ZIUA-n amiaza mare Liderii SLN - „Navigatorii, uitați de autoritățile române”

 

Liderul SLN, Adrian Mihălcioiu, vicepreședintele Costică Stici și secretarul general Aurel Stoica au vorbit la „ZIUA-n amiaza mare” despre activitatea lor, dar și despre situațiile în care marinarii români au fost nevoiți să apeleze la ajutorul Sindicatului Liber al Navigatorilor. Problemele lor au vizat salarii neplătite de către armatorii străini, abandonarea în porturi, accidente de muncă, îmbolnăviri și chiar decese. Fara să mai vorbim de pandemia de Covid, care a dat mari bătăi de cap marinarilor din toată lumea, sechestrați pur și simplu la bordul navelor din cauza interdicțiilor sanitare impuse la nivel mondial. 
 
SLN a împlinit 31 de ani când pe scările Navrom se intâlneau primii navigatori pentru a forrma această organizație reprezentativă a navigatorilor  din România. Sunt tot atâția ani de când luptă pentru drepturile navigatorilor, cu toate plusurile și minusurile. Dar, susține Adrian Mihalcioiu, prin platforma și infrastructura Federației Internaționale a Transportatorilor (ITF) „am reușit și noi să fim activi printre toate organizațiile sindicale din lume, să implementăm aceleași standarde, ca toate celelalte sindicate moderne”. În 1990 în Comitetul Executiv al SLN erau șase oameni, acum sunt trei. Iar în echipa sindicatului erau 15 oameni, acum mai sunt nouă. În anii '90 erau 11.000 de navigatori cotizanți. „Acum avem peste 5000 de membri de sindicat cotizanți și 21000 navigatori și toți sună la noi dacă au probleme”, a explicat Adrian Mihălcioiu.
 
Potrivit vicepreședintelui SLN, Costică Stici, cele mai memorabile cazuri, pentru el, au fost accidentele de la bordul navelor, în urma cărora au fost marinari care au rămas cu sechele pe viață. Prin intervenția SLN la casele de avocatură internaționale, victimele au putut fi ajutate. Au fost și probleme de neplată, accidente, neschimburi de echipaje. De foarte multe ori, la noi apeleaza nemembri de sindicat. Le-am recomandat să se inscrie, dar nu lăsăm pe nimeni în voia soții. Cu tristețe vă spun că dintre cei ajutați, nemembri, prea puțin s-au intors către noi după ce i-am ajutat”, a spus și secretarul general al SLN, Aurel Stoica. Și tot el a explicat că de când există SLN nu a fost an în care copiii de marinari să nu primească daruri de la Moș Crăciun. Chiar și în această perioadă grea de pandemie, au comunicat cu părinții, aflați acasă sau în voiaje și i-au chemat să vină după cadouri.  Din păcate, fără serbarea tradițională în care, la sediul Clubului Marinarilor, copiii primeau darurile direct de la Moș Crăciun.
 
Ca și anul trecut, pandemia a dat totul peste cap. Nu se pot efectua schimburile navigatorilor la timp. Sunt întârzieri la plata salariilor, unii armatori încearcă să diminueze plățile pentru a rezista în piață. Apar tot felul de alte evenimente la bord. „Chiar și acum, spre sfârșit de an suntem inundați de probleme”, declară Adrian Mihălcioiu. În România, problemele sunt  legate de legislație. Trebuie modificată. Documentele navigatorilor care expirau în timpul voiajelor trebuiau să fie prelungite. SLN a apelat la Autoritatea Navală Română, apoi la Ministerul Transporturilor.„Vedem că acum navigatorii români nu mai sunt considerați personal esențial. Practic, în HG 816/2020 nu au mai rămas decât aviatorii și mecanicii de locomotivă. Cei din industria transporturilor maritime nu ar trebui restricționați în niciun fel. Există și o recomandare a ITF, există și o Directivă Europeană privind crearea de culoare verzi”, a explicat liderul SLN.
 
 
Sindicatul Liber al Navigatorilor a luat deja legătura cu echipa noului ministru de la Transporturi, Sorin Grindeanu. „În România  se cam uită de navigatori pentru că noi nu avem flotă cu pavilion românesc. Sperăm să avem o întâlnire cu domnul Sorin Grindeanu. Deja am vorbit la minister. Așteaptă documentele noastre ca să rectifice această problemă”, a spus Adrian Mihălcioiu. Sunt și alte probleme legislative nerezolvate. Convenția Maritimă privind condițiile de muncă la bordul navelor, ratificată în 2015, nu a fost implementată nici acum în România. Legislația națională trebuie îmbunătățită, carnetul de marinar trebuie prelungit la cinci ani, nu din doi în doi ani, pentru că este un document de identitate al navigatorului. SLN a pregătit o Hotărâre de Guvern care trebuie doar semnată. Va fi retrimisă ministrului Grindeanu. Potrivit lui Mihălcioiu,  „noi ar trebui să avem în cadrul Ministerului Transporturilor un departament pentru navigatori  români. Pentru că locurile de muncă pentru navigatori și familiile lor sunt foarte importante. Importante și pentru statul român pentru că navigatorii aduc bani de afară și îi cheltuiesc în România”.
 
Din nefericire,  au existat și cazuri de marinari care și-au pierdut viața pe mare. Un comandant de navă a fost ucis în urma unui atac cu dronă asupra navei sale în Marea Arabiei. Trupul neînsuflețit al unui alt comandant, care a murit la bordul navei, a fost repatriat după multe luni, și după intervenții aproape disperate ale serviciilor consulare române. Nici acum nu s-a elucidat cauza decesului pentru că,  deși familia încearcă să afle, nu i-a fost făcută autopsia. De teama Covidului, probabil. Au fost însă mai multe cazuri necunoscute. „Marinar dispărut, pe furtună, în Oceanul Atlantic, cadeți tineri care au suferit îmbolnăviri rapide, soldate cu deces”, a dezvăluit Adrian Mihălcioiu. Veste bună este că în 2021, SLN a reușit să ajute sute de marinari români,  dar și străini recuperând pentru ei, de la armatori, peste un milion de dolari.
 

Din cei 24.000 de navigatori înregistrați în România, peste 17.000 sunt personal navigant brevetat și certificat la bord. Aproape 10.000 de navigatori sunt în voiaje, departe de familii. Unii dintre ei, care vor sosi în această perioadă acasă, conform noilor reglementări, sunt obligați să intre în carantină. SLN încearcă, acum, în ultimele zile ale anului, să convingă autoritățile ca, printr-o decizie a CNSU, marinarii români să fie scoși din lista persoanelor carantinate, așa cum se procedează cu toți marinarii din UE care se întorc din voiaje venind din zone extracomunitare.