-aţi alăturat proiectului „Întâlnirile «Totul despre mame»“?

Activitatea curentă pe care o desfăşurăm în cadrul departamentului SMURD, dar şi activitatea de spital în Bucureşti şi în Ilfov ne-au calificat în a împărtăşi şi altora manevrele salvatoare de viaţă şi alte sfaturi utile. Practic, primul ajutor este mult mai bine-venit când vine de la persoane aflate în confruntare cotidiană cu astfel de probleme şi care oferă şi un ajutor calificat.

De ce avem nevoie de cursuri de acest gen?

Astfel de cursuri ar trebui adresate atât părinţilor şi viitorilor părinţi, cât şi copiilor, la diverse grupe de vârstă. Sunt cunoştinţe minime de prim ajutor care pot aduce un real aport în cazul unor urgenţe. Există diverse programe care au început să integreze astfel de cursuri la nivelul elevilor şi, încet, încet, să fie generale. Cursul poate fi sintetizat în câteva pagini, dar activitatea practică şi explicaţiile de detaliu de la nivelul fiecărei manevre, motivarea fiecărui gest în sine ajută la înlăturarea acestei frici care ne face să ne gândim că am putea face mai rău în cazul primului ajutor. Dacă cei care participă la un curs au înţeles necesitatea efectuării lor, de ce trebuie să aplicăm diferite manevre în diferite situaţii, vor fi mai stăpâni pe manevre într-o situaţie reală.

Daţi-ne câteva sfaturi pentru a preveni situaţii neplăcute, în cazul copiilor, cum ar fi înecul cu diverse obiecte sau cu mâncare!

În primul rând, o supraveghere atentă, asta presupune şi un mediu controlat, fără obiecte de dimensiuni mici în jur, fără surse de curent, dar şi mare atenţie în cazul alimentării. În cazul laptelui şi mai apoi al mâncării diversificate, există riscul ca acest copil să aspire mâncarea şi să aibă o urgenţă de acest fel. O altă patologie cunoscută este legată de convulsiile febrile la cei mici. Aceştia poate nu sunt trataţi suficient de bine, ajung să aibă febră mare şi să dezvolte o criză convulsivă, bazată în principal pe creşterea temperaturii. Dacă nu sunt tratate sau observate, pot avea repercusiuni grave.
O mare importanţă trebuie să acordăm copiilor în cazul siguranţei rutiere, atât la deplasarea pe stradă, cât şi în propriul autovehicul. Se întâmplă multe accidente pe stradă, sunt mulţi copii nesupravegheaţi şi netrataţi corespunzător, chiar şi în spaţiile de joacă se pot întâmpla accidente. Noi trebuie să avem grijă de nişte copii care nu pot înţelege pericolul. Accidentele se petrec oriunde şi oricând în jurul nostru, dar este foarte important să le prevenim.

Cum trebuie să acţionăm atunci când un copil se loveşte la cap? 

Loviturile la cap sunt o urgenţă importantă, copii vin deseori cu astfel de probleme. Nivelul de conştienţă este foarte important, însă fiecare accident de acest gen ar trebui văzut de un medic. La copiii până în 4 - 5 ani, oasele nu sunt definitivate ca duritate, iar astfel de lovituri pot duce la probleme la nivelul fontanelelor. Nu există o zonă sau un mecanism tipic de producere a unei leziuni la nivelul capului, fiecare lovitură poate avea surprizele ei. Există lovituri aparent inofensive care au urmări grave şi invers.

Ce măsuri trebuie să luăm atunci când copilul se îneacă cu un obiect sau cu mâncare?

Concomitent cu apelarea serviciului 112, copilul trebuie încurajat să tuşească, ajutat apoi cu lovituri interscapulare, popularele palme pe spate. În situaţia în care acesta devine inconştient, se încep manevrele de resuscitare (respiraţia artificială şi compresiunile toracice externe). Compresiunea abdominală nu trebuie aplicată sugarilor, pentru că orice forţă realizată asupra abdomenului poate să-i provoace leziuni. Toate aceste manevre necesită o minimă pregătire prealabilă. Se indică 15 compresiuni şi două ventilaţii artificiale şi se aplică în treimea interioară a sternului. Diferenţele sunt de nivelul de forţă aplicat, la nivelul pacientului, dacă pacientul are un an, doi sau 10, pentru că o mână sau două aplicate pe sugar pot produce traumatisme, pentru aceştia folosindu-se degetele mari.
90% dintre aspiraţiile de corp străin sunt la copiii sub cinci ani, dintre care 65% sunt sugari, la care predomină aspiraţia de lapte. Când avem obstrucţie severă, lucrurile pot să evolueze destul de repede. Dispariţia aerului din circulaţia sangvină produce efecte precum cianoza, poate începe un fel de comă. Aici trebuie să acţionăm repede, pentru că este vorba de câteva secunde până la instalarea stopului cardio-respirator.

Care este cea mai potrivită atitudine a părintelui în caz de urgenţe?

Păstrarea calmului, evaluarea rapidă a situaţiei, acordarea primului ajutor concomitent cu apelarea serviciului 112. Primul ajutor de bază acordă timp vieţii, până la sosirea echipajelor de prim ajutor.

Este greu să lucrezi cu copii în astfel de cazuri de urgenţă?

Bineînţeles, implicarea emoţională este importantă în cazul acestor urgenţe, indiferent dacă avem mai multă sau mai puţină experienţă, dacă suntem bărbaţi sau femei, întotdeauna există şi o presiune mare din partea familiei, a aparţinătorilor. Cred că este foarte important totuşi ca părinţii să îşi păstreze calmul, întrucât panica poate induce o serie de greşeli sau măsuri inutile.

Ce calităţi trebuie să aibă o persoană pentru a fi medic la Urgenţă?

Trebuie să acorde mult timp studiului, exerciţiului, să aibă abilităţi bune de comunicare şi dorinţa de a ajuta. Nu pot spune că există un model emoţional al medicului de urgenţă, suntem destul de eterogeni ca tip de personalitate. Trebuie să aibă o structură mai tare, dar, pe de altă parte, această structură se formează de la sine. Cine iubeşte meseria suferă automat nişte transformări în acest sens. Este o meserie care, încet, încet, te face mai puternic.

Sursa: Voceaconstantei.ro